3,158 matches
-
chist textual" (Ph. Hamon)8, autorul Ingeniosului bine temperat îl folosește și drept criteriu supraordonator la nivel macrotextual. Astfel, Dicționarul onomastic, continuat și finalizat prin volumul Jumătate plus unu, dezvoltă amplu sugestia caragialiană, dar și propria sa obsesie a invenției ludice de apelative și destine relaționate arbitrar. Realmente concurând cartea de telefon, uriașul registru inventariază umanitatea și o descrie fals prosopografic, prin fișe fanteziste și ironice, variind dimensional de la o simplă sintagmă de tip calambur la romane în foileton. Departe de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și deschis, formula ideală pentru artistul doritor să-și verse în text umorile alimentate de conștiința succesoratului"43. Motivația interioară a actului parodic și a exercițiului de pastișare este extrem de variată în cazul lui Mircea Horia Simionescu: de la simplul instinct ludic, până la vădita intenție desacralizatoare, prin demontarea și reasamblarea în răspăr a mecanismelor specifice diverselor tipuri de scriitură (exegetică, lexicografică, filosofică, epistolară, picarescă etc.). Se bănuiește, însă, mai mereu, orgolioasa dorință de probare a virtuozității, a capacității de abordare dezinvolte a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Analizând jocul ca fir călăuzitor al înțelegerii experienței artei, Hans-Georg Gadamer consideră că acesta „este modalitatea de a fi a operei de artă înseși”. Asocierea literatură-joc poate părea ciudată sau cel puțin prima reacție ne-ar duce cu gândul la ludic, la faptul că ceea ce este joc nu este ceva serios. Și nu e vorba de starea de spirit a creatorului sau a celui ce receptează. Pentru cel ce joacă, jocul nu este o situație serioasă și este jucat tocmai din
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
care încă din secolul XIX încep să fie abandonate), în cadrul lecturii cititorul trece conștient granița dintre realitate și ficțiune, intră în jocul-invitație al cărții. Și cum nu putem vorbi de joc fără reguli, regulile și ordinea ce prescriu umplerea spațiului ludic constituind esența jocului, despre existența regulilor în literatură nu mai este cazul să ne îndoim. Prezența lor este evidentă în toate epocile, chiar și cele mai moderniste și mai avangardiste curente, ce aveau drept obiectiv anularea oricărei reguli, fixau prin
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
al jocului. Și medierea este una totală, ceea ce mediază se anulează pe sine: „opera este cea care se aduce pe sine la reprezentare [...] reprezentarea trebuie să fie recunoscută drept felul de a fi al operei de artă înseși.” Particularitatea caracterului ludic al artei o constituie această idee a reprezentării: a reprezenta pentru cineva. chiar dacă nu este nimeni prezent să o asculte, să o privească sau să citească, reprezentarea artei este constitutivă, imanentă. Astfel s-a ajuns la teoria „cititorului implicit”. Reprezentarea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
intenție. Obiectivele literaturii, consideră T.W. Adorno, sunt de a vindeca, a schimba, a încuraja, a spera, a alina în sens pozitiv; a problematiza, a tulbura, a contesta, în sens negativ. Arta este prin definiție „critică a seriozității vieții”, parodică, ludică, polemică și în extremis chiar subversivă. Controversa reală începe însă odată cu manipularea lor propagandistică. B. Croce, încă de la începutul secolului, vorbește despre ideea de „teză = tendință”. O operă poate „suferi de tezism” nu numai social, politic, ci și moral. Eliberarea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
pe grupe, prezintă atitudini pozitive față de situațiile evaluative , își manifestă interesul de a corecta greșelile , cerând informații cadrului didactic. Aplicațiile matematice, precum și momentele de problematizare au avut un impact deosebit asupra elevilor , astfel încât au antrenat întregul colectiv datorită caracterului creativ, ludic și nu pur algoritmic . Un demers didactic foarte bine elaborat și în conformitate cu cerințele curriculum-ului național presupune administrarea probelor orale în orice moment al traseului didactic. Rolul lor este de activizare a vocabularului matematic, de utilizare în mod corect și
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
spre cele cu subiect; - de la șirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect și cu desfășurare sistematică; - de la reflectarea vieții personale și a ambianței apropiate, la reflectarea evenimentelor vieții sociale (Elkonin). Această metodă dinamizează acțiunea didactică prin intermediul motivațiilor ludice care sunt subordonate scopului activității de predareevaluare într-o perspectivă formativă. Prin joc, copiii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, își pot antrena capacitatea de a acționa creativ, pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice, în care manifestă istețimea
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
