4,792 matches
-
și o prostituată și-i duc pe o plajă. Actorii au fost luați dintr-o închisoare de minori și, respectiv, din centre de plasament din București. Preproducția a început în martie 2007, iar filmările au avut loc în iunie, pe litoral, și au durat cinci zile. Scenariul a fost respins la concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Național al Cinematografiei în 2005, dar a primit finanțare în sesiunea din 2006. Juriul competiției de scurtmetraje de la Berlinală, din care fac parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
arătând că acestea pot fi împărțite în trei grupe omogene, după modul în care aceste monede erau tratate de orașele timpului. Acestea sunt monedele orașelor etrusce și umbriene, situate la nord de Pădurea Ciminiană, monedele Romei și Lațiului, și monedele litoralului de est97. În epocă relațiile comerciale cu vecinii au căpătat un avânt deosebit, această dezvoltare fiind una din caracteristicile epocii despre care discutăm. Roma s-a născut și s-a dezvoltat ca și Grecia Antică, în primul rând ca putere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
intersecția Europei, Asiei Centrale și Orientului Mijlociu extins, regiunea Mării Negre este influențată de evoluțiile politice și de securitate din aceste zone extinse. • Securitatea Mării Negre propriu-zise și cea a regiunii mai extinse, incluzând, în viziunea noastră, și cea a statelor de pe litoralul acesteia, precum și cea a întregului Caucaz de Sud și a Republicii Moldova, sunt părți indivizibile ale securității euroatlantice. • Legat de ceea ce am spus mai sus sunt provocările cu care se confruntă regiunea, în mod special conflictele înghețate și crima transfrontalieră. Traficul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de a se atașa, datorită voinței riveranilor, la o sursă de stabilitate și de prosperitate. Aceasta este Europa însăși. Și toate statele din jurul ei au o relație specială cu Bruxelles-ul. Construită pe specific sau modelată, Marea Neagră nu înseamnă doar litoral. Uniunea Europeană are o forță gravitațională mare, dar și o forță civilizatorie, firească, ce este centrifugă. Ea răspândește valoare. De aceea, nu ne punem problema dacă Federația Rusă dorește sau nu să devină membră a UE. Dar faptul că există acest
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
unui grad de ocupare a spațiilor hoteliere mai mare de 85%, tarifele maximale pot fi majorate cu până la 20% prin decizia consiliului de administrație. Articolul 9 Perioadele de sezon pentru principalele forme de turism practicate în România, cu excepția orașelor, sunt: Litoral ------- - extrasezon 16.09 - 31.05 - sezon intermediar 1 - 30.06 și 1 - 15.09 - sezon 1.07 - 31.08 Stațiuni balneare ------------------ - extrasezon 1.01 - 30.04 și 1.11 - 31.12 - sezon intermediar 1 - 31.05 și 1 - 31.10
ORDIN Nr. 1 din 3 ianuarie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109823_a_111152]
-
09 Stațiuni de munte ------------------ - extrasezon 16.04 - 15.06 și 1.11 - 20.12 - sezon intermediar 1.03 - 15.04 și 15.09 - 31.10 - sezon 16.06 - 14.09 și 21.12 - 28.02 Hotelurile cu activitate permanentă de pe litoral: - cele cu baza de tratament integrată vor avea aceleași perioade de sezon că hotelurile din stațiunile balneare; - cele fără baza de tratament vor fi asimilate din punct de vedere al perioa- delor de sezon cu hotelurile din orașe. Perioadele de
ORDIN Nr. 1 din 3 ianuarie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109823_a_111152]
-
baza unor criterii comerciale unitare. Spațiile închiriate cu alta destinație de către societățile comerciale cu activitate de turism având capital integral sau majoritar de stat nu vor putea depăși 15% din capacitatea de primire. În perioada 1.06 - 15.09 pentru Litoral, se interzice ocuparea sau închirierea pentru alte destinații a spațiilor hoteliere, respectiv scoaterea lor din circuitul turistic, cu excepția acelora care asigură serviciile hoteliere complementare. Articolul 12 Contractele pentru turism organizat încheiate până la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României
ORDIN Nr. 1 din 3 ianuarie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109823_a_111152]
-
prezentului ordin. Ministrul turismului, Dan Matei Agathon Anexă 1 ORAȘE - 1994 - I. Hoteluri Tarife maxime (lei/zi/cameră), fără micul dejun: Anexă 2 STAȚIUNI MONTANE - 1994 - I. Hoteluri Tarife maxime (lei/zi/cameră), fără micul dejun: Anexă 3 STAȚIUNI DE PE LITORAL - 1994 - I. Hoteluri Tarife maxime (lei/zi/cameră), fără micul dejun : Anexă 4 STAȚIUNI BALNEARE - 1994 - I. Hoteluri Tarife maxime (lei/zi/cameră), fără micul dejun:
ORDIN Nr. 1 din 3 ianuarie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109823_a_111152]
-
este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limitele apelor naționale române; ... c) se interzice, în tot cursul anului, pescuitul sturionilor, cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării și pe brațele sale, iar în zona Litoralului în perioada 15 februarie - 15 mai, cu carmace și ohane. Articolul 3 Se interzice folosirea următoarelor metode și scule de pescuit pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; a) utilizarea setcilor fixe în zona litoralului Mării Negre; ... b) folosirea setcilor și avelor
