5,446 matches
- 
  
  vechea noastră prietenă de acum cincizeci de ani, ea Înșăși numărând astăzi șapte zeci și trei de primăveri. Eram copii, eu și nevastă-mea, când Olga, frumusețe durdu lie gen dix-huitișme sișcle, ne primea În budoaru-i de metresă răsfățată a maiorului X - cavalerist de pe vremuri, cu cravașa nelipsită, călcând apăsat și crăcănat, ca pieile-roșii, și cu mustața răsfirată după moda ofițerilor francezi din școala de cava lerie de la Saumur -, dar iubindu-se În taină cu tânărul medicinist Tode, din aceeași curte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
 - 
  
  de tufe din marginea Cealei, smaragd pierdut În stufăriș, pe când soldații Întindeau năvodul. M-am plimbat pe ștranduri de scăldători, prin parcuri, pe undele Mureșului cel[ui] săltat de poduri mărețe. Când am cerut generalului Daschievici voia să vizitez cetatea, maiorul Măinescu, un abonat al Ideii, care se aflase În Caracal când cu conferințele noastre, se oferi să mă conducă. Ce să-ți spun? Îl știi pe Procopiescu - e la fel și, potri vire ciudată, sunt concetățeni. Pune aceeași stăruință să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
 - 
  
  tu ești om cult; mâine să nu faci ironii cum ți-i obiceiul căci dacă nu te liniștești te judecăm în lipsă”. Pe la sfârșitul anchetei făcute de securiști, într-o zi am fost dus la anchetă de către un ofițer, un maior de la Tribunalul Militar București, am fost anchetat în prezența anchetatorului numit Polac. La fiecare întrebare a maiorului răspundeam ironic deoarece întrebările lui nu aveau sens și nici nu meritau răspuns din partea mea. Atunci maiorul întrebă pe locotenentul Polac: „Dar ăsta
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
 - 
  
  liniștești te judecăm în lipsă”. Pe la sfârșitul anchetei făcute de securiști, într-o zi am fost dus la anchetă de către un ofițer, un maior de la Tribunalul Militar București, am fost anchetat în prezența anchetatorului numit Polac. La fiecare întrebare a maiorului răspundeam ironic deoarece întrebările lui nu aveau sens și nici nu meritau răspuns din partea mea. Atunci maiorul întrebă pe locotenentul Polac: „Dar ăsta așa vorbește?” Polac îi răspunde: „De 2 ani de zile, de când în anchetez, așa mi-a făcut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
 - 
  
  la anchetă de către un ofițer, un maior de la Tribunalul Militar București, am fost anchetat în prezența anchetatorului numit Polac. La fiecare întrebare a maiorului răspundeam ironic deoarece întrebările lui nu aveau sens și nici nu meritau răspuns din partea mea. Atunci maiorul întrebă pe locotenentul Polac: „Dar ăsta așa vorbește?” Polac îi răspunde: „De 2 ani de zile, de când în anchetez, așa mi-a făcut”. Fiind lăsat singur în celulă aveam senzația că în capul meu era o lădiță cu cuie ce
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
 - 
  
  evreilor în 1941, când aceștia au fost deportați și exterminați în masă. În casele lui Mărtinaș Anton în care se afla secția de încălțăminte a cooperativei de consum a existat în acel timp și un post de Securitate comandat de maiorul Pârvu Constantin. Tot în Săbăoani, până în 1941, anul deportării evreilor a practicat negustoria și comerțul particular într-o casă închiriată de la familia evreului Herșeu Bercu, care se ocupa cu vânzarea diferitelor produse industriale, iar fiii săi, Solomon și Lazăr erau
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
 - 
  
  știre la alții” (conf. Pr. A.B.) La interogatoriu Pr. Anton Bișoc se angajase să plătească acele pături, pentru ca problema să se termine, dar nu s-a întâmplat așa, pentru că cele două canalii din Săbăoani, șeful miliției Colibaba Mihai și maiorul Pârvu Constantin, securist, n-au așteptat verdictul instanței judiciare, ci au procedat în mod abuziv la arestarea Pr. Anton Bișoc în august 1949, astfel: profitând de faptul că Pr. Petru Brudaru, vicarul parohiei Săbăoani a fost chemat la Iași la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
 - 
  
  lor nevrednice și josnice. Plutonierul Colibaba, fost comandant de execuție a evreilor în 1941, fiind denunțat de Solomon și Lazăr, cei doi frați evrei, după doi ani de la arestarea Pr. A. Bișoc, a fost arestat și condamnat și el; iar maiorul Pârvu s-a spânzurat într-o pădure din apropiere de Tg. Frumos, asemenea lui Iuda care l-a trădat pe Mântuitorul. Toate aceste date privitoare la arestarea și condamnarea Pr. Anton Bișoc sunt extrase din „Mărturiile inedite” ale domnului Petru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
 - 
  
