4,839 matches
-
în planul paradigmatic al limbii, și, prin aceasta, participă la stratul de bază al conținutului semantic global al enunțului, în plan sintagmatic, intrând în relații unele cu altele și totodată cu enunțul ca întreg. Trecerea cuvântului din condiția de unitate lexicală în condiția de termen sintactic se face, în dezvoltarea și funcționarea enunțului în procesul de comunicare lingvistică, prin intermediul sintagmei: sintagma minimală de la nivel sintactic este constituită din cel puțin două unități lexicale autonome, între care se instituie o anumită relație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca întreg. Trecerea cuvântului din condiția de unitate lexicală în condiția de termen sintactic se face, în dezvoltarea și funcționarea enunțului în procesul de comunicare lingvistică, prin intermediul sintagmei: sintagma minimală de la nivel sintactic este constituită din cel puțin două unități lexicale autonome, între care se instituie o anumită relație sintactică. Din perspectivă logico-semantică, relațiile sintactice sunt interpretarea lingvistică a unor raporturi logice, prin care se reflectă în planul gândirii conexiuni extralingvistice, extrinseci (între „obiecte”) și intrinseci (interioare „obiectelor”, de tipul: parte-întreg
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din realitatea extralingvistică și desfășurarea raportului dintre planul sintagmatic și planul paradigmatic al limbii. În relativă dependență de particularități ale realității extralingvistice și într-o mai strânsă legătură cu specificul organizării și funcționării fiecărei limbi, între sfera semantică a unităților lexicale (și sintactice) intrate în enunț și dezvoltarea relațiilor sintactice se instituie un raport de intercondiționare. Expresie a modului de reflectare lingvistică a realității, unitățile lexicale (de natură verbală, mai ales, și adjectivală) se caracterizează, în funcție de structura lor semantică, prin trăsături
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai strânsă legătură cu specificul organizării și funcționării fiecărei limbi, între sfera semantică a unităților lexicale (și sintactice) intrate în enunț și dezvoltarea relațiilor sintactice se instituie un raport de intercondiționare. Expresie a modului de reflectare lingvistică a realității, unitățile lexicale (de natură verbală, mai ales, și adjectivală) se caracterizează, în funcție de structura lor semantică, prin trăsături (disponibilități) combinatorii (numite și valențe 3), care condiționează dezvoltarea relațiilor sintactice; ele reclamă sau numai admit anumite relații sintactice, prin care să se împlinească câmpurile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
El vede o floare.” Amplitudinea câmpului semantico-sintactic este determinată de particularități semantice ale termenului regent în care își au originea „golurile” de împlinit, adică valențele lui sintactice. În planul expresiei, relațiile sintactice sunt condiție și modalitate esențială a organizării unităților lexicale într-un enunț lingvistic, organizare impusă, în procesul de trecere din plan paradigmatic în plan sintagmatic, de linearitatea semnului (textului) lingvistic. În plan semantic, relațiile sintactice sunt condiția, cadrul și sursa dezvoltării sensurilor sintactice și morfologice, precum și cadrul împletirii acestora
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbitor a dinamicii interioare a „obiectelor” înscrise într-o perspectivă temporală: Mircea devine inginer. Mircea, a deveni, a fi, inginer Mircea este inginer. Relațiile sintactice din această categorie generalizează o situație semantică exprimată și prin corelația sens gramatical (categorial) - sens lexical, în interiorul unor categorii gramaticale (diateza, timpul): El a sărăcit. El a devenit sărac. El s-a îmbogățit. El a devenit bogat. c. transformă în succesivitate lingvistică conexiuni existând în simultaneitate în plan extralingvistic și care pot fi reflectate în simultaneitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bogat. c. transformă în succesivitate lingvistică conexiuni existând în simultaneitate în plan extralingvistic și care pot fi reflectate în simultaneitate în planul gândirii: floare albastră, casă mică, un copil mic și obraznic. Relațiile sintactice compensează în acest caz incapacitatea unităților lexicale (al căror plan semantic atinge, prin implicarea unui nucleu noțional, un înalt grad de esențializare) de a cuprinde și releva lingvistic toate atributele concrete ale unui „obiect”. Sintagme precum: casă mică, ladă mare etc. au și corespondente lexicale: căsuță, lădoi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
incapacitatea unităților lexicale (al căror plan semantic atinge, prin implicarea unui nucleu noțional, un înalt grad de esențializare) de a cuprinde și releva lingvistic toate atributele concrete ale unui „obiect”. Sintagme precum: casă mică, ladă mare etc. au și corespondente lexicale: căsuță, lădoi etc., dar floare albastră sau viață de student etc. își pot desfășura planul semantic numai prin intermediul unei relații sintactice. d. introduc în succesivitate lingvistică conexiuni simultane în plan extralingvistic, dar descoperite în succesivitate temporală în procesul de reflectare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
