5,217 matches
-
și elev ca o axiologie a talentului și inteligenței personale. Frustrările acestea, ne sugerează Papadopol, produc în cele din urmă abandonul acțiunii de a citi. Din punct de vedere didactic, Papadopol se găsește cu această afirmație polemică și astăzi în legitimitate. Fl. Ilioasa este și el preocupat de această problemă a cărei tratare o începe prin consemnarea unor criterii de ordonare a lecturilor, prima dintre ele fiind „evoluția sufletească a elevului”, urmată de „corelația limbii române cu unele materii de învățământ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
însă preferințele noastre vor depinde întotdeauna de mediu. Libertatea noastră este profund dependentă de contextul în care ne situăm. * Competența politică a cetățeanului este o prezumție obligatorie pentru ca întreg edificiul democratic să poată rezista. Altfel ar intra în disoluție toată legitimitatea construită pe alegeri. Fundamentarea societății și a persoanei pe raționalitatea umană, întreprinsă de modernitate, a condus în mod inevitabil la preocuparea de a cerceta ultimul bastion: creierul. Astfel că filosofia conștiinței împreună cu toate științele preocupate de analiza minții și a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
putere: forța de producție). Altfel spus, cine se ascunde în spatele acestei dimensiuni a impersonalului "se". * Problema puterii nu este centrată pe cine stabilește dacă o putere este legitimă sau nu (răspunsul modern: poporul), ci pe întrebarea: cine stabilește ce este legitimitatea? Legitimitatea este legitimată în cadrul unui discurs; astfel că trebuie să aflăm cine conduce (sau controlează) discursul pentru a descoperi cine deține puterea dincolo de orice discuție asupra legitimității puterii. În prima instanță aș tinde să merg pe intuiția lui Marx: capitalul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
forța de producție). Altfel spus, cine se ascunde în spatele acestei dimensiuni a impersonalului "se". * Problema puterii nu este centrată pe cine stabilește dacă o putere este legitimă sau nu (răspunsul modern: poporul), ci pe întrebarea: cine stabilește ce este legitimitatea? Legitimitatea este legitimată în cadrul unui discurs; astfel că trebuie să aflăm cine conduce (sau controlează) discursul pentru a descoperi cine deține puterea dincolo de orice discuție asupra legitimității puterii. În prima instanță aș tinde să merg pe intuiția lui Marx: capitalul. Însă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
legitimă sau nu (răspunsul modern: poporul), ci pe întrebarea: cine stabilește ce este legitimitatea? Legitimitatea este legitimată în cadrul unui discurs; astfel că trebuie să aflăm cine conduce (sau controlează) discursul pentru a descoperi cine deține puterea dincolo de orice discuție asupra legitimității puterii. În prima instanță aș tinde să merg pe intuiția lui Marx: capitalul. Însă și el depinde de jocul convențiilor sociale (pe care, e drept, acționează să le permanentizeze în sensul dorit). Cred însă că puterea este dependentă de dorința
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
anatomia puterii. * Camuflarea în impersonal ca strategie de manipulare. * Discursul oficial este unul de mijloc: el nu ajunge la cei situați "mai jos" într-o ierarhie socială oficioasă și îi scapă vârfurile, ce sunt tentate a imagina noi forme de legitimitate, dorind să "se pună" astfel la începuturile puterii. O mamă tinde să deformeze realitatea astfel încât aceasta să se potrivească pe modul de a fi al copilului ei. Dacă nu aș presimți doza de instinct existentă în această dragoste aș considera
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în capitolul despre leadership) emergența unei teorii relativiste a organizațiilor. Lucrarea este discutabilă pe mai multe planuri: de exemplu, variabila "diferențiere" comportă aspecte psihologice (atitudini) și elemente structurale. Același lucru este valabil pentru variabila "integrare". Nu este pusă în discuție legitimitatea stabilirii de legături între variabile care nu sunt de aceeași natură. Iar cercetările sunt realizate într-un număr mic de întreprinderi. În ciuda acestor lucruri, volumul determină un viraj esențial în teoria organizațiilor, furnizând consultanților o orientare de analiză pertinentă. De
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
membri; • menținerea grupului: poate fi măsurată prin angajamentul în grup și în organizație, dorința membrilor de a lucra împreună, integrarea socială a membrilor; • în fine, Savoie și Brunet (1995) adaugă un alt factor de eficiență, pe care ei îl numesc legitimitatea echipei. Îl definesc drept aprecierea eficienței de către actorii din exteriorul echipei (alte servicii, clienți, directori generali ai organizației...). Evident, avem de-a face cu criterii diverse. Responsabilii vor avea tendința de a lua în calcul criteriile plasate în rubrica "producție
