4,819 matches
-
mult peste cele reale. Ultranaționaliștii (gen „România Mare“) nu ezită să-i apostrofeze pe evrei, Îndeosebi pentru a-și manifesta ostilitatea față de „marea finanță“ internațională, față de Occident În general. Dar, În materie de adversari, nu-i tratează mai bine pe maghiari și pe țigani. Sunt comentatori occidentali care cred a sesiza un fel de antisemitism „potențial“ În remarcile unor intelectuali privitoare la istoria recentă a României. Se prea poate ca anume accente puse asupra perioadei interbelice, regimului Antonescu sau regimului comunist
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În literatura românească interbelică, abordând cele mai variate subiecte și formule literare, de la evocarea pitoreștilor cartiere evreiești (astăzi dispărute), până la science-fiction, dadaism și suprarealism (contribuții asupra cărora voi reveni). Prin evrei, cultura românească a căpătat un grad sporit de diversitate. Maghiarii Resentimentele româno-maghiare se hrănesc dintr-o dublă frustrare. Mai Întâi, până la 1918, românii transilvăneni au fost priviți cam de sus de unguri. Erau În cea mai mare parte țărani, prea puțini orășeni și intelectuali, iar ungurii formau clasa dominantă. După
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
două județe cu majoritate maghiară). Se poate pune Însă Întrebarea dacă o autonomie acordată numai secuilor n-ar slăbi poziția ungurilor din celelalte județe ale Transilvaniei, care, separați de nucleul lor cel mai puternic, ar rămâne și mai minoritari. Așa că maghiarii insistă În principal asupra unei cât mai pronunțate descentralizări administrative, asociată cu utilizarea oficială a limbii maghiare alături de română În zonele și localitățile unde procentul lor atinge un grad semnificativ. Problema universității maghiare s-a dovedit cu deosebire spinoasă (și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unei cât mai pronunțate descentralizări administrative, asociată cu utilizarea oficială a limbii maghiare alături de română În zonele și localitățile unde procentul lor atinge un grad semnificativ. Problema universității maghiare s-a dovedit cu deosebire spinoasă (și rămâne până În prezent nerezolvată). Maghiarii dispun de un sistem de Învățământ preuniversitar complet, precum și de secții În limba maghiară În anumite facultăți ale universităților de stat, dar consideră că, odată ce plătesc taxe ca toți cetățenii, au dreptul și la o universitate de stat maghiară. Românii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
relație cât mai strânsă Între Ungaria și segmentele de populație maghiară Încorporate În țările vecine, pe de altă parte afirmarea energică a individualității minorităților maghiare din aceste țări. La Budapesta, se adoptă legi (precum cea din 2001 privitoare la „statutul maghiarilor din afara granițelor Ungariei“, urmată de alte inițiative asemănătoare) care sunt receptate În România În sensul unei discriminări Între cetățenii români și al Încălcării prerogativelor statului român (căutându-se apoi formulări de compromis, pentru a se atenua această impresie). Pe de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-se un eficient slogan electoral). Pare unora suspect și faptul că oameni de afaceri din Ungaria se opresc și investesc În Transilvania, fără să mai treacă munții, spre celelalte regiuni românești. Cert este că Ungaria „atrage“, și nu numai pe maghiarii transilvăneni, dar și pe destui români de la granița vestică. Explicația e simplă: Ungaria se prezintă În toate privințele mai bine decât România. Nu este „vina“ ei! Însă de aici până la destrămarea României e cale lungă. Și totuși, lucrurile tind să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
este „vina“ ei! Însă de aici până la destrămarea României e cale lungă. Și totuși, lucrurile tind să se amelioreze. Neînțelegerile periodice n-au condus la crize majore. Raporturile politice dintre România și Ungaria au ajuns nesperat de bune. Măcar de dragul maghiarilor din România, Ungaria nu poate fi indiferentă la soarta României. Iar România a avut nevoie de bune relații cu Ungaria În politica ei de aderare la N.A.T.O. și de integrare europeană, după cum, În plan intern, succesivele guvernări, Începând din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ar ezita să o numească. I s-a spus mai Întâi Strada Fântânii (fiindcă la capătul ei se găsea o cișmea). Pe la 1900, a devenit strada Lueger, În semn de omagiu pentru Karl Lueger, primarul Vienei, adversar al evreilor și maghiarilor și susținător al românilor din Transilvania. La sfârșitul Primului Război Mondial, Lueger i-a cedat strada generalului Berthelot, șeful misiunii militare franceze În România. Venind comuniștii la putere, Berthelot a fost Înlocuit cu Popov, presupusul inventator rus al radioului. Dar și Popov
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