între termeni reprezentând interpretări lingvistice din unghiuri diferite ale aceluiași „obiect” din plan referențial. În plan semantic, termenii nu depind unul de altul (nici reciproc, nici unilateral), dar între ei se desfășoară raporturi de echivalență: • lingvistică, concretizată într-o sinonimie lexicală: „... Am trecut în salon, unde ne așteptau țigări, țigarete, cafele, des bonbons et des liqueurs - adică pe românește bomboane și lichioruri...” (I.L. Caragiale) • extralingvistică, concretizată în termeni care-și constituie planul semantic prin raportare la același referent: „Eu vreau să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a lumii extraverbale, relațiile sintactice iau naștere din momentul în care, prin desfășurarea celor două operații fundamentale ale procesului de comunicare lingvistică: selecția semnelor lingvistice din planul paradigmatic al limbii și combinarea lor în plan sintagmatic, cel puțin două unități lexicale se asociază în interiorul unei sintagme (în înțeles sintactic), determinând împletirea sensurilor lexicale cu sensuri gramaticale și desfășurarea dinamicii general-particular, esențială comunicării lingvistice. Sintagma, fără a fi o unitate sintactică minimală, cum se interpretează curent, ci o condiție a realizării enunțului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desfășurarea celor două operații fundamentale ale procesului de comunicare lingvistică: selecția semnelor lingvistice din planul paradigmatic al limbii și combinarea lor în plan sintagmatic, cel puțin două unități lexicale se asociază în interiorul unei sintagme (în înțeles sintactic), determinând împletirea sensurilor lexicale cu sensuri gramaticale și desfășurarea dinamicii general-particular, esențială comunicării lingvistice. Sintagma, fără a fi o unitate sintactică minimală, cum se interpretează curent, ci o condiție a realizării enunțului și a diferitelor unități structurale (propoziție, frază), se impune - prin aceasta - ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
comunicării lingvistice. Sintagma, fără a fi o unitate sintactică minimală, cum se interpretează curent, ci o condiție a realizării enunțului și a diferitelor unități structurale (propoziție, frază), se impune - prin aceasta - ca structura lingvistică specifică în (și prin) care nivelul lexical al limbii se include nivelului sintactic, pe care, de altfel, îl construiește, prin dezvoltarea unei relații sintactice: cartea ¬ elevului cad frunzele Cum relația sintactică (relație de tip heterosintagmatic, în termenii lui Hjelmslev, spre deosebire de relațiile homo sintagmatice, proprii nivelului morfologic) este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Hjelmslev, spre deosebire de relațiile homo sintagmatice, proprii nivelului morfologic) este condiția existenței unei sintagme cu structură proprie nivelului sintactic al limbii, ea poate fi constituită și din termeni cu dezvoltări diferite (sau situate pe nivele diferite de dezvoltare sintactică: termen sintactic-unitate lexicală, termen sintactic-unitate sintactică (propoziție): (1) (2) „Am cules numai merele coapte.” „Am cules numai merele care erau coapte.” care se copseseră.” În interiorul sintagmei, termenii se situează pe diferite poziții, relativ determinate de particularități ale interpretării realității extralingvistice. Prin poziția pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coapte.” care se copseseră.” În interiorul sintagmei, termenii se situează pe diferite poziții, relativ determinate de particularități ale interpretării realității extralingvistice. Prin poziția pe care o ocupă în organizarea sintagmei și, prin aceasta, în desfășurarea relației sintactice, fiecare din termeni (unitate lexicală sau unitate sintactică) sau numai unul dezvoltă o anumită funcție sintactică. Funcția sintactică este noua identitate, de plan sintagmatic, a unităților lexicale (sintactice). Ea introduce o nouă componentă, sensul sintactic, în planul semantic complex al cuvântului (sau grupului de cuvinte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe care o ocupă în organizarea sintagmei și, prin aceasta, în desfășurarea relației sintactice, fiecare din termeni (unitate lexicală sau unitate sintactică) sau numai unul dezvoltă o anumită funcție sintactică. Funcția sintactică este noua identitate, de plan sintagmatic, a unităților lexicale (sintactice). Ea introduce o nouă componentă, sensul sintactic, în planul semantic complex al cuvântului (sau grupului de cuvinte), dar numai în interiorul raportului cuvânt-enunț. Când termenul-funcție este o unitate sintactică: ‘Plec la Veneția.’, planul său semantic global primește, la acest al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizate propozițional: Vreau să plec la Veneția. Expresie lingvistică a interpretării și a reacției la realitatea extralingvistică, pe care se întemeiază „obiectul” comunicării sau atitudinea locutorului față de interlocutor, enunțul este dezvoltarea sintagmatică în care se realizează concret, prin includerea nivelului lexical, funcțiile sintactice, existente ca atare, cu identitate abstractă, în planul paradigmatic al limbii. Existența „abstractă” - în planul langue - a funcțiilor sintactice - ca identități distincte - se întemeiază pe structura logico-semantică a enunțului lingvistic, relativ independentă de specificul limbilor naționale (cel puțin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Existența „abstractă” - în planul langue - a funcțiilor sintactice - ca identități distincte - se întemeiază pe structura logico-semantică a enunțului lingvistic, relativ independentă de specificul limbilor naționale (cel puțin în familia limbilor indo-europene) - iar ca virtualitate, pe structura planului semantic al unităților lexicale, relativ dependentă de specificul limbilor. Pe de o parte, funcția esențială a comunicării - predicația - implică dezvoltarea funcțiilor sintactice de predicat și, în interdependență cu aceasta, funcția de subiect. Pe de altă parte, imposibilitatea unităților de la nivel lexical de a comunica