  din Luizi-Călugăra. Toate mișcările, nemulțumirile și revoltele din satele catolice din Moldova au fost considerate ca urmare a acestui manifest, iar Securitatea din Bacău a coordonat toate evenimentele legate de acest manifest, conducând ancheta timp de un an de zile - maiorul Ceia - de la Securitatea din Iași, deplasându-se cu avionul săptămânal la Bacău pentru a dirija anchetele în realizarea unei organizații catolice împotriva statului comunist. În acest sens am fost silit să declar că eu am făcut manifestul, că Ungureanu era
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
 - 
  
  judecata dreaptă a încruntaților jurați. 20: Pe insula Skorpios se celebrează, conform ritualului ortodox, căsătoria doamnei Jacqueline Kennedy cu Aristotel Onassis. Times și Newsweek susțin că familia Kennedy a primit „cu tulburare” vestea. 22: Roy Bates, 50 de ani, fost maior în armata britanică, ocupă împreună cu soția și cei doi copii (Penelopa, 18 ani, și Michael, 16 ani) o insuliță pustie în Marea Nordului, la 6 mile de limita apelor engleze. El declară insula stat independent, se proclamă „Prinț al țării de pe
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
 - 
  
  dar, în loc să informeze, dezinforma și afla mutările ulterioare pe care intenționau să le facă securiștii și cine era următorul vizat. Cum ieșea de la sediu, le comunica prietenilor ce li se pregătea. Mai bine de un an i-a dus pe maiorii ăia (cărora nu le scăpa nimic) de nas... Acum, când ascult vehemența unor tineri jurnaliști la televizor, spunând că orice declarație pro sau contra înseamnă poliție politică, că legea nu e totuna cu morala și că „societatea trebuie purificată“, nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
 - 
  
  zicea nimic și nici nu mai plângea. Își fixase ochii printre zăbrelele de la dubiță. Își adună demnă poșetuța caraghioasă lângă ea, îl strânse pe Gabriel de mână și se gândi numai la ce-o să zică tata. Scârța-scârța. „Să trăiți, tovarășe maior! Permiteți să raportez, tovarășa Rodicuța e aici, la adăpost. A fost o mică altercație, să trăiți, e scris și în raport, dar se aranjează, tovarășu’, se aranjează, n-aveți grijă, ne ocupăm, dar cu... Doar o mică întrebare aș avea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
 - 
  
  întrebare aș avea, dacă nu-i cu supărare. Cum se face că fata umblă cu elementul ăsta negativ? Să trăiți! Scrie, mai Gigele, când îți zic, fire-ai tu al dracu’, că ți-am zis că e fata lui tovarășu’ maior, de când ne-a zis cum o cheamă. Și cu elementul ce facem? Îi dăm drumul deci și lui... Dar poftiți, tovarășa Rodicuța, dar vă rog. Hai, valea și tu, măi artistule, mare noroc ai tu cu tovarășul maior, să nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
 - 
  
  lui tovarășu’ maior, de când ne-a zis cum o cheamă. Și cu elementul ce facem? Îi dăm drumul deci și lui... Dar poftiți, tovarășa Rodicuța, dar vă rog. Hai, valea și tu, măi artistule, mare noroc ai tu cu tovarășul maior, să nu te mai prind pe-aici, că-ți rup cobza de spinare.“ „Urcați în mașină. Imediat“, ordonă maiorul îmbrăcat în civil. „Tu treci în spate, Rodica. Gabriel își târî cutia viorii și urcă spăsit lângă tatăl Rodicăi. Ea nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
 - 
  
  și lui... Dar poftiți, tovarășa Rodicuța, dar vă rog. Hai, valea și tu, măi artistule, mare noroc ai tu cu tovarășul maior, să nu te mai prind pe-aici, că-ți rup cobza de spinare.“ „Urcați în mașină. Imediat“, ordonă maiorul îmbrăcat în civil. „Tu treci în spate, Rodica. Gabriel își târî cutia viorii și urcă spăsit lângă tatăl Rodicăi. Ea nu zicea nimic, nici nu râdea, nici nu mai plângea. Se uita tâmp la Gabriel, la figura lui disperată, la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
 - 
  
  o unitate ,,de elită” plină de severitate), și îmi amintesc că în primele două săptămâni nu mai știam practic ce-i cu mine. Eram la Bacău într-un regiment de artilerie ( la ,,comanda diviziei”) acolo unde un om la fel de ambițios, maiorul Pera Aurel, trebuia să se fălească cu ,,succesele” sale în fața superiorilor. Îmi amintesc că după masa de seară, în drum spre dormitor, sergentul începea să facă ,,instrucție disciplinară” cu noi -,,culcat, salt înainte, culcat”- și asta pentru că în opinia ,,superiorilor
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
 - 
  
  fălească cu ,,succesele” sale în fața superiorilor. Îmi amintesc că după masa de seară, în drum spre dormitor, sergentul începea să facă ,,instrucție disciplinară” cu noi -,,culcat, salt înainte, culcat”- și asta pentru că în opinia ,,superiorilor” nu ne mișcam destul de bine. Maiorul Pera Aurel ieșea la apelul de dimineață într-un gest de rutină, unitatea pleca la instrucție pe câmp, iar el rămânea în unitate unde nu făcea mai nimic, eventual mai dădea niște vânturi prin birou așa cum făceau toți ,,superiorii”. În
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
 - 
  
