3,184 matches
-
exemple. Hodoș arată că: Alte însușiri ale graiului bănățean pe care Enea Hodoș le menționează sunt: E. Hodoș grupează cântecele populare astfel: Această grupare demonstreză prezența în primul rând a sentimentului de dragoste în creația populară, apoi a sentimentului de jale. În unele versuri, dragostea și dorul nu se deosebesc: În cântece se întâlnește și o dragoste plină de duh: Uneori versurile sunt pătrunse de jalea despărțirii, a dragostei neîmplinite: O caracteristică a poeziei populare este ascultarea de părinți, ca și
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
prezența în primul rând a sentimentului de dragoste în creația populară, apoi a sentimentului de jale. În unele versuri, dragostea și dorul nu se deosebesc: În cântece se întâlnește și o dragoste plină de duh: Uneori versurile sunt pătrunse de jalea despărțirii, a dragostei neîmplinite: O caracteristică a poeziei populare este ascultarea de părinți, ca și sentimentul de dreptate, ospitalitate, cinste: În culegerea lui E. Hodoș apare și credința populară în scris, ursită, soartă: Cântecele vesele, glumețe, satirice din această colecție
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
salcia pletoasă, prunul roșu etc., precum și arbori ornamentali ca sângerul, cununița și forsiția. În partea central-sudică a parcului, în mijlocul unui rond, se află Statuia „Aruncătorul de ciocan”, singurul monument al parcului. Statuia a fost realizată din bronz, de către sculptorul Ion Jalea, fiind amplasată în anul 1977 în parcul din noul cartier Areni, între universitate și stadion. Statuia are 2,30 metri înălțime și reprezintă un tânăr atlet pregătindu-se să arunce ciocanul. Ea se află pe un soclu de travertin, cu
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
este un monument din bronz realizat de către sculptorul Ion Jalea și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3, pe Strada Mărășești nr. 38. Statuia a fost realizată din bronz de către sculptorul Ion Jalea și amplasată în anul 1977 în curtea din fața
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
un monument din bronz realizat de către sculptorul Ion Jalea și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3, pe Strada Mărășești nr. 38. Statuia a fost realizată din bronz de către sculptorul Ion Jalea și amplasată în anul 1977 în curtea din fața Școlii Gimnaziale nr. 3 din Suceava, în zona Mărășești. Monumentul este compus din două personaje: o femeie și un copil, ambii așezați pe un postament. Femeia se sprijină cu mâna dreaptă pe
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
retrage înspre Dunăre, urmărită de călăreții moldoveni. Printre cei morți în luptă sunt și comisul Manole Jder (Geo Barton), postelnicul Simion și fostul ieromonah Nicoară Jder. Trupurile lor sunt aduse de comisul Ionuț la casa familiei Jder de la Timiș, spre jalea comisoaiei Ilisafta (Sandina Stan). După bătălie, domnitorul moldovean trimite scrisori către principii creștini pentru a le cere iarăși ajutor, prevăzând că sultanul nu va lăsa nepedepsită o asemenea înfrângere. Furios, sultanul poruncește închiderea lui Ali-Beg în închisoarea de la Edikule. Ștefan
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Portretul său este privit nu atât prin prisma cronicilor din epoca sa, ci mai ales prin legenda creată în jurul numelui său, aspect recunoscut chiar și de boierul cronicar Grigore Ureche („Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna care, era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștiia toți că s-au scăpatu de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
mai ales prin legenda creată în jurul numelui său, aspect recunoscut chiar și de boierul cronicar Grigore Ureche („Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna care, era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștiia toți că s-au scăpatu de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi îi zicu sveti Ștefan vodă, nu pentru sufletu, ce este
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
la Expoziția oficială a artiștilor în viață, unde s-a făcut remarcat pentru protretistica sa, atât busturi cât și reliefuri. În Primul Război Mondial a fost mobilizat pe lângă Marele Cartier General al Armatei, alături de alti artiști, între care sculptorul Ion Jalea, pictorul D. Stoica, și a fost trimis pe front, printre ofițeri și soldați, unde a făcut numeroase schițe și crochiuri. În 1918 a participat la concursul pentru Monumentul Eroilor Ceferiști din anii 1916-1919. Macheta pe care a propus-o a
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
