3,597 matches
-
clădită în secole, cu sângele a zeci de generații care ne-au impregnat reflexele de suprafață și de profunzime și care au adus pe valul a două milenii „modul nostru de a fi”, Zestrea noastră specifică. De care unii se leapădă teatral și „isteric”, precum Cioran, paradoxal un reprezentant de esență tocmai al „vaerului național” (ca și consăteanul său, Goga!Ă, un exponent sublim al „neajunsului de a fi român”, sublimat, potențat în „neajunsul de a te naște”, dar și suferind
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Dumnezeul tău. (Matei, IV, 5-7) Pe muntele Templului n-a mai rămas nicio altă proeminență pe locul pinaclului. Lucrurile se petrec în subsol și privesc esplanada Moscheilor. Lângă întărituri, în înaltul cărora Isus a fost dus și unde s-a lepădat de orice dorință de stăpânire, se află acum o imensă criptă subterană, în care cruciații își țineau caii. Cu coloanele ei cu capitel, ai zice că ești în moscheea de la Cordoba mai puțin soarele. Scările care coboară în acest hipogeu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
prin târgul Neamțului și după o zi ș-o noapte l-au dus de unde l-au sculat. [Boboc " Când a căzut Moș Calistru pe Deleleu" și "Singurătate"] Râsul cum se iscă: când lupoaica fată 6 căței și pe unul îl leapădă, nu-l mai alăptează: apoi acela rătăcește se sue în coclauri la loc tare, și se face râs. Cal fără splină: cine știe să ieie splina de pe botul mânzului, dacă o ia, rămâne mânzul fără splină ș-apoi acela-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gust, distincție și progres. În ceea ce privește progresul, distincția și moralitatea, Henri Béraud ne relatează de la Moscova, un lucru și mai desăvârșit. Revoluție înseamnă și dărâmarea vechilor prejudecîți. Haina fiind o prejudecată burgheză, un tovarăș și o tovarășă au hotărât s-o lepede și-ntr-o bună zi au apărut perfect goi pe ulițele capitalei și-n restaurante. Frunza de viță e o prejudecată și mai idioată, deci departe de ei asemenea ticăloșie. Cu acest prilej ca și cu altele autoritățile s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să devie poet află dela început că n-are nevoie să știe a face versuri. Ritmul și rima nu mai există. Era nevoie de ele altădată pentru motive de mnemotehnică; dar astăzi când avem hârtie și artă tipografică, trebuie să lepădăm naivitățile trecutului. Dar mai este ceva tot așa de important. Nu e nevoie de gramatică, cu atât mai puțin de ortografie și punctuație. Nu numai că nu e nevoie de gramatică, mai ales de așa zisa sintaxă, dar cu cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să jure în paraclis pe sf. Evanghelie. Jderii pun la cale cu Arh. aducerea lui Mihu. Ducându-se în Polonia după Gogolea ca să aducă pe Mihail, Ionuț dă peste Nasta damă mare poloneză, care-l primește încântată; dar el o leapădă dela sufletul său și se curăță de ea urmând îndată să se îndrăgostească de sora lui Mihail cel tânăr, fiul lui Mihu. 16 Ian. 1471 la un an după sfat tăierea la Vasluiu a lui Negrilă Păharnicul, Isaiia Vistiernicul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în Maiu mânânci malaiu. Albinele merg cu oile; ploaia multă și ....................... nu le fac bine. Despre vreme și vânt (Manole) Ploile de sântămărie Vinul îl subție. Toamna se numără bobocii și se măsoară grâul. După iarnă supărată Vara râde. Dacă lepezi cojocul la Crăciun Îl îmbraci la Paști. Când se umplu fântânile Săcătuiesc stânile. Pe feciorii Starostelui Nechifor îi chiamă Onofrei (are glas mai gros) și Samoilă. Onofrei Sfarmă Piatră Samoilă Strâmbă Lemne. Armata turcească. Soliman Beglerbegul și unul din sfetnicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am cerut-o în cuvinte prea puține (în raport cu nemțeasca mea), a luat o atitudine anumită privind când dintr-o parte, când din alta ansamblul coafurii mele. Făcându-și un plan, a pus puțin o mașină americană la ceafă; apoi a lepădat foarfeca americană și a început să țăcănească din foarfecele nostru europenesc, cu delicateță și cu precizie, luând, după a lui părere, absolut numai cât trebuie. După fiecare clănțănitură de foarfece, se trăgea un pas înapoi privind opera, admirând-o în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Marea Nordului). Parcă nu l-ar bucura operațiile aliaților; nu vrea să creadă nimic din comunicatele lor; comunicatele englezilor sunt pentru d-sa minciunoase etc. La șase ore, la Senat, discuția în secție a legilor școlilor de meserii. Au lipsit Lepădatu și d. Al. Brătescu-Voinești. Lepădatu lipsește destul de des dela ședințele Senatului. Brătescu încaltea nu mai vine de loc; nu-l interesează nimic; n-are nici o preocupare; din când în când spune câte o anecdotă. [FRAGMENT RĂTĂCIT] 1940?