4,894 matches
-
căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: șase specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum") și liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
250 mg/ kg și zi în cadrul studiului de carcinogenitate la șobolan . Aliskiren s- a dovedit lipsit de orice potențial mutagen în studiile de mutagenitate in vitro și in vivo . Testele au inclus analize in vitro ale celulelor bacteriene și de mamifere și evaluări in vivo la șobolan . Studiile de toxicitate asupra funcției de reproducere cu aliskiren nu au indicat semne de toxicitate embriofetală sau teratogenitate la doze de până la 600 mg/ kg și zi la șobolan sau de 100 mg/ kg
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
250 mg/ kg și zi în cadrul studiului de carcinogenitate la șobolan . Aliskiren s- a dovedit lipsit de orice potențial mutagen în studiile de mutagenitate in vitro și in vivo . Testele au inclus analize in vitro ale celulelor bacteriene și de mamifere și evaluări in vivo la șobolan . Studiile de toxicitate asupra funcției de reproducere cu aliskiren nu au indicat semne de toxicitate embriofetală sau teratogenitate la doze de până la 600 mg/ kg și zi la șobolan sau de 100 mg/ kg
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
conține o toxină numită imperatoxin. Toxinele afectează diferit oamenii, unii nu simt nimic deosebit, pe când alții suportă dureri severe. Scorpionul imperial este consumat de un număr foarte mare de animale, inclusiv alți scorpioni, păianjeni, viespe parazite, păsări, reptile și amfibieni, mamifere (cum ar fi maimuțe, manguste și diferite rozătoare). Scorpionii imperiali nu manifestă canibalism, nu se mânânc unii pe alții. Scorpioni imperiali nu par să aibă un dans sau ritual de împerechere. Gestația durează 9-18 luni, în funcție de temperatură și disponibilitatea produselor
Scorpion imperial () [Corola-website/Science/319349_a_320678]
-
le (Erinaceidae) sau aricii este o familie de mamifere insectivore cu spatele acoperit cu peri aspri (subfamilia "Galericinae") sau modificați în țepi (subfamilia "Erinaceinae"), capabile să se strângă ghem, în caz de pericol. Familia include specii de insectivore relativ mari, a căror talie variază de la cea a unei cârtițe
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
industrie. Cel mai comun compus de acest fel este ce provine din natură este brom-metanul. O varietate mare de compuși minori organobromici se găsesc în natură, dar nici unul dintre ei nu este biosintetizat, fără să constituie o nevoie în hrana mamiferelor. Majoritatea compușilor organo-bromici, ca de exemplu, majoritatea organohalidelor , sunt relativ nepolari. Bromul este cu mult mai electronegativ decât carbonul (2,8 față de 2,5). Reactivitatea compușilor seamănă și este intermediară cu cu reactivitatea compușilor organo-clorici, respectiv organo-iodici. Pentru majoritatea aplicațiilor
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
Placenta (lat. "placenta") poate fi numită ca un organ musculos și spongios care se formează în perioada de (sarcină) gestație la majoritatea mamiferelor și care face legătura între mamă și embrion, servind la nutriția și respirația acestuia, acesta eliminându-se la naștere. La femeie placenta are o greutate între 500 și 600 de grame, având un diametru de 15-20 cm. Ea se formează
Placentă () [Corola-website/Science/330390_a_331719]
-
iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), rușulița ("Hieradum aurantiacum") sau omagul galben ("Aconitum anthora"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Urasus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx") sau veverița ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), uliu
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
inundând suprafața vastă a luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinită. Încă în prima jumătate a secolului XX, o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat și miraculos paradis al naturii. Mihail Sadoveanu vizitând Basarabia a lăsat următoarea descriere: "„Apele acelea nesfârșite care domneau pretutindeni într-un ținut întreg alcătuiau o stăpânire a necunoscutului și a tainei. De la
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
ar fi putut fi infirmată de inventarea tehnicilor de segmentare a ADN. Dacă ea ar fi adevărată, ADN-ul uman ar trebui să fie mult mai similar cu cel al cimpanzeilor și al altor hominide decât cu cel al altor mamifere. Dacă nu ar fi cazul, originea comună ar fi falsificată. Analizele ADN au arătat că oamenii și cimpanzeii au în comun un mare procentaj de ADN (între 95% și 99,4%, funcție de modul de a măsura). De asemenea, evoluția cimpanzeilor
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
helleborine"), odogaci ("Saponaria glutinosa"), molotru pitic ("Trigonella monspeliaca"), milițea roșie ("Silene armeria"), untul-vacii ("Orchis mario"), lalea pestrița din specia "Fritillaria montană", pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna parcului este una diversificata și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Mamifere cu specii de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul urecheat
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
în Tessin ca o caracteristică regională s-au extins pădurile de castan domestic, servind în trecut o resursă de hrană a populației. In Elveția sunt în total 40 000 de specii de animale din care 30 000 sunt insecte. Numărul mamiferelor se cifrează la un număr de 83 de specii, din care o mare parte sunt lilieci și mamifere mici.Toate animalele mari de pradă sunt sunt dispărute de câteva secole printr-o vânare excesivă, azi prin cunoașterea importanței acestor animale
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
de hrană a populației. In Elveția sunt în total 40 000 de specii de animale din care 30 000 sunt insecte. Numărul mamiferelor se cifrează la un număr de 83 de specii, din care o mare parte sunt lilieci și mamifere mici.Toate animalele mari de pradă sunt sunt dispărute de câteva secole printr-o vânare excesivă, azi prin cunoașterea importanței acestor animale în menținerea echilibrului în sistemul ecologic, s-au luat măsuri de repopulare din Italia sau Polonia cu râs