de-aceasta, cerule ! 9. Sub pământ apui Cela ce-ai făcut pe om cu mâna, Ca pe oameni să-i înalți din căderea lor, Cu puterea Ta atotputernică. 10.Veniți să cântăm Lui Hristos cel mort, Ce-i plâns cu jale, Ca femeile, ce mir au adus atunci, S-auzim cu ele: „Bucurați-vă !” 11. Cu adevărat, Nesecat Mir ești, Cuvinte Doamne; Pentru-aceea și femeile mir Ți-aduc, Celui viu, ca unui mort și îngropat. 12. Cu-ngroparea Ta Ai zdrobit
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
trei. Încercările unor detașamente înarmate ale turcilor au fost respinse de răsculați. A doua zi, în timp ce rebeliunea se generaliza în satele din Halkidiki, Yusuf Bey a ordonat executarea a jumătate dintre ostatici. După cum avea să mărturisească mullahul Salonicului, strigătele de jale se auzeau neîncetat pe străzile orașului, iar Yusuf Bey, aga ienicerilor, ulemalele și alți lideri militari otomani se comportau ca nebunii. Distrugerile provocate popuției orașului au fost atât de mari, încât comunitate elenă s-a refăcut de-abia la sfârșitul
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
concediat, o echipă restrânsă a continuat să editeze (din resursele Fundației Arta, condusă de fostul director al revistei, Ion Tițoiu) revista până în ianuarie 2011. 1. Cultură, artă, știință: Dan Hăulică, Constantin C. Giurescu, Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, Al. Ciucurencu, Ion Jalea, Liviu Ciulei, Sergiu Celibidache, George Ciorănescu, Marcel Chirnoagă, Grigore Moisil, Constantin Noica, Dan Berindei, Oleg Danovsky, Andrei Pleșu, Răzvan Theodorescu etc. 2. Critici, istorici literari: Sorin Alexandrescu, Nicolae Balotă, Edgar Papu, Cornel Regman, Gheorghe Grigurcu, Matei Călinescu, Șerban Cioculescu, Virgil
Revista Tomis () [Corola-website/Science/322202_a_323531]
-
în urma unei donații silite din anul 1948. În anul 1947, istoricul Mihai Roller a publicat "Istoria României", istorie scrisă la comanda Partidului Muncitoresc Român, în care doctorul Leon Ghelerter este ponegrit. Ca urmare, bustul doctorului Ghelerter, realizat de sculptorul Ion Jalea, care se afla în curtea spitalului „Iubirea de Oameni”, a dispărut fără urme. Cu toate acestea, în câteva orașe din Moldova (Vaslui, Roman) sunt străzi care poartă numele „dr. L. Ghelerter”. La Iași există de asemenea "Centrul de sănătate mintală
Leon Ghelerter () [Corola-website/Science/322300_a_323629]
-
comedie, reda un anotimp cu „nopți de farmec pline” în care părinții deapănă, elegiac, „visuri de productie” în timp ce fiul se repede pe tarla să-și viziteze sora, tractorista, cu care dezbate prognoză la hectar, iar apoi inspectează satul, fluierând a jale.”" Ziarul "Adevărul" și ghidul „Adevărul TV” au fost distribuite la 29 mai 2009 împreună cu DVD-ul cu filmul "Primăvară bobocilor" care a fost inclus în seria „Mari Comedii Românești”.
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
Țichindeal în broșura "Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești", publicată la Buda în 1813: La "3 noiembrie 1812 cu mare solemnitate înaintea multor feațe Noble și cinstite", Țichindeal relevă "starea vrednică de jale a creșterei pruncilor din lipsa învățătorilor nespornici" și "... cea mai mare parte a norodului acestuia, în necinste, în întuneric și în mare mișelătate zace, mai mult din lipsa educației cei cuviincioase și bune, decât din alte oricare pricini". Școala s-
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
etern al Partidului". Mulți au jelit pe parcursul celor 100 de zile de doliu iar un analist al Institutului Coreean de Unificare Națională din Coreea de Sud a declarat că mare parte din mâhnirea dovedită în perioada de doliu este o dovadă a jalei profunde. Totuși, există dubii cu privire la natură autentică a acestor acte. La fel ca și în perioada de doliu a lui Kim Il-sung, persoanele care încălcau regulamentele pe perioada celor 100 de zile de doliu sau despre care se credea că
Cultul personalității în Coreea de Nord () [Corola-website/Science/330054_a_331383]
-
bucureșteană contemporană și de gravură românească contemporană, la Galeria „Căminul artei”, unde Iacobescu expune gravură. Ia parte, în 1994, la tabăra de creație organizată de pictorul Ion Vasai, la Moinești, județul Bacău, împreună cu Suzana Fantanariu, Angela Tomaselli, Ileana Micodin, Ala Jalea Popa, Horea Mihail, Ilie Boca, Ion Salisteanu ș.a.e În 1997, participă la expoziția de grup 2nd International Triennial of Graphic Art - International Triennial of Graphic Art, de la Bitola, iar în mai 2000, la Simpozionul „Gravură românească contemporană“, de la Muzeul