* Acuma jumătate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar bucura operațiile aliaților; nu vrea să creadă nimic din comunicatele lor; comunicatele englezilor sunt pentru d-sa minciunoase etc. La șase ore, la Senat, discuția în secție a legilor școlilor de meserii. Au lipsit Lepădatu și d. Al. Brătescu-Voinești. Lepădatu lipsește destul de des dela ședințele Senatului. Brătescu încaltea nu mai vine de loc; nu-l interesează nimic; n-are nici o preocupare; din când în când spune câte o anecdotă. [FRAGMENT RĂTĂCIT] 1940?* Acuma jumătate de secol, Crăciunul la orașe se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
află cei ce se tem de Domnul. Vers. 17: Cel ce slujește Domnului se va bucura de prietini, căci prietinii lui îi vor sămăna. Așteaptă în pace secerișul... Nebunului înțelepciunea i se pare piatră de moară; se grăbește s-o lepede. Dacă cunoști un înțelept, apropie-te ades de pragul casei lui. Nu semăna răul în brazdele nedreptății, ca să nu seceri de șapte ori pe atât (S.VII.3) Nu cere lui Dumnezeu să stăpânești asupra altora; nu cere Împăratului scaun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un neguțător, să faci asemenea meserie? Doar ești om cât un munte și ai putea lucra. Domnule negustor, răspunde mândru cerșetorul; îți atrag atenția că nu-ți cer sfaturi, ci monede. Virtuțile sunt instituții omenești; pasiunile, divine. Patima nu se leapădă ușor cum ai arunca un strai. Sărăcia nu e vițiu; e ceva mult mai rău. O fată naivă se prezintă la un confesional, îngenunche și așteaptă. De la o vreme, văzând-o că tace, preotul o îndeamnă. Hai, vorbește, mărturisește; ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și fă ceva. Și după aceea vino la mine. Orator parlamentar de odinioară, cum era D.R. Ioanițescu: Domnilor, carul statului plutește pe un vulcan primejdios. Domnilor, am impresia că suntem în situația de a ceda în parte, sau de a lepăda întreaga constituție a Statului nostru pentru a o putea salva. Domnii mei, trăim timpuri de primejdie; am scris această declarație dimineață, la biroul meu, având câte un pistol în fiecare mână. Se află în publicistica noastră un mizerabil anonim, Stelian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un aspect de tristețe ridicolă. *1 Greșeală urâtă să crezi că-ți servești patria calomniind pe cei care au întemeiat-o. Veacurile unei națiuni sunt foile aceleiași cărți. Adevărații progresiști pleacă de la înțelegerea respectuoasă a trecutului. *1 Fluviul uitării ne leapădă în genunea trecutului. Numai ce-a fost spiritualitate și bine în noi rămâne la soarele vieții, radiind. *1 În Maramureș, în munte, încă se întrebuințează focul primitiv aprinzând lemnul prin frecare. I se zice foc viu. Se trec oile pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ceilalți gospodari se gândeau să aleagă un președinte tânăr. Era însă greu, dată fiind dragostea pe care o aveau tovarășii pentru bătrânul lor președinte cu care lucraseră la nevoie; iar acum binele sporind neîncetat, li se părea nedrept să-l lepede pe bătrân. Așa încât sfătuindu-se cu toții, au adoptat o propunere a unuia mai înțelept, ca să promoveze pe bătrânul lor președinte la rânduiala comunistă, recunoscându-i vrednicia și răsplătindu-l după nevoile lui. Bătrânul președinte s-a întors acasă la baba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
văzut Pe-aici n-a trecut Și n-ai cunoscut Pe Din Constandin? Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut. Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat; Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut Când l-am lepădat La un mal surpat! Fața lui Spuma laptelui Ochii lui Mura câmpului Părul lui Pana corbului Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Calul lui Murguleț harap C-o stea albă-n cap. Frâul murgului Țeasta smeului, Doi șerpi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sub comanda unor căpitani regali. Ștefan cel Mare l-a pus domn pe Vlad Călugărul „căci a dat ajutor turcilor când au luat cetățile și au ars țara” și a mers pe urmele celorlalți domni munteni, și nu s-a lepădat de ei.” Regele Matei scrie la 7 august 1481 o scrisoare Papei în care se arată: „Adunându-și Ștefan o mare oaste, la care s-au adăugat căpitani vecini și oștile mele, a pătruns până în inima acelei țări” (evident o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