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
Hienele sunt un grup de mamifere, aparținând familiei Hyaenidae, din ordinul "Carnivora". Familia "Hyaenidae", nativă atât Africii, cât și Asiei, este formată din 4 specii extante, hiena dungată și hiena brună (genul "Hyaena"), hiena pătată (genul "Crocuta") și lupul de pământ (genul "Proteles"). Hiena pătată este
Hienă () [Corola-website/Science/314253_a_315582]
-
le (Canidae) este o familie de mamifere carnivore semidigitigrade mici și de talie mijlocie, răspândite pe tot globul pământesc, din care fac parte câinele, lupul, vulpea, șacalul etc. Au un cap alungit și terminat într-un boț trunchiat, golaș și umed, cu trunchi alungit, comprimat lateral, si
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
din grupe de familii, cu câte 30-60 de indivizi. Unele specii de canide vânează singure sau se grupează cu alte carnivore, dacă trebuie să răpună o pradă mai mare. Indivizii adunați în hâite devin mai îndrăzneți, putând încercui și răpune mamifere de talia bizonului sau a cerbului. Unele canide sunt nocturne, altele crepusculare și altele diurne. Canidele din zonele temperate sunt active atât noaptea, cât și ziua, iar cele din zonele tropicale sunt active numai noaptea. Dintre simțurile lor agere, cel
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
nasc orbi și neputincioși și au nevoie de o îngrijire îndelungată. Mama îi învață și meșteșugul prinderii prăzii. În caz de pericol, mamele fug de obicei cu puii în dinți. Hrană constă din carne și se hranesc mai ales cu mamifere și păsări, vii sau mai ales in descompunere, apoi cu oase, cu reptile, batracieni, pești, scoici, răci, insecte, miere de albine. Unele canide însă se hranesc și cu plante: fructe, muguri, mlădițe tinere, rădăcini, iarbă și mușchi, iar vulpile cenușii
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
Oceanul Indian (Sulawesi, Maluku, Filipine, Taiwan și Madagascar), din zona Caraibilor și alte câteva insule oceanice. Câinele dingo ("Caniș dingo") a fost introdus în Australia de către de omul preistoric, știut fiind că acest continent a adăpostit timp îndelungat numai marsupiale (dintre mamifere), iar placentarele (cu exceptia liliecilor) au fost introduse de om. Rolul canidelor în natură este deosebit de important. Unele sunt stricătoare, altele folositoare. În general canidele sunt animale folositoare, reducând mult numărul rozătoarelor și menținând în echilibru populațiile de iepuri, însă, uneori
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
liliecilor) au fost introduse de om. Rolul canidelor în natură este deosebit de important. Unele sunt stricătoare, altele folositoare. În general canidele sunt animale folositoare, reducând mult numărul rozătoarelor și menținând în echilibru populațiile de iepuri, însă, uneori, atacă păsările și mamiferele domestice. Unele specii sunt pe cale de dispariție sau au dispărut în timpurile istorice. Lupii au dispărut în ultimele 2-3 decenii din Anglia, Olanda, Belgia și Danemarca, iar câinii din Insula Falkland ("Dusicyon australis") au fost exterminați de primii exploratori pentru ca
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
de primii exploratori pentru ca le furau mâncarea. Pentru a-și apăra oile oamenii au așezat în unele regiuni în calea câinilor sălbatici momeală otrăvita. În prezent, lipsa canidelor este mai grav resimțită decât pagubele pe care le produceau păsărilor și mamiferelor domestice. Multe specii de mamifere ierbivore degenerează deoarece nu mai are loc selecția naturală: canidele eliminau încă de la reproducere indivizii slabi și bolnăvicioși; în plus, suprapopularea unor regiuni cu ierbivore copitate, care rod întreaga vegetație, duce în cele din urmă
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
furau mâncarea. Pentru a-și apăra oile oamenii au așezat în unele regiuni în calea câinilor sălbatici momeală otrăvita. În prezent, lipsa canidelor este mai grav resimțită decât pagubele pe care le produceau păsărilor și mamiferelor domestice. Multe specii de mamifere ierbivore degenerează deoarece nu mai are loc selecția naturală: canidele eliminau încă de la reproducere indivizii slabi și bolnăvicioși; în plus, suprapopularea unor regiuni cu ierbivore copitate, care rod întreaga vegetație, duce în cele din urmă la desertizare, urmată de o
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
de care a dat dovadă la rezolvarea misterului, atunci când și-a prezentat descoperirile privind coprolitele în fața Societății Geologice. Descoperirile lui Anning au devenit dovezi importante ale extincției. Georges Cuvier susținuse realitatea extincției la sfârșitul anilor 1790 pe baza analizei fosilelor mamiferelor cum ar fi mamuții. Cu toate acestea, până la începutul anilor 1820, numeroși oameni cu bună pregătire științifică încă mai credeau că, așa cum nu apar specii noi, nici nu dispăreau specii existente—în parte deoarece simțeau că extincția ar implica faptul
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
în timpul erelor anterioare, Pământul era locuit de creaturi foarte diferite de cele de astăzi, și a furnizat o susținere importantă pentru o altă propunere controversată a lui Cuvier: că a existat o „epocă a reptilelor” în care reptilele și nu mamiferele erau forma dominantă de viață animală. Expresia a devenit populară după publicarea în 1831 a unui articol de Mantell intitulat „Epoca Reptilelor” și care sumariza dovezile că a existat o eră geologică extinsă în care reptilele uriașe stăpâneau uscatul, aerul
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
cinci specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: un mamifer din specia ("Canis lupus") lup cenușiu și patru specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]