3,668 matches
-
întrucât folosesc nivelurile de analiză în accepțiunea singeriană, vizând ca entități în principal clasele și capitalul, ale căror interese și dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și cea a sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale unor proiecții de influență marxistă în disciplina Relațiilor Internaționale, se plasează la nivelul al treilea, analizând însă complementar și procese care aparțin de nivelul doi. Înrudit acestora, unii autori din economia politică internațională (de exemplu, Susan Strange) oferă explicații la nivelul sistemului (economic) internațional, la
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
foarte bine, au tradus de asemenea bine și au spus lozincile «Trăiască R.P.R.!», «Trăiască prietenia romîno-sovietică!» în această limbă. La istorie judecă just evenimentele și cauzele care au dat naștere fenomenelor istorice; înțeleg evenimentele și personalitățile istorice, în lumina concepției marxiste. Aceasta denotă că tov(arășa) înv(ățătoare) care a condus această clasă a predat în mod just acest obiect, a făcut politizarea și actualizarea lecțiilor”. La concurență cu just e cuvîntul conștiincios: „în timpul lecției am constatat că tovarășa propunătoare muncește
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dușmanii PCR, dar, în special, dușmanii personali ai președintelui Ceaușescu. La scurtă vreme după venirea sa la putere, Ceaușescu și-a pus la lucru teoreticienii partidului să-i confecționeze o teorie, un suport ideologic care să-l pună la adăpost marxist de unele fenomene de care era sigur că vor apărea ca urmare a măsurilor ce intenționa să le ia pentru păstrarea sistemului de guvernare comunist. Astfel s-a confecționat la Academia Ștefan Gheorghiu teoria antagonismelor în socialism. Există oare conflicte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
unități depășite, a realizat o enormă creștere a productivității muncii, calitatea și varietatea sortimentală sunt remarcabile și nu construiește în prezent noi combinate. Totul a plecat de la teorii economice simpliste, avându-și izvorul în discursurile lui Lenin și teoriile economice marxiste, potrivit cărora dezvoltarea economică trebuie să se bazeze pe industria grea, cu pivotul ei construcția de mașini. Un plan de investiții exagerat de rapid, efectuat în dauna fondului de consum, deci a nivelului de trăi, a procurat și o justificare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prețul pe cap de om, plus șperțurile. în acest punct, în care este vorba de mii și mii de destine individuale, deci despre drepturi fundamentale ale omului, gândirea comunistă se abate de la făgașul bunului-simț și se aventurează pe meleagurile dialecticii marxiste, deci îmbrățișează logica absurdului. Recenta vizită în Germania Federală a președintelui român a avut o mare pondere politică. În contextul confruntării dintre cele două mari puteri și după ce, sub presiunea Moscovei, Erich Honecker și Todor Jivkov au trebuit să-și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai tânăr și mai mic în grad membru din ierarhia biroului politic să fie propus în mod provizoriu lider al partidului, în așteptarea proximului congres. Bărbatul care a preluat puterea avea o inteligență și o intuiție înnăscute, o solidă educație marxistă, fiind dotat cu o excelentă memorie, plin de ambiții fără măsură. Era cel care până în acel moment coordonase și controlase planul politic al trupelor de Securitate. Profitând de șansa de a fi fost numit în funcția supremă, acest om a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ambiguitățile, primejdiile și curajul sub dictatură, dar, s-o spunem, și În cinicul pragmatism al lumii libere. Nu puteam să nu mă gândesc, mai ales, la ceea ce s-a Întâmplat și după 1989, În bizantina tranziție românească de la bizantinul național-socialism marxist la bizantina democrație a pieței libere, Înțeleasă ca un bazar al tranzacțiilor și travestiurilor. Nu doar sinistra poliție secretă a statului polițist distrusese prietenii, iubiri și cariere, adică vieți. Tumultul de după ce s-au deschis conservele În care trăiam, sufocându
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
reminiscență ideologică: „M-am gândit și eu În ultimul timp la dumneata. Ai motive să fii mai nemulțumit decât ești. Chiar și asupra situației dumitale literare, nu doar a celei generale În care trăim toți. Eu rămân Însă la Învățătura marxistă și freudistă: trebuie căutată «veriga principală». La dumneata, scrisul. Nu vei fi mulțumit nicăieri dacă nu vei scrie, dacă nu vei mai fi scriitor”. Asta știam și singur, știa și el că știu. Soluția pe care mi-o indica era
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