a figuralului. Ea măsoară capacitatea de interpretare abstract verbală a desenului prin titlul acordat. Indicele reprezintă nivelul de abstractizare al conținutului titlului. 4.3. Bateria lui M.A. Wallach și N.Kogan: autorii propun administrarea probelor într-o ambianță relaxată, ludică, lipsită de orice judecată critică. Aplicarea se face individual, cu timp liber și răspunsuri orale. Bateria cuprinde probe verbale și nonverble, fiind accesibilă începând cu pubertatea. 4.4. Bateria lui W.J. Getzels și W. Jackson se administrează subiecților aflați
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
îl stimulează să-și recreeze imaginea de sine. Dintre metodele de psihoterapie de grup care pot servi creativitatea amintim: ¾ Psihodrama: apărută în deceniul trei al secolului XX, la inițiativa lui J.L. Moreno, își propune asimilarea de către individ într-o ambianță ludică, a unor tehnici de viață, roluri, abilități, comportamente, cu destinație extrem de diversă (inclusiv creativă). Pe lângă cuvânt, psihodrama valorifică și latura gestico-mimico verbală pentru a elibera și proiecta în afară toate energiile reprimate. Indiferent de personajul interpretat, scopul final al psihodramei
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
care pot favoriza creativitatea, fie valorificând calitățile mediului ambiant (lumină, culoare, sunete etc.) prin luminoterapie (inițiată în S.U.A. în 1984), cromoterapie, muzicoterapie, fie antrenând individul în activități cu dublă finalitate, atât curativă cât și formativă, cum sunt: ergoterapia, artterapia, psihoterapiile ludice etc. Hilaroterapia (tehnică sofrologică utilizată în grup): R. Moody (1978) arată faptul că râsul constituie un excelent factor regenerator atât pe plan fiziologic, cât și psihologic. Consecințele fiziologice ale umorului, verificate experimental, sunt: - relaxarea tensiunii musculare și eliberarea surplusului de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și antiidilică a poeților din grupul de la „Albatros” (Geo Dumitrescu ș.a.), după cum ignoratele exerciții stilistice à la manière de..., din seria Cum ar fi scris versuri... Dosoftei, Simion Ștefan, Ureche, Miron Costin, Neculce, Antim, au ceva din dispoziția duios-parodică și ludică a postmodernilor. Versurile pentru copii - dintre care unele rezistă și lecturii adulte - indică un amator de rime rare: „atinse” / „inse”, „doar ce” / „întoarce”, „pentru a-l” / „cal”, „scumpe” / „arumpe”, „deschise” / „ori se”. Poveștile reciclează legende, basme și anecdote autohtone, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
trambulina ideal/ Maria Magdalena/ când vom fi noi la Viena/ ce-am avut și ce-am pierdut/ de ce nu m-aș legăna/ ca să trag pe roata roții/ catolicii hughenoții” (Domina). În Retorica (1975) sunt propuse niște „exerciții” din aceeași panoplie ludică (de „rostire” de „gândire”, de „simțire”), iar în Vox populi, vox Dei, subintitulat ludic Stilistica, se dau mostre de stil („istoric”, „universalist”, „luciferic”, „popular”, „meditativ”, „poematic”, „eseistic”, „duios”, „naiv”, „canonic”, „parodic” etc). Și romanul Voi de colo, de la Biarritz (1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
ce-am pierdut/ de ce nu m-aș legăna/ ca să trag pe roata roții/ catolicii hughenoții” (Domina). În Retorica (1975) sunt propuse niște „exerciții” din aceeași panoplie ludică (de „rostire” de „gândire”, de „simțire”), iar în Vox populi, vox Dei, subintitulat ludic Stilistica, se dau mostre de stil („istoric”, „universalist”, „luciferic”, „popular”, „meditativ”, „poematic”, „eseistic”, „duios”, „naiv”, „canonic”, „parodic” etc). Și romanul Voi de colo, de la Biarritz (1979) mizează pe dimensiunea parodică și comică. SCRIERI: Indulgențe, București, 1969; Ironica, București, 1970; Mioritiada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
Poezia, II, 449-455; Barbu, O ist., 400-404; Iorgulescu, Scriitori, 119-129; Mircea Constantinescu, „Voi de colo, de la Biarritz”, RL, 1979, 30; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni, Buzău, 1980, 106-107; Ion Bogdan Lefter, „Scrisori de serviciu”, CNT, 1982, 52; Laurențiu Ulici, Triplu salt ludic, RL, 1984, 32; Dicț. scriit. rom., III, 462-463. I.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
fost numită de Apollinaire mai întâi "supranaturalistă", apoi calificată drept "suprarealistă" pentru că anunța un spirit nou, deși fusese scrisă înainte de nașterea Suprarealismului propriu-zis. De altfel, în Prefața sa apare pentru prima dată termenul de Suprarealism. Apollinaire reprezintă acolo în mod ludic un fenomen de transexualitate, metamorfoza lui Thérèse în bărbat. Apollinaire definește, în Prolog, o dramaturgie nouă, caracterizată prin abandonarea unității de acțiune, singura unitate păstrată în teatru până atunci, atât de romantici, cât și de naturaliști sau de simboliști. Partizan
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