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sensul restrâns al cuvântului, și este de două feluri: înfățișarea celor petrecute în scris și în al doilea sens, zugrăvirea chipurilor sfinților și celor virtuoși. Plecând de la această clasificare, Ioan Damaschin va defini închinarea, adorarea, venerarea și va stabili astfel legitimitatea întrebuințării icoanelor. Un text al lui Maxim Mărturisitorul, scris cu mult înaintea vremii disputei iconoclaste, ce interpretează Schimbarea la Față din perspectiva scopului Întrupării, ne dă dimensiunea complexității sub care stă relația chiparhechip: „Căci El trebuia să Se creeze în chip neschimbat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Fiecare stat își fixează regulile cu privire la electorat (singura condiție generală este vârsta de 18 ani), la elegibilitate și la modurile de scrutin. Toate statele au adoptat un sistem de reprezentare proporțională, cu liste naționale sau locale. Parlamentul European, a cărui legitimitate derivă din sufragiul universal direct, este ales la fiecare cinci ani; de-a lungul timpului, el a acumulat constant putere și influență, printr-o serie de tratate. Aceste tratate, în special Tratatul de la Maastricht din 1992 și Tratatul de la Amsterdam
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
și drepturi politice fundamentale (libertatea cuvântului, a adunării, a asocierii etc.), are ca element fundamental alegerile competitive și regulate, completate de răspunsul instituțiilor alese, transparența luării deciziilor, acțiunea grupurilor de interes față de putere, responsabilitatea liderilor politici. Ceea ce înseamnă că legitimitatea unei democrații ține în mare măsură de componenta participare, ca formă a susținerii pe care indivizii, aparținând unui grup, o acordă instituțiilor. Dacă inițial Parlamentul European avea doar un rol consultativ în procesul legislativ, democrația reală, a înregistrat un câștig
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
European și în domeniul legislativ, care, în noul context, reprezintă pilonul democrației în Uniune și fundamentul legitimării democratice a deciziilor acesteia. Nici alegerile directe și nici creșterea graduală, dar considerabilă, a puterilor Parlamentului (începând cu 1979) nu au rezolvat problema legitimității în Uniune. Participarea scăzută la alegeri este un indicator ce ne atrage atenția asupra acestui fapt. Această rată crescută a absenteismului la alegerile pentru Parlamentul european pare să indice că mulți europeni sunt destul de confuzi cu privire la Uniunea europeană
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
de asemenea, ar trebui să existe o distincție clară între partidele guvernamentale, cele tradiționale și cele de opoziție/protestatare, astfel încât alegătorii să poată face distincție între opoziție și putere, dând naștere unui sistem competițional. Procesul de socializare, prin rezervele de legitimitate pe care le pune la dispoziție și prin atitudinile prefabricate, învățate și preluate ca atare, ar putea constitui o soluție pentru absenteismul alegătorilor europeni. Parlamentul European rămâne o instituție reprezentativă care se consolidează în același timp cu desfășurarea procesului construcției
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
vreo îngăduință care să permită desfacerea cu ușurință a căsătoriei, ci se pronunță categoric împotriva acestui lucru: „Te-ai legat cu femeie? Nu căuta dezlegare. Te-ai dezlegat de femeie? nu căuta femeie” (I Corinteni 7, 27). În concepția paulină, legitimitatea căsătoriei rezultă și di faptul că ea este considerată stavilă puternică în calea păcatului desfrâului: „Dar din cauza desfrâului, fiecare să-și aibă femeia sa și fiecare femeie să-și aibă bărbatul său” (I Corinteni 7, 2). Sfântul Apostol Pavel condamnă
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
izolare a protestului izbucnit, fapt ce permitea guvernului de la București să prezinte în plan extern întreaga acțiune ivită și prin alte părți ale Moldovei ca o mișcare politică izolată. Ceea ce devenea însă la fel de important pentru acel moment era conferirea unei legitimități politice firești noului domnitor, iar aceasta nu se putea face decât prin organizarea unui plebiscit național. Succesul înregistrat în această acțiune asigura o forță aparte noului regim politic care realiza, imediat după convocarea întregii națiuni pentru a se pronunța în privința
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de a conferi o imagine populară abdicării forțate a lui Al.I. Cuza trebuia să-i determine să treacă peste vechile rivalități cu liberalii. Aceștia din urmă apreciau, la rândul lor, că au nevoie de conservatori pentru a le oferi legitimitate în ochii Marilor Puteri, dar și datorită influenței acestora în Moldova și în afara centrelor urbane 167. Vrând parcă să fie și mai clar, pe 20 noiembrie 1863, în răspunsul la mesajul tronului vorbind în numele liberalilor radicali, C.A. Rosetti rostea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
unei situații abandonate din pricina contextului istoric nefavorabil. Dincolo de meritele celor menționați deja, forma articulată de susținere a monarhiei constituționale, reflectând și influența ideologiei liberale, avea să fie proiectul de constituție elaborat de Comisia Centrală de la Focșani (1859), în care sursa legitimității tuturor puterilor în stat era națiunea română 224. Dacă acestea sunt câteva din contribuțiile ce au dus la familiarizarea mediului politic românesc cu ideea unei monarhii constituționale, aceea a prințului străin apare mai întâi în cadrul reașezării raportului de forțe ce
