3,541 matches
-
v și I trebuie numai să c-comande un argument pentru a se valoriza trăsăturile. Bruening (2007) prezintă cele două tipuri de marcare cazuală a nominalelor: (a) Caz structural: nu depinde de un anumit rol tematic atribuit nominalului sau de itemul lexical care îl selectează (verbul); cazul se poate schimba atunci când rolurile tematice și itemii lexicali rămân aceiași (de exemplu, în cazul pasivului); nominativul și acuzativul sunt cazuri structurale; (b) Caz lexical/inerent: depinde fie de itemul lexical care selectează nominalul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trăsăturile. Bruening (2007) prezintă cele două tipuri de marcare cazuală a nominalelor: (a) Caz structural: nu depinde de un anumit rol tematic atribuit nominalului sau de itemul lexical care îl selectează (verbul); cazul se poate schimba atunci când rolurile tematice și itemii lexicali rămân aceiași (de exemplu, în cazul pasivului); nominativul și acuzativul sunt cazuri structurale; (b) Caz lexical/inerent: depinde fie de itemul lexical care selectează nominalul, fie de rolul tematic purtat de nominal (de exemplu, în islandeză, cazul dativ este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
atribuit nominalului sau de itemul lexical care îl selectează (verbul); cazul se poate schimba atunci când rolurile tematice și itemii lexicali rămân aceiași (de exemplu, în cazul pasivului); nominativul și acuzativul sunt cazuri structurale; (b) Caz lexical/inerent: depinde fie de itemul lexical care selectează nominalul, fie de rolul tematic purtat de nominal (de exemplu, în islandeză, cazul dativ este atribuit nominalelor cu rolul Țintă). Woolford (2006)27 susține că există două tipuri de Cazuri nonstructurale: lexical − determinat de itemul lexical − și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fie de itemul lexical care selectează nominalul, fie de rolul tematic purtat de nominal (de exemplu, în islandeză, cazul dativ este atribuit nominalelor cu rolul Țintă). Woolford (2006)27 susține că există două tipuri de Cazuri nonstructurale: lexical − determinat de itemul lexical − și inerent − determinat de rolul tematic implicat. 3.3.1. Erg. = caz morfologic Marantz (1991) abandonează noțiunea de Caz abstract, în favoarea celei de caz morfologic: orice NP trebuie să primească un afix morfologic. Autorul propune următoarea ierarhie a realizărilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru a explica prezența cazului absolutiv la argumentele externe ale predicatelor tranzitive. O abordare diferită este sugerată de atomizarea structurilor sintactice și morfologice (Cinque 1999)43, de cartografia structurii argumentale și a poziției obiectului (Hallman 2004)44 − ceea ce pare un item lexical simplu corespunde unei structuri sintactice complexe. Koopman arată că, în samoană, există două diateze pasive: (a) o diateză pasivă joasă, care are rolul de a atrage (engl. smuggle) obiectele afectate în zona în care își primesc interpretarea; (b) o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inițială de tip tranzitiv, relația dintre tranzitivele simple și cele cu încorporare explicând alternanța lexicală. Verbele inergative denominale și verbele de localizare implică încorporarea în derivare. Procesul de încorporare este un proces lexical de natură sintactică, afectând structura argumentală a itemilor lexicali. Verbe de tipul clear 'a curăța', thinn 'a subția, a rări', narrows 'a micșora' sunt derivate prin deplasarea centrului (engl. head-movement), încorporând un adjectiv. Hale și Keyser (1993: 75−76) arată că inergativele nu au subiect în reprezentarea lexicală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prezente în studii personale anterioare, arată că argumentelor le este asociată o interpretare în specificatorii unor noduri reprezentând structura evenimentului. Structura evenimentului nu este determinată de proprietățile vocabularului, ci de inserarea opțională a unor centre funcționale cu anumite valori semantice. Itemii lexicali sunt considerați ca fiind modificatori ai structurii evenimentului. Modelul propus de Borer (2004: 293−294) este următorul: (a) Tranzitiv, telic [EP DP1 [TP DP1 [ASPQ DP2 [VP V]]]] (in two hours/*for two hours) nom ac (b) Tranzitiv, atelic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
localizare decât la schimbarea de stare. Froud (2006) a făcut un experiment cu un subiect cu afazie (cu o deficiență legată de cuvintele funcționale). Acesta era capabil ca, în momentul în care citea o listă de cuvinte, să distingă între itemii funcționali și cei lexicali. În listă au fost incluse, pe lângă itemii funcționali, 125 de verbe (25 de verbe inacuzative fără alternanță de tranzitivitate și 50 cu alternanță de tranzitivitate, 25 de verbe tranzitive și 25 intranzitive) în forma "nudă". Subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
experiment cu un subiect cu afazie (cu o deficiență legată de cuvintele funcționale). Acesta era capabil ca, în momentul în care citea o listă de cuvinte, să distingă între itemii funcționali și cei lexicali. În listă au fost incluse, pe lângă itemii funcționali, 125 de verbe (25 de verbe inacuzative fără alternanță de tranzitivitate și 50 cu alternanță de tranzitivitate, 25 de verbe tranzitive și 25 intranzitive) în forma "nudă". Subiectul a făcut greșeli numai în cazul verbelor inacuzative (și nicio astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
