KorAP: Find »[drukola/base=membru & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...125 126 127 ...4129 >

103,225 matches

Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641

aceași perspectivă, se poate observa că deputații europeni se implică în mod semnificativ în circumscripțile lor electorale. Această evoluție este încurajată de tendința de regionalizare a scrutinului european și de recursul la votul preferențial într-un număr crescând de state membre (16 din 27), ce permite o personalizare crescută a alegerilor și ce are rolul de a motiva reprezentantul să fie prezent pe teren. Aleșii pretrec mai mult timp la nivel local și regional, schimbă modul de a comunica cu alegătorii

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
românilor la piața de muncă, de protecția consumatorilor români și europeni sau de situația economică. Unele întrebări se axează pe locul României în Uniunea Europeană. În domeniul politicii agricole sau de coeziune, deputații români, ca și colegii lor din alte state membre, solicită mai multă transparență și simplificarea procedurilor de folosire a fondurilor comunitare.Tematicile naționale identificate în întrebările adresate de deputații bulgari Comisiei se referă la folosirea limbii bulgare în instituții, la centrala de la Kozlodui și la solicitările de a o

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
o reacție din partea "executivului" pe marginea unor subiecte spinoase; a doua este funcția de control, clasică în raportul dintre Parlament și Comisie. În prima categorie intră întrebările legate de situația romilor în Europa și de măsurile adoptate de unele state membre (în particular Italia), dar și acuzațiile privind "politizarea" justiției în România. Prin întrebările din cea de a doua categorie observăm că deputații români informează Comisia Europeană de decalajul la nivel național între obiectivele politicilor europene și măsurile adoptate la nivel

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
Convenției Europene, care avea ca misiune să pregătească Uniunea Europeană pentru cea de-a cincea extindere, Adrian Severin a lucrat îndeaproape cu deputatul francez Alain Lamassoure (PPE-DE, Franța) asupra unor chestiuni instituționale care privesc funcționarea Uniunii Europene cu 27 de state membre. Procedura de revizuire a tratatelor și raportul privind (re)alocarea numărului de locuri pentru fiecare stat membru în Parlamentul European nu sunt decât câteva din domeniile în care deputatul PSD român s-a implicat în mod activ. Activitatea acestuia este

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
direct au constituit tot atâtea bulversări ce au contribuit la transformarea peisajului politic al Parlamentului European 16. Totuși, deși numele și compoziția grupurilor au suferit o serie reconfigurări de-a lungul timpului, în special în contextul aderării unor noi state membre, poate fi degajată o stabilitate relativă în ceea ce privește structurarea jocului partizan în sânul hemiciclului. Pe de o parte, numărul de grupuri politice a rămas unul destul de stabil: PE reunea 6 grupuri înaintea primelor alegeri europene (1979), iar în acest moment există

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
legat de numărul de state membre reprezentate pentru a favoriza crearea unor grupuri transnaționale, tendință întărită de decizia interzicerii grupurilor uninaționale în 199923. În 2007, pragul a fost fixat la 20 de aleși reprezentând cel puțin o cincime a Statelor membre, iar din 2009 crearea unui grup necesită cel puțin 25 de aleși provenind din cel puțin un sfert de State membre (respectiv 7) 24. Chestiunea regulilor pentru crearea unui grup a constitut în mod recurent un subiect de discuție, în

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
în 199923. În 2007, pragul a fost fixat la 20 de aleși reprezentând cel puțin o cincime a Statelor membre, iar din 2009 crearea unui grup necesită cel puțin 25 de aleși provenind din cel puțin un sfert de State membre (respectiv 7) 24. Chestiunea regulilor pentru crearea unui grup a constitut în mod recurent un subiect de discuție, în mod special după tenativele de formare a unor grupuri de extremă dreaptă. Această dezbatere opune de obiciei grupurile mari, favorabile unei

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
din iunie 2009, mai mult de 96% din deputați s-au repartizat într-unul dintre cele șapte grupuri politice. 3.1.2.1. Grupul Partidului Popular European (Creștin-democrații) (PPE) Compus din 265 de aleși ce provin din 26 de state membre, PPE-ul reprezintă 36% din adunare. Acesta este cel mai mare grup din Parlamentul European din 1999, dată la care a depășit grupul socialiștilor. Format în timpul Adunării comune a CECO, grupul era constituit în principal din partide creștin-democrate pro-federaliste. Devine

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
părăsit PPE-DE-ul (redevenit în acest context PPE), pentru a forma un nou grup: grupul anti-federalist al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). La nivel ideologic, PPE-ul se definește precum "curentul principal al forțelor politice de centru și centru-dreapta din statele membre ale Uniunii Europene"30. Acesta se pronunță în favoarea unei aprofundări a integrării europene care să respecte principiul de subsidiaritate și de independență a instituților democratice. PPE-ul pune accentul pe prezevarea valorilor, în mod particular a familiei, apărarea drepturilor economice

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
Parlamentul European (S&D) Grupul S&D este format din partidele socialiste și social-democrate, care sunt în mare parte membre ale Partidului Socialist European. Compus în prezent din 184 de deputați (adică 25% din hemiciclu) ce provin din toate statele membre ale UE, acest grup de centru-stânga reprezintă a doua forță politică din Parlamentul European. Creat în iunie 1953 sub numele de grupul socialist (SOC), acesta domină hemiciclul devansând PPE-ul între 1979 și 1999. Schimbarea de mod de scrutin în