ORDIN Nr. 11 din 11 aprilie 1994 pentru prohibitia pescuitului în anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109927_a_111256]
-
pe brațele sale, iar în zona Litoralului în perioada 15 februarie - 15 mai, cu carmace și ohane. Articolul 3 Se interzice folosirea următoarelor metode și scule de pescuit pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; a) utilizarea setcilor fixe în zona litoralului Mării Negre; ... b) folosirea setcilor și avelor de orice tip în Complexul Razelm - Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale; ... c) pescuitul cu unelte tip traul, tip năvoade îngemănate sau cu prostovoale; ... d) pescuitul electric, cu materii explozive, precum și cu substanțe
ORDIN Nr. 11 din 11 aprilie 1994 pentru prohibitia pescuitului în anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109927_a_111256]
-
a faunei piscicole; ... g) circulația cu ambarcațiuni cu motor în apele din Delta Dunării, inclusiv în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe, în afară traseelor aprobate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului; ... h) utilizarea la pescuit a setcilor fixe în zona Litoralului românesc; ... i) utilizarea la pescuit a setcilor și avelor de orice fel în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciug, Erenciuc și în lacurile litorale; ... j) circulația cu autovehicule și scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgătoare din zona de munte, precum și
HOTĂRÎRE Nr. 971 din 29 decembrie 1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111588_a_112917]
-
este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limitele apelor naționale române; ... c) se interzice în tot cursul anului pescuitul sturionilor cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării și pe brațele sale, iar în zona litoralului în perioada 15 februarie - 15 mai, cu carmace și ohane. Articolul 3 Se interzice folosirea următoarelor metode și scule de pescuit pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării Tulcea: a) utilizarea setcilor fixe în zona litoralului Mării Negre; ... b) folosirea setcilor și
ORDIN nr. 23 din 16 aprilie 1993 privind prohibitia pescuitului în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109129_a_110458]
-
brațele sale, iar în zona litoralului în perioada 15 februarie - 15 mai, cu carmace și ohane. Articolul 3 Se interzice folosirea următoarelor metode și scule de pescuit pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării Tulcea: a) utilizarea setcilor fixe în zona litoralului Mării Negre; ... b) folosirea setcilor și avelor de orice tip în Complexul Razelm - Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale; ... c) pescuitul cu unelte tip traul, tip năvoade îngemănate sau cu prostovoale; ... d) pescuitul electric, cu materii explozive, precum și cu substanțe
ORDIN nr. 23 din 16 aprilie 1993 privind prohibitia pescuitului în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109129_a_110458]
-
Rezervația Biosferei "Delta Dunării", denumită în cele ce urmează rezervație, zonă de importanță ecologică națională și internațională, care cuprinde următoarele unități fizico-geografice: Delta Dunării, sărăturile Murighiol - Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la Brațul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Abrogat. ---------- Alin. 2 al art. 1 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 136 din 5
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
în anexa la Legea nr. 50/1991 : a) planurile de amenajare a teritoriului; ... b) planurile urbanistice generale ale municipiilor, orașelor, stațiunilor balneoclimaterice și turistice; ... c) planurile urbanistice generale ale satelor situate în zona de graniță, în zona riverana Dunării și Litoralului Mării Negre și în zonele de traversare a Carpaților; ... d) planurile urbanistice de detaliu și planurile zonale de amenajare a teritoriului pentru obiectivele situate în afara localităților; ... e) planurile urbanistice zonale pentru zonele centrale ale municipiilor, orașelor și stațiunilor balneare, climaterice și
ORDIN Nr. M.30 din 2 noiembrie 1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111953_a_113282]
-
în anexa la Legea nr. 50/1991 : a) planurile de amenajare a teritoriului; ... b) planurile urbanistice generale ale municipiilor, orașelor, stațiunilor balneoclimaterice și turistice; ... c) planurile urbanistice generale ale satelor situate în zona de graniță, în zona riverana Dunării și Litoralului Mării Negre și în zonele de traversare a Carpaților; ... d) planurile urbanistice de detaliu și planurile zonale de amenajare a teritoriului pentru obiectivele situate în afara localităților; ... e) planurile urbanistice zonale pentru zonele centrale ale municipiilor, orașelor și stațiunilor balneare, climaterice și
ORDIN Nr. 34/N din 7 noiembrie 1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111984_a_113313]
-