modernă a Apusului? Castoriadis avea 68 de ani, vârsta asemănătoare ultimei vârste a lui Paul. Părea mult mai tânăr, Între tânăra soție și fiica lor de școală primară. În câteva seri din ampla noastră săptămână mexicană, dispăruse să vorbească studenților marxiști de la universitate. Revenea proaspăt, În vervă, cordial, incisiv, glumeț. Nu discutam, din fericire, nici un fel de chestiuni politice, În ciuda afișului și temei conferinței la care participam. Evitând, de la Început, previzibilele noastre diferențe politice, ne apropiasem instantaneu, nu doar din cauza identității
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apariție, legată de confruntarea, avută la Washington, la o simandicoasă conferință dedicată Estului postcomunist, cu tovarășul profet Silviu Brucan. Nu ezitasem, În pofida prestigiului de „disident” cu care se prezenta vechiul-nou nomenclaturist, să luminez, În fața unei săli uluite, ticurile de rutină marxistă și partinică, În retorica Înnoită conjunctural a fostului diplomat. Nu știu dacă am publicat altceva, ulterior, În afară de două interviuri luate de Gabriela Adameșteanu, dar știu bine „momentul Eliade”, În 1992, când am Încetat orice legătură cu redacția. Ruptura a durat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru consumul popular, pare Înghețat În rictusul obosit și amar al orbului care a văzut prea multe. America nu este deloc discretă În a exhiba variatele strangulări și răni ale libertății sau vastele competiții monetare care Îi sponsorizează capcanele. Un marxist ca Walter Benjamin ar citi, probabil, În „documentele civilizației” capitaliste din Lumea Nouă și acele „documente ale barbariei” pe care, cum susținea, orice civilizație le furnizează. Fascinată de competiție și performanță, civilizația americană deține nu doar cunoscutele recorduri spectaculoase ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o asemăn, uneori, cu... dulcea Bucovină. Nu am insistat, Însă, În dialogul nostru din Vermont, asupra subiectului Bard. Eram interesat, mai curând, de ceea ce gândește romancierul despre actualitate. Epoca modernă i se părea a fi confirmat măcar una dintre proorocirile marxiste: victoria omului asupra naturii. Nu părea deloc Încântat de această constatare. Enorme progrese În conservarea sănătății, desigur, procurarea hranei, comunicarea instantanee, deplasarea dintr-un loc În altul. Se pierd valori, firește, se schimbă, apar noi valori și criterii. Lipsește, Însă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al sașilor din Transilvania, era cel mai vechi liceu din țară (560 de ani!), un centru al conservatorismului și Îngâmfării naționale - la cea mai ușoară adiere politică reacționam ca broasca-țestoasă, retrăgându-mă În carapace.” Consecința: „Cu inima arzând și bâlbâind marxist, m-am Înșirat În 1948 În brigăzile de muncă voluntară. În liceul confesional «Bruckenthal», timp de 560 de ani nu călcase picior de român! În mai 1948, o delegație de trei sau patru UTC-iști vizitase cu dezinvoltură clasă după
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care purta zilnic alt „colier cu inimioare proaspete”, cum ne amintește poemul lui Michael, Aus dem alten Rumänien (Din vechea Românie). Limba Însăși ajunsese În grea suferință, poeții Își pierdeau vocea, iar poporul făcea (n-am uitat acest amănunt ne-marxist, pe care nici Michael Krüger nu-l uită) ceea ce poporul este, dintotdeauna, silit să facă: „se Înclina până la pământ”. * În anul postcomunist al Întâlnirii noastre pariziene, când Îl vedeam prima oară pe cel care, involuntar, mi-a intersectat destinul, domiciliam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
stări de delir de grandoare exacerbat. În această situație el a fost pus anume cu Petre Pandrea în celulă, care întro perioadă de obediență și-l transformă într-un student foarte conștiincios al marxismului. Și iată cum creștinul fanatic devine marxist, care își înșeală prietenii și foștii camarazi de luptă pentru a-i aduce la convingeri materialiste. Aceasta a fost stratagema la care a recurs Crăciun în 1960, pentru a prinde în mreje unul din cei mai intransigenți legionari. În camera
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să-și recunoască toate, absolut toate, greșelile și să se desprindă de educația greșita primită de la foștii lor șefi; fiecare să devină propriul său șef, schimbându-și mentalitatea retrogradă și astfel pregătiți să-și însușească și să militeze pentru ideile marxiste. Cei care își vor face reeducarea, vor fi puși în libertate unde se vor putea încadra într o muncă cinstită, conform pregătirii, cei care nu au pregătirea definitivată și-o vor putea desăvârși, devenind apoi cetățeni cinstiți ai regimului comunist
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