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic al unităților lexicale, relativ dependentă de specificul limbilor. Pe de o parte, funcția esențială a comunicării - predicația - implică dezvoltarea funcțiilor sintactice de predicat și, în interdependență cu aceasta, funcția de subiect. Pe de altă parte, imposibilitatea unităților de la nivel lexical de a comunica întreguri semantice impune realizarea la nivel sintactic a complementelor semantice necesare. Verbul a răsări, de exemplu - termen lexical care implică raportarea conținutului său semantic la o cauză/origine -, întrebuințat ca predicat, își completează planul semantic prin realizarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice de predicat și, în interdependență cu aceasta, funcția de subiect. Pe de altă parte, imposibilitatea unităților de la nivel lexical de a comunica întreguri semantice impune realizarea la nivel sintactic a complementelor semantice necesare. Verbul a răsări, de exemplu - termen lexical care implică raportarea conținutului său semantic la o cauză/origine -, întrebuințat ca predicat, își completează planul semantic prin realizarea funcției sintactice de subiect: un substantiv care să exprime lexical această origine, cauză etc. Răsare soarele. A răsărit inul. Relațiile sintactice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactic a complementelor semantice necesare. Verbul a răsări, de exemplu - termen lexical care implică raportarea conținutului său semantic la o cauză/origine -, întrebuințat ca predicat, își completează planul semantic prin realizarea funcției sintactice de subiect: un substantiv care să exprime lexical această origine, cauză etc. Răsare soarele. A răsărit inul. Relațiile sintactice se diferențiază între ele după tipul și gradul de solidaritate dintre termenii sintagmei. Instituirea și expansiunea funcțiilor sintactice depind de tipul relației sintactice. Dintre cele cinci tipuri de relații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Elemente lingvistice f\r\ func]ie sintactic\" În dezvoltarea relațiilor sintactice, unitățile lexico-gramaticale ocupă, în general, trei poziții funcționale: • realizează în mod concret funcția sintactică cu originea într-o anumită relație sintactică; este cazul cel mai general, caracterizând toate unitățile lexicale care au autonomie semantică și sintactică; • participă în simultaneitate cu alte unități lexicale la realizarea unei funcții sintactice; se cuprind aici verbele copulative care realizează cel mai frecvent în complementaritate cu un nume, funcția de predicat dar și alte funcții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ocupă, în general, trei poziții funcționale: • realizează în mod concret funcția sintactică cu originea într-o anumită relație sintactică; este cazul cel mai general, caracterizând toate unitățile lexicale care au autonomie semantică și sintactică; • participă în simultaneitate cu alte unități lexicale la realizarea unei funcții sintactice; se cuprind aici verbele copulative care realizează cel mai frecvent în complementaritate cu un nume, funcția de predicat dar și alte funcții sintactice(subiect, complement etc.); • situează verbul, mai ales când funcționează ca predicat, într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de amețeală nu mai știam unde mă găsesc, și cât pe ce erai să mă prăpădești.” (I. Creangă) „...A venit un zburător / Și strângându-l tare-n brațe era mai ca să-l omor.” (M. Eminescu) - sau aspect; sunt o modalitate lexicală de exprimare a categoriei gramaticale a aspectului: iar, mai, tot etc. „Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri”. (M. Eminescu) „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi, plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în actul lingvistic, când se realizează în mod concret prin unități lexico-gramaticale sau prin grupuri de unități lexico-gramaticale în interiorul cărora se desfășoară alte relații sintactice, de rangul doi sau trei, sau prin propoziții. Devenind purtătoare ale unor funcții sintactice, unitățile lexicale sau grupurile de termeni (de diferite dezvoltări) primesc calitatea de constituenți sintactici ai unui enunț. Specificul dezvoltării planului semantic al funcției sintactice și/sau al relației sintactice în care își are originea funcția determină dezvoltarea și structura constituenților sintactici (infrapropozițională
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactici ai unui enunț. Specificul dezvoltării planului semantic al funcției sintactice și/sau al relației sintactice în care își are originea funcția determină dezvoltarea și structura constituenților sintactici (infrapropozițională și propozițională): • simplu; Funcția sintactică se realizează printr-o singură unitate lexicală. În enunțul „Iubirea noastră a murit aici.” (T. Arghezi), toate funcțiile sintactice se realizează prin câte un singur termen lexical (constituent sintactic simplu): a murit - predicat; iubirea - subiect, noastră - atribut, aici - circumstanțial. • dezvoltat; Funcția sintactică se realizează printr-o sintagmă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]