complet: „Ia ieși, maică, ia ieși, taică,/ Să vezi maică, ce-ai scăldatu,/ Ce-ai scăldat, ce-ai d-umbăiat!/ Ți-am adus leu legatu,/ Viulez, nevătămat!/ Nimeni nu-l auzeară./ El avân’ d-o ibovnică,/ Ibomnica l-auzeară,/ Furca din brâu lepădară,/ Tare-afară mialerga-ră” (Lupșanu - Călărași). În basme, pregătirea pentru drum include turta de cenușă plămădită de mama eroului, aceasta fiind hrana lui pe tărâmul infernal; în cazul în care flăcăul ar mânca merinde găsite în sacru el ar rămâne captiv acolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tinerel voinic,/ Să vezi, din gură de șearpe/ Că l-a-nghițit pe jiumătate,/ Jiumătate nu-l mai poate/ To’ de arme ferecate,/ De cuțâte iatagane,/ Dă rânza pintenului;/ Ședea-n gușea șearpelui,/ Niji nu poate la-n- nghiți,/ Niji, frate, de-l lepăda” (Giurgiu). Cel dintâi care părăsește spațiul ordonat este șarpele, crescut sub casă în mod fabulos, parcă drept urmare directă a „emanației celei mai pure a magiei cuvântului, de sens negativ”, după cum definește Petru Caraman blestemul. El pleacă după zece ani, perioadă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
punitive ale eroilor: „- Măi pasăre, ’ci, eu le-am rupt florile, da’ eu nu pot să-l învii. Cum ț-am făcut eu țâie bine, fă-mi și tu mie bine. Dă trei ori le-anghițât, dă trei ori le-a lepădat, de trei ori lea-nghițât, dă trei ori le-a lepădat și l-a făcut mai mult mândru și frumos după cum era” (VoiaDâmbovița). Mama pajură este ipostaza solară a devorării, în timp ce mama șarpe transferă prăzii sale temporare energii htoniene: „Mă-sa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
florile, da’ eu nu pot să-l învii. Cum ț-am făcut eu țâie bine, fă-mi și tu mie bine. Dă trei ori le-anghițât, dă trei ori le-a lepădat, de trei ori lea-nghițât, dă trei ori le-a lepădat și l-a făcut mai mult mândru și frumos după cum era” (VoiaDâmbovița). Mama pajură este ipostaza solară a devorării, în timp ce mama șarpe transferă prăzii sale temporare energii htoniene: „Mă-sa, când s-a dus să-l sărute, l-a șî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
foc la cuptior sî-i bagi chelea pi foc disan. E o zâs. E o ținut minti cum o zâs mă-sa. Și e pi urmî s-o dus acasî, o mâncat ce-a h’i făcut, s-o culcat...El leapădă chelea di porc. E s-o sculat ș-o dat foc la cuptior și i-o băgat chelea di porc în foc, în cuptior. El s-o trezit în n’irosu ceala di păr di porc” (Vizureni - Galați). Decodarea în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am dus la Bârlad la doctor. Doctorul era la spitalul de exantematici și-l chema colonelul Brüchner, va fi fost neamț. Și i-am spus că-s bolnav de stomac. Și el a zis să mă dezbrac, și eu am lepădat bluza și mă boldeam pe pereți să văd un cui s-o atârn și el m-a întrebat: "Ce te boldești?"și eu i-am spus că caut un cui s-atârn bluza. Și el m-a întrebat: "Ce ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Sibiu, 2001. Comuna este situată, astăzi, În continuarea orașului Copșa Mică (la Începutul secolului era separată), pe șoseaua națională care duce spre urbea Sibiului, paralelă cu linia ferată și râul Visa, ce coboară din stațiunea balneară Ocna Sibiului și Își leapădă apele În râul Târnava Mare. Visa este un râuleț pașnic, redus În anotimpurile secetoase la o curgere cristalină a unor șuvițe de apă, dar care se umflă ca un bivol sălbatec, ce distruge și cară tot ce-i iese În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
eu numesc "deitate", sau Dumnezeu. În fiecare zi schimb câte o vorba cu El, pentru că am observat că-i singur și El. Mi-a destăinuit că nu ajunge să construiești biserici și alte edificii de piatră în care să te lepezi de păcate, ci s-ar bucura dacă lumea și-ar construi un suflet lipsit de ispită, lipsit de păcat. Nu se prea pricepe la fotbal și de aceea nu-i ascult sfaturile la pronosport! Am auzit, între autorii foarte tineri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]