3,302 matches
-
lipovenilor. Originari din stepele Volgăi și Donului, aceștia au venit în Moldova la începutul secolului al XVIII-lea, în urma unui conflict cu patriarhul reformator al Rusiei, Nifon. În anul 1832 colonia lipoveană din Botoșani numără 58 de familii stabilite în Mahalaua Târgul Nou, unde aveau și o capelă. În anul 1853 capela a fost înlocuită cu o frumoasă biserică de zid. Un grup etnic de o factură aparte așezat la Botoșani îl reprezintă țiganii. Originari din India, țiganii au ajuns în
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
unii dintre colegii săi liberali. Într-o scrisoare tipărită în "Yours, Isaac Asimov" el declara că, deși prefera să trăiască "într-un loc neprimejdios" decât lângă un reactor nuclear, ar prefera o casă lângă o centrală nucleară decât într-o mahala din Love Canal, sau lângă "o centrală a celor de la Union Carbide care produce izocianat de metil" (aluzie la Catastrofa de la Bhopal). În ultimii ani ai vieții, Asimov a pus deteriorarea nivelului de trai din New York City pe seama micșorării taxelor
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
(n. 22 februarie 1810, Târgoviște - d. 25 noiembrie 1885, București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, pe data de 22 februarie în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic dovedește o inteligență deosebită și o memorie extraordinară. Învață greaca și franceza. A devenit elev la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, fiind coleg
Grigore Alexandrescu () [Corola-website/Science/297553_a_298882]
-
și planuri urbanistice, extindere și modernizare, construcție de monumente. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Piatra-Muntele și a județului Neamț și avea 17.391 de locuitori, aproximativ jumătate fiind de confesiune iudaică, iar cartierele lui erau: Mahalaua Poștei, Dărmănești, Bordeiele, Mărăței, Bistrița, Precista, Borzogheanu, Preideanu și Valea Viei. În oraș se aflau trei școli primare de băieți cu 619 elevi, trei școli de fete cu 409 eleve, un gimnaziu real cu 120 de elevi, trei pensioane private
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
datate 1825 și 1845. Biserica, așa cum o vedem astăzi, a fost restaurată între anii 1860 și 1866, pe timpul Mitropolitului Nifon Primat al României (1850-1875), cu ajutorul familiilor Hagii Tudorache, N. Zamfirescu și Romanescu. Mitropolitul Nifon s-a născut la București, în mahalaua Oțetarilor (pe ulița Teilor, actuala stradă Vasile Lascăr), în anul 1789, ca fiu al blănarului Rusailă, originar din orașul Castoria - Macedonia și venit în București, împreună cu soția sa, Aposta, cu ajutorul arhimandritului Iason, care îl întâlnise pe Rusailă la Salonic, în timpul
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
că paroh. Acesta nu le-a mai permis credincioșilor greco-catolici ruteni să-și țină acolo slujbele religioase. Parohia „Sfanțul Dumitru” a fost desființată în anul 1833, biserica de lemn devenind o simplă biserică de cimitir. Deoarece satul Russnakendorf devenise o mahala a orașului Siret, enoriașii fostei parohii „Sfanțul Dumitru” au fost arondați parohiei „Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul” din centrul orașului. În jurul anului 1800, când s-au oprit înmormântările în cimitirul Bisericii „Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul”, în jurul Bisericii „Sfanțul Dumitru” a fost
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
Calea Victoriei din București, inițial biserica probabil a fost din lemn. Prima biserică de aici a fost construită, probabil din lemn, la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea, într-o zonă de păduri și bălți, în mahalaua care va purta și ea numele Sfântul Vasile, de pe Podul Mogoșoaiei. Se cunoaște faptul că biserica exista în anul 1804, ianuarie 9, figurând în catagrafia orașului București întocmită în acel an. La anul 1815 noiembrie 7, Biserica Sfântul Vasile a
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
Cruci. Urme, despre existența bisericii în veacul al XIX-lea: - În 1828, scrisoarea fiicei preotului Trandafir, către Președintele Plenipotențiarilor de pe lângă Divanul Valahiei și Moldaviei, care revendică cele două prăvălii din fața bisericii; - Cartografia orașului București, din 1838 fila 324 vorbește despre Mahalaua „Sfântul Vasile”, din culoarea galbenă - Tot Cartografia din 1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