anvergură, dar opera lor constituie un reflex relevant al faptului monden și încărcăturii sale simbolice. Devin relevante în acest sens scenele de cabaret desenate de un critic de artă-grafician precum Sigmund Maur cu o certă notă caricaturală-șicanantă, de un demonism ludic, picant sau cele satirice ale lui Theodorescu-Sion, o parte publicate în revista umoristică Furnica. Poate cea mai concludentă contribuție în acest sens o are Mișu Teișanu, care se bucură de o glorie efemeră în epocă pentru picturile sale senzuale, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stă aplecată peste gâtul tânărului abandonat festinului canibal. Unul dintre acești vampiri femeli privește dezabuzat, o melancolie generată poate de o sterilă sațietate, roșul de sânge și vin al buzelor și floarea prinsă în păr nu mai reprezintă acordul unui ludic plasirist, campestru. Tumultul carnasier, febricitat al corpurilor care aglomerează scena camuflând corpul victimei intră în contrast cu aerul de expectativă dezolată a vampirului izolat. În cronica pe care i-o face lui Theodor Pallady cu ocazia expoziției de Ateneu din 1913, Arghezi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lor ancestrale, în amestec cu folclorul românesc. Răzvan și Vidra (1867), drama romantică de inspirație istorică a lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, aducea, în prim plan, un erou romantic, înnobilat de înzestrările naturale, dar și de curaj, demnitate, inteligență etc. Spiritul ludic, iluminist, al lui Ion Budai-Deleanu "jucăreaua" sa, Țiganiada era lăsat în urmă. De altfel, "poemationul eroi comico-satiric" al lui Ion Budai-Deleanu este descoperit prea târziu pentru a avea consecințe imediate în plan literar. În pictură apar mai puțin țigani sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Vermont, cu părul împletit, cu brățări pe mână, cu un brâu roșu, cu salbe de galbeni la gât, împrumută adesea o frumusețe Jugendstil, marcată printr-o exuberanță senzuală și o vitalitate care dobândește și o notă de frivolitate, de ludic erotic, libertate consfințită cutumiar în cadrul acestei etnii. Vermont își dirijează modelul pentru a obține poza unei senzualități convenționale, spre deosebire de Cecilia Cuțescu-Storc,k care îi conferă modelului o totală libertate, în linia unei dezinvolturi pe care o scontează, fotografiind acel gest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
presiune a modelului (pe cale de a fi trădat prin sublinierea până la parodie convențiilor lui). Avem de-a face cu o poezie și o proză decadentă second hand, față de care se insinuează un spirit critic, decelabil prin ecart ironic, printr-un ludic provocator, prin cultivarea unei poetici a antisublimului, a unui antisentimentalism anticalofil și a unei deconstrucții parodice a unei anumite estetici. Felul în care este tratat un personaj precum Salomeea servește ca turnesol mutațiilor estetice care au loc. Cel care-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conte cruelle à la Villiers de l'Isle Adam sau Catulle Mendès devine emblematic, dat fiind faptul că Salomeea chintesențializează cruzimea asociată artei, fie ea și coregrafice. Scriitorul debutase sub semnul unei deconstrucții a simbolismului în formula unor prozopoeme cu ludicul și în spiritul avangardei, Figurile de ceară, în 1912, iar Salomeea apărea în 1915 la Tipografia G. Ionescu. Pe frontispiciul volumului se află o reproducere după un tablou pe care-l găsim și la Pallady, Nud (nedatat, nesemnat, ulei pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neliniștitoare [...]"542. Cu toate acestea, criticul subliniază dominanta decorativismului Secession în poezia lui Maniu. Neobizantinismul lui Adrian Maniu rămâne, de cele mai multe ori, un hieratism strict "plastic", "formal", fără implicații transcedentale [...]"543. Oricum, notele expresioniste prezente printr-o vitalitate cu accente ludice abia adie în poemul Salomeea, aflat la răscruce de direcții literare. Salomeea lui Maniu relevă destul de rapid filiația pe care și Călinescu i-o precizează, simbolismul pierrotesc cu accente ludice al lui Jules Laforgue, stabilind în același timp și un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
543. Oricum, notele expresioniste prezente printr-o vitalitate cu accente ludice abia adie în poemul Salomeea, aflat la răscruce de direcții literare. Salomeea lui Maniu relevă destul de rapid filiația pe care și Călinescu i-o precizează, simbolismul pierrotesc cu accente ludice al lui Jules Laforgue, stabilind în același timp și un punct îndepărtat de fugă cu Salomeea flaubertiană. Locul geometric al mutației pe care o suportă tratarea temei decadente a femeii fatale, ipostaziată de Salomeea, la cei doi scriitori francezi precizează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeea flaubertiană. Locul geometric al mutației pe care o suportă tratarea temei decadente a femeii fatale, ipostaziată de Salomeea, la cei doi scriitori francezi precizează tranziția de la decadentism la formula unui avangardism incipient, tatonant. Prin asumarea actului crud ca act ludic, tratarea temei și implicit a personajului se află la confiniile decadentismului cu avangardismul, cel mai aproape de prelucrarea temei de către Apollinaire. Personajul intră într-un joc al abstracțiunilor unde actul de teroare, ca în Mașina infernală a lui Jean Cocteau, devine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]