John a rostogolit mingea de pe deal' The ball rolled down the hill 'Mingea s-a rostogolit de pe deal' Bill rolled down the hill 'Bill s-a rostogolit de pe deal'; (e) distincția cauzare internă vs externă nu este o proprietate a itemilor lexicali, chiar verbele cu alternanță care sunt verbe de schimbare de stare cu cauză externă în varianta tranzitivă permițând cauza internă în varianta intranzitivă; (f) opțional, agentivitatea poate fi atribuită celor mai multe argumente-subiect; această regulă are două variante: ● regula subiectului: interpretează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ele însele ergative: Burzio (1986), Levin și Rappaport (1986)156, Stowel (1987)157. Conform Ipotezei lexicaliste introduse de Chomsky (1970), o gramatică are un component categorial (este o gramatică liberă de context, engl. context free grammar) și un Lexicon. Majoritatea itemilor apar în Lexicon cu trăsături selecționale fixe și cu trăsături de subcategorizare stricte, dar cu posibilitatea de alegere a trăsăturilor asociate cu categoria lexicală: nume, verb, adjectiv. Altfel spus, substantivele, verbele și adjectivele aflate în relație morfologică se reprezintă în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lui O. Wiegman și al colaboratorilor săi (1992) a arătat faptul că inteligența nu a corelat cu expunerea la violență și nici cu comportamentul agresiv. Privind agresiunea, Richard B. Felson (1996, 110) preciza că, ,,În primul rând, măsurarea agresiunii include itemi ce fac referire la comportamentul antisocial care nu implică agresiunea. În al doilea rând, măsurarea expunerii la televiziune este bazată pe credințele părinților În ce privește programele favorite ale copiilor lor. Cercetările ulterioare, au arătat că relatările părinților cu privire la programele favorite ale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bine interesele 26 34 34 48 8. Personalitatea lui Jörg Haider 42 39 38 40 Notă: Enunțuri prestabilite, cu posibilitate de răspunsuri multiple. Formularea enunțurilor variază oarecum de la un chestionar la altul. Sursa: Müller (2002: 170) Dacă folosim ca indicatori itemii 1, 4 și 6, putem observa că un grup numeros de votanți au constatat în mod evident că FPÖ era un partid populist. Müller (2002: 157-158) demonstrează că succesul electoral al FPÖ a depins în mod absolut de partidocrația austriacă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
intrate în procesul de analiză pot fi grupate în funcție de domenii și probleme sau în funcție de anumite dimensiuni (de exemplu dimensiunea stânga dreapta). Scala stânga/ dreapta dezvoltată de Budge și Robertson (1987), plecând de la platformele partidelor politice europene este constituită din 13 itemi pentru stânga și 13 pentru dreapta. Autoarea doreșete să mulțumească celor de la Comparative Manifestoes Project și dr. Andrea Volkens, pentru sprijinul generos în realizarea acestui studiu. 3 Procentul de teme de stânga al platformei este scăzut din procentul de teme
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la emoții (criterii de performanță) și a absenței afirmării de sine (criterii referitoare la interacțiunile sociale); chestionarul temerilor lui Marks, cu scorul parțial referitor la fobiile sociale, permite analizarea celorlalte tulburări fobice asociate; inventarul depresiei al lui Beck cu 13 itemi este utilizat pentru evaluarea intensității unei eventuale depresii în timpul examinării; dacă scorul la această scară este ridicat, trebuie verificat clinic dacă este vorba despre o depresie; dacă este vorba despre așa ceva, trebuie tratată depresia mai întâi și apoi refăcută o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și să completeze cele două liste de exerciții. Feedback Inainte de sfârșitul consultației, terapeutul efectuează un joc al întrebărilor și al răspunsurilor în legătură cu ședința. Sedința 3 Trecerea în revistă a sarcinilor Terapeutul revine asupra chestionarelor și deschide discuția asupra unor itemi. Chestionarul lui Liebowitz permite abordarea unor situații sociale anxiogene care s-ar putea să nu fi fost luate în considerare în timpul convorbirilor precedente (a telefona, a utiliza toaletele...). Impreună cu Isabelle, el validează listele de exerciții. Tabel 3. Exerciții de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ajută pe Marie să-și precizeze problemele și permit evaluarea simptomelor de tulburare de anxietate generalizată, cognițiile și mecanismele psihologice asociate neliniștilor sale și simptomele concomitente (probleme de somn și simptome depresive). Chestionarul privind neliniștea și anxietatea (QIA) are șase itemi care măsoară criteriile diagnostice ale tulburării de anxietate generalizată. El permite enumerarea principalelor teme de neliniște și evaluarea fiecărui criteriu diagnostic. Acest chestionar a confirmat impresiile diagnostice în ceea ce o privește pe Marie și a furnizat un indice al severității
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