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
Mihaela Todoran, Cristian Tarba sau Clarette Wachtel. De asemenea, în lunile septembrie-octombrie 2002, are loc, din nou, o expoziție colectivă de grafică, „G7”, la Galeria HAG, cuprinzând lucrări realizate de 7 artiști: Rodica Lomnasan, Carmen Paraschivescu, Ileana Micodin, Popa Ala Jalea, Ion Atanasiu, Mircea Nechita și Ștefan Iacobescu, iar în lunile noiembrie-decembrie 2003, are loc o expoziție personală de grafică, la Galeria Sabina & Jean Negulescu. I se face un catalog și o expoziție retrospectivă, post mortem, în 2003, cu gravură alb
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
prevedea amplasarea în golurile dintre coloanele fațadei sau între coloanele aparente din interior a patru grupuri statuare: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun (sculptor Ioan Iordănescu), Mihai Viteazul și Ferdinand (sculptor Mihai Onofrei), Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir (de Ion Jalea), Ștefan cel Mare și Carol I (Ion Dimitriu-Bârlad și I. Iordănescu). Îndoielile privind capacitatea de rezistență a clădirii au determinat ca, în final, statuile voievozilor să fie amplasate în parcul de lângă clădire, spre strada Păcurari. În anul 1970, cele opt
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
de baștină, Horești. Festivalul are loc o dată la doi ani și se află deja la cea de-a doua ediție, participând în fiecare an câte 14 familii. În cadrul acestuia, domină lirica populară - cântecul de dragoste, cântecul păstoresc, de cătănie, de jale, de dor, de înstrăinare, au fost nelipsite doinele și baladele. Varvară Buzilă, președinta Societății de Etnologie a afirmat: "“Festivalul este o formă prin care tradiția perpetuează. Sunt însă și multe alte forme de a promova tradiția. În peisajul nostru cultural
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
părinteasca. Surorile Osoianu au dezvoltat această idee și au mers mai departe. Grupurile dinastice care au participat la festival, fără excepție, au un repertoriu de o valoare aparte. A dominat lirica populară - cântecul de dragoste, cântecul păstoresc, de cătănie, de jale, de dor, de înstrăinare, au fost nelipsite doinele și baladele. Multe grupuri au prezentat instrumente populare. Surorile au amenajat și un Muzeu al familiei Osoianu, care reprezintă, de fapt, un Colizeu al spiritualității unei familii tradiționale care s-a impus
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Brudiu, M. Retrospectivă de pictură Nicu Enea. [La sala Fondului plastic din Galați]. "Viață nouă", 22, nr. 6561, 13 ian 1966. Articolul conține reproduceri după lucrările “Iarnă la Valea Arinilor” și “Cosașii”. Jalea, I. Retrospectivă Nicu Enea la București. "Ateneu", 3, nr. 9, sep 1966, p. 14. Antonescu, Eugenia.Creația plastică pe meleaguri băcăuane. Catalog. Bacău, Comitetul Regional pentru Cultură și Arta; Muzeul Regional, 1967, p. 4, 5, 6. Referiri la Nicu Enea
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
de popularizare, a ținut conferințe în cadrul Astrei și a colaborat la mai toate revistele și ziarele ce apăreau în Transilvania. Și-a început activitatea ziaristică încă de pe băncile liceului. Trimite la revista literară Răvașul (1906) de la Cluj prima lui schiță: Jalea pădurarului și pentru a nu fi deconspirat își alege un nou nume: Melin care îl va păstra pentru tot restul vieții. Tot aici trimite în 1906 schița Îmblătitul. În decursul anilor a folosit următoarele pseudonime Melin, A. Melin, Al, Sandu
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
de Manisa. De-a lungul vieții a colaborat cu foarte multe publicații precum "Resimli Kitap" (Revista cu poze),"Cumhuriyet" (Republică), "Çığır" (Calea), "Dergâh" (Lăcașul), "Genç Kalemler" (Tinerele Condeie), "Güzel Sanatlar Mecmuası" (Publicația Artelor Frumoase), "Hayat" (Viața), "İctihad" (Opinia), "İnci" (Perla), "Jale" (Roua), "Peyâm-ı Edebî", "Resimli İstanbul" (Istanbul în imagini), "Servet-i Fünûn" (Bogăția Culturii), "Șebâb", "Șiir ve Tefekkür" (Meditație și poezie), "Tercüman" (Traducătorul), "Türk Yurdu" (Patria turcă), "Varlık" (Existența), "Yeni İstanbul" (Noul Istanbul), "Yeni Mec¬mua" (Nouă publicație), "Yeni Nesil" (Nouă
Yakup Kadri Karaosmanoglu () [Corola-website/Science/330930_a_332259]
-
nu mi-e frică s-o spun - a lui Arghezi sau Blaga, prin această capacitate de a aduce cerul pe pământ, ca să zic așa sau de a ridica pământul către cer, cum face Eminescu: „Sara pe deal buciumul sună cu jale / Turmele-l urc, stelele scapără-n cale”, deci merg mai departe pe stele.”
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]