este radicală. Aici la Aiud s-au dat cărți, ziare, reviste, filme, conferințe, vorbă bună. S-a întins o mână omenească. Vechea omenie românească revenea timid. Umanismul românesc are un precursor, în omenia și toleranța românului băștinaș. Zugrăvește, cu perversiune marxistă, un peisaj idilic, dar complet diferit de ceea ce a fost Aiudul în adevăr, judecat după toate declarațiile celor care l-au suportat. Nu a auzit nimic de izolările sălbatice, în timp de iarnă, la un ger de -300, soldate cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au supus în fața puternicului cotropitor roman. Șefii de triburi au exclamat, probabil, ca și Petrașcu din Făgăraș. Primul lucru pe care l-au învățat costobocii a fost limba latină a adversarilor. Tot astfel și Niculae Petrașcu a învățat bine terminologia marxistă. Analiza sa politică se poate publica. Plângeam de milă când Vojen și Biriș încercau să analizeze momentul politic intern și internațional sau îl amestecau în discuții ideologice marxiste. (După Petre Pandrea, Dacia la cucerirea ei de romani era ocupată de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
latină a adversarilor. Tot astfel și Niculae Petrașcu a învățat bine terminologia marxistă. Analiza sa politică se poate publica. Plângeam de milă când Vojen și Biriș încercau să analizeze momentul politic intern și internațional sau îl amestecau în discuții ideologice marxiste. (După Petre Pandrea, Dacia la cucerirea ei de romani era ocupată de costoboci nu de daci. Credem că face confuzia, intenționat, ca să-l coboare pe Nicolae Petrașcu de la dac la costoboc, un trib neînsemnat, care trăia în zona de nord
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
E un om politic realist și un țăran cuminte, un costoboc milenar al plaiurilor transilvane. Expunerea de înalt nivel ar merita să vadă lumina tiparului. (Aiud 18 octombrie 1963) Recunoașterea calităților lui Nicolae Petrașcu de acest dușman neînduplecat, ca toți marxiștii, este pentru noi, un elogiu involuntar adus omului și Mișcării Legionare. Din mărturiile lui și ale altora rezultă că în adevăr această autoanaliză s-a compus de fapt din două părți: prima parte istorică, presărată cu anumite critici la adresa unor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
clasă: relația antitetică ar părea să fie stabilită între, pe de o parte, tatăl naratorului feminin, cultivator de zarzavaturi, dar și cămătar, negustor etc., care-și exploatează fără scrupule rudele, și, de cealaltă parte, Mihai Bud, un pălmaș cu viziuni marxiste, de care fata exploatatorului se îndrăgostește. Sensul acesta preliminar este ulterior deturnat către datele unei ficțiuni care pune în scenă o isterie colectivă cu punct de plecare în sfera religiosului : Mihai Bud se transformă, prin mijloace banditești, într-un mesager
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
Nu trebuie pierdut din vedere nici rolul avut de C. Dobrogeanu-Gherea (care locuia atunci la Ploiești) în stabilirea țelurilor politice și literare ale gazetei. Mai puțin preocupată de dezbaterile ideologice propriu-zise, D. s. a publicat articole de popularizare a ideologiei marxiste, a principalelor teze ale socialismului, scrise, cele mai multe, de A. Bacalbașa, și a susținut poziția lui Dobrogeanu-Gherea în polemica purtată cu Titu Maiorescu. Gazeta urmărea viața politică din întreaga țară. C. Dobrogeanu-Gherea a colaborat la publicația lui Bacalbașa cu mai multe
DEMOCRAŢIA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286730_a_288059]
-
de sex cu cea de gen, acordă drepturi formale femeilor, dar exclude identitatea de gen, ignorând feminismul politic al valului al doilea sau cel al politicilor valului al treilea. Politologii feminiști au teoretizat atât feminismul socialist, cât și pe cel marxist (M. Miroiu, 2004), marcând deosebirile dintre cele două doctrine: În timp ce prima are ca scop anularea inegalității sociale, a doua se fundamentează politic prin conceptul de revoluție proletară, având ca scop reconfigurarea relațiilor de putere În sfera proprietății. Însă problema care
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sociale, a doua se fundamentează politic prin conceptul de revoluție proletară, având ca scop reconfigurarea relațiilor de putere În sfera proprietății. Însă problema care se pune este dacă feminismul de stat socialist este o formă a doctrinelor feministe, socialiste sau marxiste, aplicate prin politici de stat, răspunsul dat de M. Miroiu (2004, p. 189) fiind, În acest sens, tranșant: „Dacă putem vorbi despre un feminism marxist, nu putem vorbi despre un feminism leninist, stalinist sau despre unul sovietic”. Nu putem vorbi
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pune este dacă feminismul de stat socialist este o formă a doctrinelor feministe, socialiste sau marxiste, aplicate prin politici de stat, răspunsul dat de M. Miroiu (2004, p. 189) fiind, În acest sens, tranșant: „Dacă putem vorbi despre un feminism marxist, nu putem vorbi despre un feminism leninist, stalinist sau despre unul sovietic”. Nu putem vorbi despre un feminism În condițiile statului socialist nici În sensul definiției cu care operez În acest studiu, deoarece, dincolo de un set de politici sociale specifice
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]