1. Introducere 1.1. În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, Rezervatia Biosferei "Delta Dunării", zona de importanță ecologică națională și internațională, cuprinde Delta Dunării, sărăturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim - Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limită continentală a rezervației este reprezentată de contactul Podișului Dobrogean cu zonele umede și palustre. 1.2. Teritoriul rezervației este delimitat
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
formațiunilor forestiere ale grindurilor Letea. b) Caracterizare ecologică Zona forestiera naturală Letea a fost pusă sub ocrotire încă din anul 1930, devenind rezervație naturală în anul 1938. Ocupă un relief puțin înalt față de restul deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu Litoralul, care găzduiesc pădurea cu același nume ce reprezintă un tip particular de vegetație. Pădurea care se dezvoltă în spațiul interdunelor sub forma unor fisii lațe de 10-250 m (hasmacuri) despărțite de spinările dunelor este alcătuită, în principal, din: stejarul de
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
graeca, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. Pădurea se extinde în mod natural prin speciile de avangardă Prunus spicosa (porumbar), Tamarix ramossima (cătina osie) și Hippophae ramnoides (cătina albă) care în unele porțiuni, catre Litoral, se dezvoltă luxuriant, alcătuind adevărate baraje impenetrabile. În covorul vegetal se întîlnesc, de asemenea, și alte specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya și Merendera sobolifera (brindusa de nisip). ... Fauna este reprezentată de Haliaetus albicilla (codalbul), Circaetus galicus
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
brațul Sfântu Gheorghe, ocolind pe la est platformă cherhanalei. b) Caracterizare ecologică ... Situată în estul depresiunii Dranov, zona Sacalin-Zatoane este una dintre cele mai vechi părți ale deltei fluvio-marine, caracterizată printr-o succesiune de grinduri marine tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul, alternând cu lacuri puțin adinci sau izolate și de o interpatrundere a apelor marine (pe girle cu deschidere directă în mare) cu cele fluviale (prin canale și girle). Cele două lacuri principale, Zătonul Mic și Zătonul Mare, din cauza abraziunii marine
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Istria-Sinoie și grindul Chituc, având următoarea delimitare: - la nord, limită lacului Ceamurlia spre Podișul Dobrogean până la lacul Golovita, apoi o linie curbă până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor și apoi pe latura dinspre nord acestuia până la litoralul Mării negre; - la est, litoralul Mării Negre până la grindul Plantației (grindul Chituc); - la sud, grindul Plantației, limită sudică a lacului Sinoie, plantațiile din zona de nord a localității Vadu, limită sudică a lacului Tuzla; - la vest, malul vestic al lacurilor Tuzla-Nuntasi
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
următoarea delimitare: - la nord, limită lacului Ceamurlia spre Podișul Dobrogean până la lacul Golovita, apoi o linie curbă până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor și apoi pe latura dinspre nord acestuia până la litoralul Mării negre; - la est, litoralul Mării Negre până la grindul Plantației (grindul Chituc); - la sud, grindul Plantației, limită sudică a lacului Sinoie, plantațiile din zona de nord a localității Vadu, limită sudică a lacului Tuzla; - la vest, malul vestic al lacurilor Tuzla-Nuntasi, malul vestic al lacului Istria
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării și litoralul Marii Negre și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -------------------
DECRET Nr. 290 din 31 decembrie 1994 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Marii Negre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110902_a_112231]
-
de a-și afirma prezența în plan literar. Se naște astfel ideea editării unor volume colective de versuri în așa numita "Colecție Albatros", după modelul unor serii de acest gen existente deja la București (Adonis), Brașov (Claviaturi) sau la Constanța (Litoral). Cum placheta Sârmă ghimpată, proiectată în acest sens de Geo Dumitrescu, este interzisă de Cenzura Militară a Presei, poetul Sergiu Filerot propune tipărirea unei antologii de Poezie tânără românească dintre 1935-1942, în continuarea imediat cronologica a Antologiei poeților tineri, publicată
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
și Petru Sfetea din Timișoara, Ion Sofia Manolescu, Cristian Sârbu, Eugen Enăchescu (viitorul Mihail Crama), Virgil Treboniu, Paul Bărbulescu, Traian Mihailescu, I. Negescu și C. Pârlea, de la gruparea și colecția "Adonis" din București, Dumitru Olariu și Ioan Micu de la revista Litoral din Constanța, D. Marian și Ion Schinteie de la revista Meridian din Craiova, iar de la Iași răspund fără întârziere N. Țațomir, George Lesnea și Eusebiu Camilar, împreună cu soția sa, poeta Magda Isanos. În aceste împrejurări, la 24 iunie 1924, Alexandru Lungu
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]