  ar fi fost o mișcare înțeleaptă din partea mea; aș fi fost probabil băgat la pușcărie, iar apoi ar fi trebuit oricum să fac și restul de armată. Apoi îmi amintesc de o scenă care s-a petrecut chiar în biroul maiorului când pentru o încălcare a regulamentului (probabil sărisem gardul și plecasem din unitate fără bilet de voie) acesta a hotărât ca pedeapsă să mă tundă ,,0”. Am spus că nu mă tund. - Soldat, asta este insubordonare, te bag la carceră
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
 - 
  
  lucruri pe care nu le puteam suporta, cu toate consecințele de rigoare. Cei din baterie erau la curent cu realizările mele pe plan tehnic, ei aveau obiceiul să mă descoase, eu să le răspund și l-a un moment dat maiorul mi-a dat două zile permisie să aduc magnetofonul pe care pretindeam că-l construisem. M-am întors cu acesta, era alimentat la acumulatori, îl reîncărcam la priză, l-au văzut toți și până la următoarea permisie, când l-am dus
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
 - 
  
  m-a vizitat la garsoniera unde locuiam pe vremea aceea, în 1986, ca să-mi vadă lucrările. Trebuia să fac o expoziție personală, de fapt personală în trei, împreună cu încă doi pictori, cu regretatul pictor Anton Ion, zis nea Toni, un maior de miliție ieșit la pensie, din păcate decedat înainte de revoluție, foarte talentat, dar nu era pictor naiv, al doilea pictor fiind Romică Lăzărescu, mare revoluționar, dar plecat din țară după 1989, în prezent nemaiștiind nimic despre el. D-l Bobeică
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
 - 
  
  din Pașcani (Colegiul „Mihail Sadoveanu“), Școala de Ofițeri de aviație din Tecuci (1952) și Facultatea de Economie, specializarea Organizarea și conducerea economiei din București (1971). Militar ca formație, fost pilot la Craiova și Otopeni, trecut în rezervă cu gradul de maior, a fost un om deosebit, gospodar, deschis spre oameni, drept, admirat de prieteni. Destinul l-a purtat către orașul natal, Pașcani, pe care l-a condus între anii 1972-1979. Ca primar al orașului Pașcani a finalizat următoarele investiții la nivel
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
 - 
  
  film ? Să vină să intervină. Și ce face ea ? Absolut nimic ! Sigur, familia îl sprijină, ca celulă de bază a societății, chiar dacă este o familie dezbinată, nereprezentativă ! Sigur, meșterul  om cu părul alb, cum se cuvine  îi ia apărarea. Sigur, maiorul de miliție  poate prea corpolent pentru un om de acțiune, un om care are atâtea răspunderi ca apărător al ordinii !  îl simpatizează. Dar toate acestea n-au nici o valoare, pentru că sunt falșe, falșe, falșe ! Meșterul n-are ce să apere
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
 - 
  
  de miliție  poate prea corpolent pentru un om de acțiune, un om care are atâtea răspunderi ca apărător al ordinii !  îl simpatizează. Dar toate acestea n-au nici o valoare, pentru că sunt falșe, falșe, falșe ! Meșterul n-are ce să apere, maiorul n-are ce să simpatizeze, întrucât nu acesta este muncitorul adevărat ! Eroii filmului sunt individualiști înguști. N-avem nevoie de asemenea oameni ! în modul de gândire al dictaturii, a nu avea nevoie echivala cu a nu exista. Tot ceea ce era
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
 - 
  
  art. 209, pct. 2, lit. a și b, al. 2 c. p.)“. Sentința pri mită a fost de 18 ani de temniță grea și confiscarea averii. Închisorile prin care a trecut au fost: Malmaison, Ura nus, Jilava, Văcărești. La Malmaison, maiorul Francisc Butyka, de profesie lăcătuș, șeful Direcției Anchete Penale a Regiunii București în 1958, i-a promis Ecaterinei BălăcioiuLovinescu - la acel moment grav bolnavă - că va primi asistență medicală, ba chiar și eliberarea din detenție, în schimbul unei scrisori în care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
 - 
  
  evrei nu s-a instaurat doar spontan. Ea a fost Întreținută de autorități și de conducerea armatei române, de Însuși Marele Cartier General, prin „ordine circulare”. Unele dintre acestea au fost semnate de generalul Constantin Prezan (al cărui aghiotant era maiorul Ion Antonescu, viitorul mareșal), care le transmitea comandanților de regimente să fie extrem de atenți cu militarii evrei, „toți fiind susceptibili de spionaj și de trădare”, cerându-li- se ca „o parte din mitraliere să fie dispuse, În timpul acțiunii, În așa fel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]