diagnostic. Acest chestionar a confirmat impresiile diagnostice în ceea ce o privește pe Marie și a furnizat un indice al severității fiecărui simptom (cognitiv și somatic), util pentru evaluarea schimbării clinice. Chestionarul privind neliniștile al lui Penn State (QIPS) conține șaisprezece itemi care evaluează tendința de a se îngrijora. Chestionarul permite evaluarea, în cazul lui Marie, a severității tendinței generale de a se îngrijora în mod constant. Inventarul intoleranței la incertitudine (III) prezintă patruzeci și cinci de itemi divizați în două secțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
State (QIPS) conține șaisprezece itemi care evaluează tendința de a se îngrijora. Chestionarul permite evaluarea, în cazul lui Marie, a severității tendinței generale de a se îngrijora în mod constant. Inventarul intoleranței la incertitudine (III) prezintă patruzeci și cinci de itemi divizați în două secțiuni: prima măsoară intoleranța la incertitudine, în timp ce a doua evaluează șase consecințe cognitive și comportamentale asociate (îndoiala, dorința de încurajare...). In cazul lui Marie, acesta permite identificarea nivelului său de toleranță la incertitudini și evaluarea manifestărilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îndoiala, dorința de încurajare...). In cazul lui Marie, acesta permite identificarea nivelului său de toleranță la incertitudini și evaluarea manifestărilor în viața cotidiană a tendinței sale de a considera incertitudinile ca fiind inacceptabile. Chestionarul atitudinii față de probleme (QAP) conține doisprezece itemi care evaluează atitudinea cognitivă a persoanelor în legătură cu problemele de viață. In cazul lui Marie, acesta este utilizat pentru evaluarea modului în care ea își percepe problemele, abilitățile personale de rezolvare și soluțiile posibile, și permite evaluarea atitudinii sale negative în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite identificarea intensității tendinței sale de a recurge la strategiile de evitare cognitivă și tipul de strategii pe care aceasta le utilizează cel mai mult pentru a alunga neliniștile. Chestionarul „De ce să ne îngrijorăm” versiunea 2 (PSI-II) conține douăzeci și cinci de itemi care măsoară cinci credințe eronate în legătură cu tulburarea de anxietate generalizată. In cazul lui Marie, chestionarul a permis identificarea tipului de credințe eronate care pot constitui obstacole potențiale în calea diminuării tendinței de a se neliniști. Indexul severității insomniei (ISI) conține
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
măsoară cinci credințe eronate în legătură cu tulburarea de anxietate generalizată. In cazul lui Marie, chestionarul a permis identificarea tipului de credințe eronate care pot constitui obstacole potențiale în calea diminuării tendinței de a se neliniști. Indexul severității insomniei (ISI) conține șapte itemi care evaluează dificultățile legate de somn. In cazul lui Marie, el a permis identificarea tipului și severitatea dificultăților sale de somn (insomnie inițială, trezire, etc.) și evaluarea consecințelor asupra calității vieții sale. Acest chestionar a permis, de asemenea, susținerea impresiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
severitatea dificultăților sale de somn (insomnie inițială, trezire, etc.) și evaluarea consecințelor asupra calității vieții sale. Acest chestionar a permis, de asemenea, susținerea impresiilor diagnostice obținute după prima ședință de evaluare. Inventarul depresiei al lui Beck-II (IDB-II) conține douăzeci și unu de itemi care evaluează simptomele depresiei majore conform criteriilor DSM-IV. Acest chestionar permite evaluarea prezenței și severității simptomelor depresive ale lui Marie: aceasta nu prezintă o depresie majoră, dar suferă de oboseală și de demoralizare. Chestionarul permite, în plus, măsurarea impactului terapiei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
începe cu un schimb de păreri în legătură cu observațiile obținute din chestionarele completate în timpul săptămânii. Marie prezintă un scor clinic la valorile simptomelor tulburării de anxietate generalizată și ale insomniei și la valorile variabilelor cognitiv-comportamentale asociate tulburării de anxietate generalizată. Unii itemi ai chestionarului de intoleranță la incertitudine și de evitare cognitivă îi rețin atenția și ea subliniază faptul că s-a recunoscut în formulările acestora. Marie devine conștientă că întâmpină greutăți în a tolera situațiile nesigure, care constituie adesea antecedentele imediate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
special de sevrajul său. Ea alege, deci, să elaboreze un scenariu referitor la evenimentele de care se teme privind sevrajul și să se expună imaginilor urmând regulile învățate. Sedințele 6, 7 și 8: intoleranța la incertitudine Marie se recunoaște în itemii care evaluează intoleranța la incertitudine și dorește să înțeleagă motivele pentru care se teme de situațiile nesigure și să găsească o soluție. Precizarea surselor de intoleranță Travaliul terapeutic începe prin observarea răspunsurilor lui Marie la Inventarul de intoleranță și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]