existență statală, unitară, în spate?!...Ă - Absența mișcărilor de revoltă contra „domnului și a stăpânirii” în Principate, în istorie, încă o dată spre deosebire de polonezi sau unguri, ce au arătat în trecut mișcări organizate de luptă și împotrivire, față de austrieci, în cazul maghiarilor, față de repetatele invazii ale austriecilor și rușilor, din partea poloneză? - „Paternalismul excesiv al românilor”? Credința lor, nevoia lor de un rege, stăpân protector, tara psihologică a unei populații care e convinsă că „răul sunt boierii, intermediarii” și că „Domnul” e animat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Nordau și alții îi fuseseră împrumutate. Pe aproape două pagini figurează o listă de Cărți de cumpărat toate în franceză -, patruzeci și opt de autori reprezentând diferite literaturi: Goethe, Tolstoi (4 titluri), George Eliot, Hoffmann, Longfellow, Manzoni, Thackeray, Turgheniev, Erckmann-Chatrian, maghiarul Jókai. În timp, prozatorul valorifică literar notații din caiete, utilizând în context potrivit o idee, o sugestie, vreun reper. O reflecție din septembrie 1908 pledează pentru armonizarea cunoașterii livrești cu cea legată de natură, cu percepția nemijlocită: Cineva nu cunoaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comitele palatin. Ca să-și asigure credința vasalilor în timpul campaniei din Italia, Carol Pleșuvul hotărăște prin capitularea de la Quierzy-sur-Oise ca funcția comitelui să devină ereditară. Peste trei ani, comitele obținea dreptul de a se demite în favoarea fiului său. Incursiunile vikingilor, ale maghiarilor și ale sarazinilor vor contribui la fărâmițarea feudală. „Fenomen complex, fărâmițarea feudală se realizează pe mai multe planuri, timp de câteva secole, în etape succesive. În timpul domniei lui Eudes (887-898), se crează primele principate teritoriale. În secolele X-XI, drepturile regaliene
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca pe un om vulgar, folosind expresii care nu sunt concorde cu formația sa intelectuală, de felul: ”blatiștii vor fi dați jos din trenuri cu o gară înainte și puși să facă jogging” ,”va trebui să inventăm un detector de maghiari”, ”Băsescu are dificultăți în a număra până la zece”, ” Ziariștii procedează cum se scarpină maimuța” Totuși, eu nu găsesc aceste expresii vulgare, mai degrabă ironii fine și cu mult tâlc. Un lucru lăudabil, în mandatul lui Emil Constantinescu a fost organizarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o fura/ O viță de păr din cap,/ Și atunci zâna ț-a plecat./ Rămâi făr’de casă/ Și fără nevastă”. Octavian Buhociu dă o altă etimologie numelui Ardiu: „aprins, furios de la «arde»”, și la fel de tentantă este și apropierea de maghiarul Erdo, „pădure”, căci îl încadrează pe erou în clasa întemeietorilor cu puteri vegetaționale. Ardiu, Arghiu, Arghir sunt însă, fără îndoială, ipostaze ale aceluiași voinic chemat pe tărâmul sacru. Iovan Iorgovan a fost legat, ca personaj mitic, de Sfântul Gheorghe, printr-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
primare nu or dus-o prea rău. Oscioare de ros le-a dat cu generozitate, cât și apartamente în blocuri de calitate. Nu fu mai rău decât colegul său clujean, decât Ghiță Funar, decât cel ce aduna până și voturile maghiarilor îmbogățiți la "Caritas". Se zvonește că însuși Ion Vartic & Marta Petreu ceva profit or tras de pe urmele lui, nu doar "fund"uri de la Soros. Poți să faci un "portret robot" al scriitorului român ieșit din comunism? Nu poc. Și cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
maghiară) de H u ș.” „Tot ceea ce am putut afla în anul 1781 de la episcopul de Huși, pe nume Inocențiu, a fost următoarea mică notificare, care se bazează pe tradiția pură: «De câteva sute de ani (spunea el), mai mulți maghiari au locuit în Huși, ca moldoveni. Pentru primii, la ordinul voievodului Ștefan cel Mare, s-a construit o biserică catolică, care de-a lungul timpului și în timpul câtorva răscoale, s-a dărâmat. Dar cum o mare parte dintre maghiari au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mulți maghiari au locuit în Huși, ca moldoveni. Pentru primii, la ordinul voievodului Ștefan cel Mare, s-a construit o biserică catolică, care de-a lungul timpului și în timpul câtorva răscoale, s-a dărâmat. Dar cum o mare parte dintre maghiari au fugit; iar numărul moldovenilor, dimpotrivă, cu fiece an creștea, din dărâmăturile fostei biserici catolice s-a făcut o nouă casă a Domnului, anume actuala catedrală.». După această știre prea neînsemnată, cel puțin am făcut rost de lista preoților din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
regele maghiar Matei Corvin a avut pretenția de a ocupa Moldova, dar a fost învins în bătălia de la Baia, din decembrie 1467. Se prea poate ca voievodul moldav să-i fi acceptat în țara lui și din motive economice, căci maghiarii erau și buni meșteșugari, deci o considerabilă forță de muncă. În ceea ce privește așezarea lor în zona Hușilor, conform tradiției preluată de episcopul Melchisedec, husiții par să se fi stabilit mai spre nord, pe locul numit Bența, în marginea Dricului, mai jos