fiicei preotului Trandafir, către Președintele Plenipotențiarilor de pe lângă Divanul Valahiei și Moldaviei, care revendică cele două prăvălii din fața bisericii; - Cartografia orașului București, din 1838 fila 324 vorbește despre Mahalaua „Sfântul Vasile”, din culoarea galbenă - Tot Cartografia din 1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 347 nr. 2218. - Tot aici, pe ulița Podul Mogoșoaiei, mahalaua Sfântul
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 347 nr. 2218. - Tot aici, pe ulița Podul Mogoșoaiei, mahalaua Sfântul Vasile, este înregistrat și căminarul Toma Baltă, ctitor al actualei biserici, care s-a construit cu cea mai mare parte a cheltuielilor date de el. . Biserica veche a fost distrusă de cutremurul din 1838 și refăcută din zid la
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
anul 1847, așa cum ne prezintă pisania, scrisă cu litere chirilice, aflată pe peretele din dreapta al pronaosului. Înălțarea ei s-a făcut în timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) și a Mitropolitului Neofit II, de către căminarul Toma Baltă - care locuia în Mahalaua Sfântul Vasile - suportând aproape în totalitate cheltuielile necesare construcției. Pe la anii 1870, se vor zidi în curtea din spatele bisericii câteva odăi de locuit pentru preotul paroh și pentru paracliser, pe cheltuiala doamnei Elena Filipescu; această creștină evlavioasă care provenea dintr-
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
artrită l-a vindecat și pe călugăr. Ușui a botezat Reiki energia vindecătoare, ceea ce înseamnă energia universală a vieții, apoi a plecat să aplice ceea ce știa în suburbiile orașului Kyoto. Mai mulți ani a trait tratându-i pe săracii din mahala. După cultură și etică vremii, oamenii cu diformități, cu membre lipsa sau cu alte boli evidente erau suportați de comunitate că cerșetori. După ce vindeca o astfel de persoană, el o ruga să înceapă o viață nouă, dar a descoperit că
Mikao Usui () [Corola-website/Science/317620_a_318949]
-
o ruga să înceapă o viață nouă, dar a descoperit că se întorceau mereu la el. Văzând că oamenii pe care-i consideră vindecați în loc să înceapă o viață nouă, muncind cinstit, cerșeau în continuare, s-a descurajat și a părăsit mahalalele. Ba chiar și cei vindecați erau supărați deoarece, odată vindecați și cu semnele bolilor dispărute, nu mai puteau să cerșească și trebuiau să muncească. Experința avută de Ușui în mahalale este utilizată că justificare pentru prețurile mari cerute azi pentru
Mikao Usui () [Corola-website/Science/317620_a_318949]
-
cinstit, cerșeau în continuare, s-a descurajat și a părăsit mahalalele. Ba chiar și cei vindecați erau supărați deoarece, odată vindecați și cu semnele bolilor dispărute, nu mai puteau să cerșească și trebuiau să muncească. Experința avută de Ușui în mahalale este utilizată că justificare pentru prețurile mari cerute azi pentru cursurile Reiki, pe ideea că oamenii nu apreciază lucrurile pentru care nu plătesc. Dar eșecul lui Ușui se datora, poate, faptului că el vindeca numai trupurile, nu și mintea și
Mikao Usui () [Corola-website/Science/317620_a_318949]
-
Constantin, cu prăvălii cu un singur nivel. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preotul grec Poliz din Tesalonic (Grecia) a construit cu banii săi o biserică de lemn cu hramul „Sf. Constantin” pe un loc domnesc din mahalaua Broștenilor (aflată în spatele Curții domnești din Iași), care-i fusese dăruit de domnitorul Matei Ghica (1753-1756) și apoi întărit de Scarlat Ghica (1757-1758). Tot el a împodobit biserica cu obiectele de cult necesare. Aceste informații provin dintr-un hrisov din
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
Aceste informații provin dintr-un hrisov din 1 aprilie 1766 al domnitorului Grigore al III-lea Ghica (1764-1767, 1774-1777), publicat de Nicolae Iorga. Acel document fusese emis ca urmare a plângerii făcute de preotul Poliz de la Biserica „Sf. Constantin” din mahalaua Broștenilor, în care se spunea că "fiind el preut străin, grec, de la Thesalonic, care a venit în Iași și prin silința și osteneala sa s'a apucat și cu drepți banii sei au zidit din temelie și au făcut acea
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
