40,824 matches
-
kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza efortului și a grabei. Spuma albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușuma bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, strângea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va strânge snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va transporta la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii mâinilor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit în tovărășie cu unchiul său Vasile, cu secerătoarea mecanică. Erau amplasate pe un pământ mai bun și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
simțea durerea din mușchii mâinilor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit în tovărășie cu unchiul său Vasile, cu secerătoarea mecanică. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pe anul acesta. Avea de gând
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns într-un bordei la lotul nostru de vie situat la 4 kilometri de comună, o perioadă îndelungată. Acasă se ducea numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși cu noi
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
Lăsa căruța la părinții mamei, megieși cu noi și apoi venea pe furiș acasă, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani pe atunci, lotul nostru de vie de jumătate de hectar, ca și pe cel al bunicilor materni, care aveau un hectar, la cincizeci de metri distanță de al nostru. Dormeam în bordeiul construit din bârne din salcâm, acoperit cu paie, iar ca pat
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
din trepte, din hăuri, din foc și din apă. Și din nou, altă cruce. Pare să aibă un sens, o cheie, un rost, un temei. Teo Cabel ne învață că nu există cale de întoarcere. Nu poți privi înapoi precum Lot la stana de sare. În caz contrar, „Te vei răstigni la intersecția zilelor” - adaugă el implacabil. Nici sentimental, nici liric, nici nostalgic, Teo Cabel este un poet lucid, destul de transparent, care-și construiește discursul din mici fragmente de vitraliu, lipite
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
Adică să lucrez toată noaptea aici, se pare, l-a întrerupt fata destul de curajoasă, cu ușoară tentă de umor în voce. - Hai, lasă asta, te rog! Uite că, pe nepusă masă, am primit o propunerea de arestare preventivă a unui lot de reținuți. Te rog să rămâi cu mine să rezolvăm repede... - Cu tot respectul, domnule jude, vă anunț că de permanență este ... da, colegul meu Paraschiv. Să-i dau eu telefon ca să-i spun ce bucurie mare-l așteaptă ori
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
duiumul: ba o asfaltare care a înghițit bani ca la „balamuc” printr-un aranjament de deturnare de fonduri, ba o piață miruită (în bloc cu consilierii) unui privat prin contrapartidă sau licitație aranjată, un petec de pădure aflat într-un lot cu esențe de nerefuzat și cu ieșire la drum public etc. Ofițerași de nădejde, aghiotanți dintre foști „folbalagii” de județ, promovați pe bărbi și dat voturi (famile mare, voturi multe, după număr și ceva frănguți), cațe cu alonjă de ghicitoare
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în Gospodăria Agricolă Colectivă, atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, tata a stat ascuns o perioadă îndelungată într-un bordei existent la lotul nostru de vie, situat la 4 kilometri de comună. Acasă se ducea numai noaptea să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși[1]cu noi și apoi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
la părinții mamei, megieși[1]cu noi și apoi se strecura pe furiș acasă, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani pe atunci, lotul nostru de vie de jumătate de hectar, ca și pe cel al bunicilor materni, care aveau un hectar, la cincizeci de metri distanță de al nostru. Dormeam în bordeiul construit din bârne din salcâm, acoperit cu paie, iar ca pat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
îngrijorează, ci răsturnarea tuturor planurilor. Dacă veneau și Ursarii la muncă, așa cum se înțeleseseră, în două zile ar fi terminat de prășit pogonul de porumb din Coturi. Așa, doar ei amândoi, or să dea cu sapa până vineri numai pe lotul acela. Iar pentru sfârșitul săptămânii se anunță ploi mari, care nu se știe cât or să țină. E posibil chiar ca toată săptămâna viitoare să nu poată intra cu sapa pe loc. Și, dacă se întâmplă așa, nu e bine
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
fără doar și poate, de suferit. De aceea planul lor era, până acum câteva clipe, indisolubil legat de participarea la această activitate a Ursarilor. Cu ei, în cinci zile, adică până vineri inclusiv, ar fi putut termina de prășit ambele loturi și vremea se putea strica fără să-i mai afecteze. Ba, chiar își dorea ploile ce se anunțau, întrucât pământul era deja uscat, după ce de două săptămâni nu mai dăduse un strop de ploaie. - A stat pă net! ... Hm!... Și-
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
fermă I.A.S., cea de la Mânău. Suprafața arabilă totală era de 4.009 ha, din care 483 sector de stat, 319 ha, asociație, unități de stat, 2.585 ha, aparțineau unităților cooperatiste, iar 622 ha, gospodăriilor populației, sub formă de loturi în folosință. Cultivarea pământului a cunoscut astfel modificări substanțiale în perioada care a urmat. Înfățișarea însăși a comunei s-a schimbat. Mecanizarea și modernizarea exploatărilor agricole, trecerea de la culturile extensive la cele intensive, într-o anumită măsură, utilizarea îngrășămintelor chimice
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