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de vînzare de valori mobiliare necesită autorizarea prealabilă a C.N.V.M. Articolul 3.2 (1) Valorile mobiliare ce fac obiectul unei oferte publice vor fi emise în formă dematerializata și evidențiate prin înscrieri în cont. ... (2) Ofertantul trebuie să facă dovada legitimității deținerii valorilor mobiliare care fac obiectul ofertei publice. ... Articolul 3.3 În vederea autorizării ofertei publice, ofertantul va face o prezentare prealabilă, într-un prospect, a tuturor informațiilor relevante cu privire la emitent și la toate societățile comerciale în care acesta deține poziții
ORDIN Nr. 3 din 25 ianuarie 1996 pentru aprobarea Regulamentului nr. 6/1995 privind oferta publică de vînzare de valori mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113782_a_115111]
-
cetățenilor români de alte naționalități să-și păstreze, să-și cultive și să-și dezvolte identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă. 3. Principii specifice privind politica asociațiilor și fundațiilor - Asigurarea unui cadru legislativ stimulator pentru activitățile asociațiilor și fundațiilor; - Acordarea legitimității procesuale active asociațiilor și fundațiilor (după modelul adoptat de organizațiile de protecție a mediului). 4. Relativ la protecția minorităților naționale pe plan instituțional - Constituirea că o structură executivă a Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale, coordonat de un ministru fără portofoliu subordonat
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
și evidențiate prin înscrieri în cont. ... (3) În vederea obținerii avizului de plasament privat, emitentul va depune și va înregistra la C.N.V.M. cererea de avizare, documentul de ofertă și contractul de intermediere, daca este cazul. ... (4) Emitentul trebuie să facă dovada legitimității deținerii valorilor mobiliare care fac obiectul plasamentului privat. În cazul unei emisiuni de acțiuni, emitentul trebuie să prezinte hotărârea adunării generale a acționarilor privind majorarea de capital social prin plasament privat. ... (5) Avizarea de către C.N.V.M. a plasamentului privat este condiționată
ORDIN Nr. 30 din 30 octombrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului nr. 15/1996 privind plasamentul privat de valori mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114157_a_115486]
-
nr. 273 din 7 martie 1994, presedintele Senatului a solicitat Curții Constituționale examinarea Regulamentului Senatului*), adoptat prin Hotărârea nr. 16 din 30 iunie 1993 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, sub aspectul legitimității sale constituționale. Temeiul legal al sesizării îl constituie prevederile art. 144 lit. b) din Constituție, potrivit cărora Curtea Constituțională se pronunța asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, precum și prevederile art. 21 din Legea nr.
DECIZIE Nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
incontestabila a Constituantei de a scoate anumite reglementări din sfera de reglementare a regulamentelor parlamentare. Mai mult, dispozițiile constituționale menționate urmăresc să realizeze o simetrie între reglementările cuprinse în regulamentele celor două Camere parlamentare, din moment ce acestea din urmă au aceeași legitimitate și aceleași împuterniciri, cu mici deosebiri, ceea ce implică, desigur, că deputații și senatorii să aibă același statut. 4. Regulamentul Senatului fiind aprobat printr-o hotărâre și reglementînd organizarea internă, proprie Senatului, prevederile sale nu pot stabili drepturi și obligații decît
DECIZIE Nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
judecătorești, deoarece: a) judecătorul administrativ - ca și cel al unei instanțe judecătorești - spune dreptul în scopul soluționării unui litigiu; de aceea excepția de neconstituționalitate poate fi invocată în fața sa, ca și în fața unei instanțe judecătorești, cu aceeași semnificație, a contestării legitimității constituționale a unei prevederi legale ce urmeaza sa se aplice pentru soluționarea cauzei; dacă nu ar putea sesiza Curtea Constituțională, ar însemna să poată el tranșă litigiul legat de negarea legitimității constituționale a prevederii contestate, deoarece ar fi de neconceput
DECIZIE Nr. 64 din 2 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
în fața unei instanțe judecătorești, cu aceeași semnificație, a contestării legitimității constituționale a unei prevederi legale ce urmeaza sa se aplice pentru soluționarea cauzei; dacă nu ar putea sesiza Curtea Constituțională, ar însemna să poată el tranșă litigiul legat de negarea legitimității constituționale a prevederii contestate, deoarece ar fi de neconceput, într-un regim constituțional ce permite controlul constituționalității legii, că judecătorul a quo, chiar dacă este al unei instanțe administrative, să soluționeze pe fond litigiul dedus jurisdicției sale fără soluționarea, în prealabil
DECIZIE Nr. 64 din 2 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
deoarece ar fi de neconceput, într-un regim constituțional ce permite controlul constituționalității legii, că judecătorul a quo, chiar dacă este al unei instanțe administrative, să soluționeze pe fond litigiul dedus jurisdicției sale fără soluționarea, în prealabil, a problemei legate de legitimitatea constituțională a legii ce urmeaza sa o aplice; este însă inadmisibil că judecătorul administrativ să aibă un statut superior celui al instanțelor judecătorești; ��n plus, o asemenea prerogativă ar fi contrară prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 47
DECIZIE Nr. 64 din 2 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]