acea sfântă biserică, împodobind-o cu toate cele trebuincioase, pe locul domnesc, pe care i l'a dat Matei-Vodă (1753-56), cu întăritură de la Scarlat-Vodă (1757-58)". Preotul sus-menționat se plângea că respectivul loc i se contesta de către mai mulți locuitori din mahalaua Broștenilor pe motiv că s-ar fi întins pe proprietățile lor. Domnitorul Grigore al III-lea Ghica a dispus ca o comisie boierească să verifice întinderea terenului dăruit de Matei Ghica. În cartea "Pe ulițele Iașului" Vasile Panopol relatează că
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
cobzar, Barbu Lăutarul, pe numele lui adevărat Barbu Muntean (1780-1860). Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” a dat și numele uliței din apropiere. De ulița Zlataust se leagă și numele scriitorului Ionel Teodoreanu, autorul romanului "La Medeleni". Amintirile acestei mahalale au fost evocate în scrierile "Fata din Zlataust", "Ulița copilăriei" și "Casa bunicilor". Casa Teodorenilor se invecinează și astăzi cu gardul bisericii. Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” din Iași impresionează și azi prin zidăria din piatră și Turnul-clopotniță
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Întinderile de apă „satelite” ale celor trei mari limane sunt în număr de opt, anume lacurile Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa.
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas, cu o suprafață protejată de 190 km², care cuprinde și salba de lacuri înconjurătoare mai mici, „lacurile satelite” Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa. Limanul Șagani face parte din Parcul Natural Național „Limanele Tuzlei”. Bazinul limanului are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de sfera grotescului, a trivialului și a caracterului josnic a ființei umane. Nu e de mirare că în acest mediu corupt, al mahalelelor întunecoase, cu mistere gotice, destinul personajelor este fulgerător, ele dispărând la fel de repede cum au apărut. Taverna și mahalaua devin două din motivele literare ale romanului, ""adevărați Arnoteni"" fiind locuri de comemorare a unor adevărate orgii, punct de plecare pentru aventuri demne de romanele rocambolești. Romanul a fost ecranizat în filmul Craii de Curtea Veche (1995), regizat de Mircea
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
septembrie 1909, astfel că întreaga sa carieră artistică a fost derulată pe o perioadă de circa șapte ani de activitate. Apcar Baltazar s-a născut în data de 26 februarie 1880 în București pe strada Aureliu nr. 7, în pitoreasca mahala a Silvestrului. Întreaga zonă a mahalalei a fost supusă la schimbări importante în decursul timpului. Astfel, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în preajma străzii Armenești exista un cartier de case cu grădini precum și multe locuri virane. Actuala stradă a Silvestrului
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
carieră artistică a fost derulată pe o perioadă de circa șapte ani de activitate. Apcar Baltazar s-a născut în data de 26 februarie 1880 în București pe strada Aureliu nr. 7, în pitoreasca mahala a Silvestrului. Întreaga zonă a mahalalei a fost supusă la schimbări importante în decursul timpului. Astfel, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în preajma străzii Armenești exista un cartier de case cu grădini precum și multe locuri virane. Actuala stradă a Silvestrului a purtat numele de Solon și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ridică semeț din iarba stufoasă. Grădinuța a rămas memoriei doar pe pânza lui Apcar, deoarece astăzi se poate vedea în realitate doar o casă oarecare prin care se intră în casa veche. Copil fiind, a urmat cursurile școlii primare din mahalaua Caimata în perioada anilor 1888-1892, din renumele acestei mahalale bucurește rămânând astăzi doar numele unei străzi și al unei biserici. S-a înscris și a urmat cursurile Gimnaziului Cantemir Vodă între anii 1892-1895, unde l-a avut ca profesor de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
doar pe pânza lui Apcar, deoarece astăzi se poate vedea în realitate doar o casă oarecare prin care se intră în casa veche. Copil fiind, a urmat cursurile școlii primare din mahalaua Caimata în perioada anilor 1888-1892, din renumele acestei mahalale bucurește rămânând astăzi doar numele unei străzi și al unei biserici. S-a înscris și a urmat cursurile Gimnaziului Cantemir Vodă între anii 1892-1895, unde l-a avut ca profesor de desen pe Victorian Georgescu și a fost coleg de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]