a familiei Eminovici este satul Călineștii lui Cuparencu, de lângă Suceava (în Bucovina ocupată de austrieci de la 1775 până la 1918), unde bunicul tău, Vasile Iminovici(accent pe o), se stabilea prin toamna anului 1804 ca dascăl de biserică, primind locuință și lot de folosință, intrând, prin funcție, în elita satului. Conform Conscripției parohiei Călineștii din 1806, familia dascălului VasileIminovici (1778-1844) era compusă din soția Ioana Sărghie, din mama AgafiaIminovici (1736-1818, născută Șerban), din sora mamei, Elena Șerban, și din Ion Sărghie, nepot
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
de ardeleni, între care familia lui Vasile Iminovici. Bejenia ardelenilor este explicabilă în primul rând prin facilitățile oferite de împărăteasa Maria Tereza imigranților în Bucovina anexată Imperiului austriac la 1775: drepturi cetățenești, multe locuri de muncă (în administrație, școli, biserici), loturi agricole, scutire de bir 3 ani. În cazul lui Vasile Iminovici, se adaugă și alte motivații ale bejeniei din Ardeal la Călineștii Cuparencu: era știutor de carte, avea pegătire de dascăl bisericesc, era disponibil un loc de dascăl, în condițiile
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
în satul de iobagi și zilieri Blaj, pe care l-a declarat „oppidum” (târg, oraș) și adresase o chemare către românii „de pretutindeni” să se stabilească la Blaj, oferindu-li-se drepturi și libertăți cetățenești, școală în limba română și loturi de pământ , pentru care se plătea o taxă, pentru care acești români au fost numiți „taxaliști”. În numita Conscripție din1747, este consemnată la Blaj funcționarea unei „școli de obște”, gratuită, în românește, devenită, din 1782, școală normală (în care a
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
unit Ioan Inochentie Micu către românii de pretutindeni de a se stabili la Blaj, devenit scaun episcopal în 1738, preotul Iovul Iminovici băjenește din Banat spre Blaj pe la 1738-1740, unde se stabilește imediat după această dată, beneficiind de libertăți cetățenești, lot agricol contra unei taxe, învățământ gratuit în limba română pentru copii, condiționat fiind însă de a se mărturisi „unit” (greco-catolic), lucru destul de obișnuit pe atunci, din motive de oportunitate. În curând, preotul Iovul Iminovici își aduce la Blaj frați - probabil
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
condițiile economice și sociale oferite de Austria imigranților stabiliți în Bucovina recent răpită Moldovei la 1775, Vasile Iminovici, în vârstă de 26 ani, se mută cu familia la Călineștii Cuparencu în 1804, unde primește post de dascăl de biserică și lot agricol din rezerva religionară. Dintre copiii lui Vasile Iminovici - 4 băieți și 4 fete - Gheorghe Iminovici (1812 - 1884) și Ștefan Iminovici (1819-1848) trec granița vremelnică în Moldova. Gheorghe se căsătorește cu Raluca Iurașcu la 29 ianuarie 1840, în același an
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
și ținută, sobră și, în același timp, amabilă. Privind‑o, Octav și‑a amintit de restaurantul „Rozmarin” de la Predeal, unde s‑au cunoscut pe vremea în care erau studenți. Ea venea de la Brașov, el de la București, fiecare făcând parte din loturi diferite de sportivi aflați în cantonament. S‑au văzut întâmplător la antrenamentele de atletism și, chiar în seara zilei cu pricina, la restaurant s‑au recunoscut, s‑au prezentat și au dansat împreună. Era la fel de vioaie ca acum. Dansa elegant
CHEMAREA DESTINULUI (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359575_a_360904]
-
s‑a depărtat destul de mult și a văzut că Vasile și Gabriel stau de vorbă, tolăniți pe iarba prășită de pe rânduri, a mai rupt hoțește câteva pălării și le‑a aruncat cu răutate cât a putut el de departe, pe lotul de alături care era deja prășit. „ Să creadă ei că o să toc eu toate pălăriile astea! Doar două, le ajunge păsărilor. Ce, nu le dă mama de mâncare? Și cu gâsca aia, ce vină am eu? Ea a fost o
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
lor definitivă; • Reducerea numărului de panouri publicitare, asigurarea normelor de securitate și a concepției urbare de amplasare a acestora; • Continuarea amenajării locurilor de parcare, prin aprobarea studiului de fezabilitate, concesionarea serviciului în baza studiului de fezabilitate, expunerea la licitație a loturilor pentru construcția parcărilor supraetajate și subterane (PPP); • Finalizarea elaborări și aprobarea strategiei de organizare a transportului public, elaborată de BERD; Continuarea programului de mansardare a blocurilor locative și reabilitare a clădirilor și a rețelelor inginerești (PPP); • Amenajarea albiei râului Bâc
RAPORTUL DE ACTIVITATE A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CHIŞINĂU PENTRU PERIOADA 2011-2012 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359720_a_361049]
-
tânărul ofițer Grigore este luat prizonier în ’42. Supraviețuiește „marșului morții” spre lagărul de la Elabuga. Vine în țară în ’48, iar după 2 ani este arestat și trimis la penitenciarul Peninsula. În 1955 este eliberat, dar după 4 ani, în lot cu Radu Gyr, av. Puiu Atanasiu, pr. Ion Ageu, av. Victor Clonaru, Dr. Aurel Marin, fratele martirului de la Majadahonda ș.a., sunt arestați pentru Jilava și condamnați la moarte. După o lungă așteptare în camera morții li se comută pedeapsa. Odată cu
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
de la Sydney În încheiere aș vrea să vă mai spun un of! Acela despre drama Andreei Raducan! M-a durut enorm de ceea ce i s-a întâmplat micuței gimnaste la olimpiada de la Sydney. Atunci, reprezentând Comitetul Organizatoric al Olimpiadei pentru Lotul Olimoic Român, am fost prezent zile și nopți acolo pe strada „România” din Satul Olimpic, am suferit cu ei: cu Andreea Răducan, cu antrenorul Octavian Bellu, cu președintele COR Ion Țiriac, cu șeful de misiune Alexandru Lăzarescu și chiar cu
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]