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
documentului este scrisă în limba slavonă, iar cealaltă parte în limba română: „noi șoltuzul din Huși împreună cu o seamă de oameni buni”, între aceștia fiind și „Lorinți și Mateiu Ajod”. Neîndoielnic, „oamenii buni” erau oameni de frunte ai obștii, posibil maghiari după nume, oameni înstăriți, poate chiar pârgari, oameni considerați cinstiți și dăruiți de obște cu încredere de vreme ce întăresc o vânzare de ocină în satul Răspopi. Șoltuz era considerat reprezentatul obștii în relația cu domnia. Uneori cerea domnitorului, în numele comunității, rezolvarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să fi fost adevărat. Dar atunci care sunt cei veniți din Boemia și Moravia, sub Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare ? Constatăm că misionarul era preocupat numai de catolici. Existau două categorii de neamuri: grecii, de religie ortodoxă, și maghiarii, de religie catolică (foști husiți). Bogoslavisč a precizat în raportul său că acești credincioși erau răspândiți în sudul Moldovei, pe malurile Dunării și lângă țărmul Mării Negre. Peste câțiva ani, numărul de case locuite de protestanți (de rit luteran) a crescut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se fac mărturisiri și în limba română, dar nu-și pot exprima bine gândurile, așa cum ar putea să o facă în limba maternă”. Or, această afirmație este total diferită de cea a lui András Patai, din 1743, care recunoștea că maghiarii din zona Hușilor și-au uitat limba maternă și vorbeau toți românește. Nu știm dacă misionarii, în cazul nostru András Patai, dar și Antonio Maria Mauro, s-au informat direct de la sursă, adică au stat oricât de puțină vreme în mijlocul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de-a doua înfrângere de joi, de la Memorialul “Mihai Mironiuc”, 29-30 cu CSU Suceava. , a declarat Gabriel Armanu pentru bacaulsportiv.ro. În ceea ce-i privește pe cei doi străini aflați în probe, antrenorul principal al Științei a apreciat evoluția pivotului maghiar Sipos drept foarte bună, mai ales în apărare, în timp ce prestația centrului lituanian Grieze a fost considerată bună. 6 AUGUST S-au supărat: Știința MD Bacău - Minaur Baia Mare 37-24 (22-8) După cele două înfrângeri consecutive din prima zi a Memorialului “Mihai
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
echipa a doua a celebrei grupări Veszprem, evoluând și în naționala de tineret a Ungariei. Conducerea clubului Știința va demara rapid formalitățile de legitimare: , a declarat managerul Dorel Sanie. Surprinzător, cea mai nouă achiziție a echipei Știința Municipal Dedeman Bacău, maghiarul Adrian Sipos, are legături strânse cu orașul de pe Bistrița. Astfel, mama lui Adrian este chiar din Bacău, fapt care se regăsește în accentul său moldovenesc, în timp ce tatăl lui este originar din Cristuru Secuiesc. Tânărul pivot al Științei a acceptat să
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
însă au existat destule momente ale jocului în care băcăuanii au comis greșeli inexplicabile, care au condus la diferența netă de la finalul jocului. O veste proastă este și accidentarea lui Sipos, folosit pe final și în faza de atac, handbalistul maghiar părăsind terenul șchiopătând. Revanșa este programată tot în Sala sporturilor din Bacău, miercuri, de la ora 12.00. ȘTIINȚA: Tevzadze, Tamaș - Dinescu (6), Bondar (5), Moskalenko (4), Grieze (3), Manea (3), Păunică (2), Cadar (2), Rotaru (1), Iancu (1), Sipos (1
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
la gură campania de transferări. Destrămarea echipei Steaua i-a adus la Bacău pe interii Costel Manea și Laurențiu Dinescu, alături de care au mai fost transferați ex-suceveanul Florin Dospinescu, centrul lituanian Zilvinas Grieze, venit din divizia secundă din Grecia, și maghiarul Adrian Sipos, de la “tineretul” lui Veszprem. Se părea că gruparea băcăuană reușea să-și acopere cele mai importante “găuri”, în special la capitolul aruncătorilor de la distanță. În luna august, Știința a câștigat de o manieră entuziasmantă Cupa Municipiului Bacău, după
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
succesive de triburi invadatoare. Goții, în secolele al treilea, al patrulea și al cincilea și hunii, tot în secolele al patrulea și al cincilea, au fost urmați de avari, slavi și bulgari în secolele al șaselea și al șaptelea, de maghiari, sau unguri în secolele al zecelea și al unsprezecelea, de pecenegi în secolele al zecelea și al unsprezecelea, de cumani în secolele al doisprezecelea și al treisprezecelea și de mongoli în secolul al treisprezecelea. Cea mai mare parte a acestor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]