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
mai puțin), grupul pierzându-și leadershipul asupra adunării. Câștigurile legate de recrutarea unor noi membri în urma extinderilor din 2004 și 2007 au fost atenuate de rezultatele alegerilor europene din 2004, ce au cauzat pierderi grele într-o serie de state membre, între care Germania, Polonia și Marea Britanie. Nu numai locul grupului în sânul adunării a evoluat de-a lungul timpului, ci și numele acestuia: grupul își schimba prima dată numele în 1993 pentru a deveni Grupul Partidului Socialiștilor Europeni (PSE), a

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
integrării europene, nici instituțiile europene și membrii săi nu susțin retragerea țării lor din UE39. 3.1.2.6. Grupul confederal al Stângii Unitare Europene/ Stânga Verde Nordica (GSU/SVN) Compus din 35 de deputați ce provin din 13 state membre (adică aproximativ 5% din PE), grupul reprezintă stânga radicală. O parte din membri săi provin din partidul Stânga Europeană, alții din Alianța Verde Nordică, iar o a treia parte nu sunt membri ai niciunui partid sau mișcare europeană. Din cauza heterogenității

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
unui partid", notau Simon Hix și Christopher Lord acum mai bine de zece ani1. Într-adevăr, în sânul oricărei instituții europene se regăsesc în principal oameni politici ce provin din partide politice naționale. Prin intermediul lor partidele politice din diferitele state membre sunt implicate în toate punctele cheie ale procesului decizional al Uniunii Europene. Spre exemplu, majoritatea Comisarilor Europeni este selectată de obicei dintre membrii de marcă ai structurilor partizane naționale. De asemenea, Consiliul European reunește șefi de stat sau de guvern

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
foarte integrat: gradul de descentralizare al guvernării este ridicat existând mai multe metode de luare a decizilor. În plus, acestea implică un număr important de actori (diferitele instituții europene, structurile naționale, grupuri de presiune și interes), între care guvernele statelor membre ocupă un loc central. În acest context, partidele politice pot juca în cel mai bun caz un rol de coordonare sau pot constitui o arenă de socializare pentru elitele politice, dar nu pot avea același impact pe care îl au

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
acesteia 12, socialiștilor au fost primii care, la inițiativa partidelor europene membre ale Internaționalei, au creat un Birou de legătură menit să le coordoneze activitatea la nivel european. Biroul a fost o organizație simplă, minimalistă, care nu impunea constrângeri partidelor membre și de aceea nu a avut niciodată un impact real asupra acestora. Marea realizare a Biroului de legătură a fost scrierea unui "ghid programatic pentru socialiștii din cele șase state membre ale Comunităților"13. Creștin-democrații, ce formau la nivel internțional

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
post-comunist. Însă, la sfârșitul anilor 1990 s-a considerat că PPE-ul poate să îndeplinească ambele roluri, UECD-ul fiind dizolvat 32. În acest context, în prezent există în PPE trei tipuri de membri: ordinari (provenind din unul dintre statele membre ale Uniunii și care au drepturi depline), asociați (aparținând statelor candidate la UE sau celor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb care au drepturi similare celei dintâi categorii, dar care nu iau parte la luarea de decizii legate de

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
asociați (aparținând statelor candidate la UE sau celor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb care au drepturi similare celei dintâi categorii, dar care nu iau parte la luarea de decizii legate de construcția europeană) și observatori (provenind din țările membre ale Consiliului Europei și care nu au drept de vot). Din partid fac parte, în mod automat, și deputații europeni înscriși în Grupul PPE. Partidul Popular European are trei instituții decizionale principale 33. Congresul este cel mai important dintre acestea

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
politice), dar și din vicepreședinții și Secretarul General al PPE. Ca și în cazul celorlalte partide politice europene, Summit-urile PPE ce preced Consiliile Europene și la care iau parte șefii de stat și de guvern, Președinția partidului, șefii partidelor membre, fie că sunt la putere sau în opoziție, Președintele Comisiei Europene, al Parlamentului și al Consiliului European (dacă fac parte din PPE), joacă un rol important în coordonarea poziților luate de partid în cadrul uneia dintre cele mai importante instituții ale

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
din ELDR au investit în anii 1990 o mare parte din energia lor colaborării cu partidele liberale din Europa Centrală și de Est care nu aveau, istoric, o tradiție liberală significativă 43. În 2010, ELDR-ul are 58 de partide membre, mai multe decât PES, dar mai puține decât PPE-ul. În schimb numărul deputaților liberali, reuniți sub numele de Alianța Liberal-Democrată Europeană, este de 75, mai puțin decât celelalte două forțe politice. ELDR nu are pentru partidele politice trei categorii

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
integrări mai profunde și cei care sunt mai degrabă sceptici cu privire la acest lucru. Toate aceste chestiuni explică gradul limitat de instituționalizare a PVE-ului: au fost scrise manifeste doar la ultimele trei alegeri, însă deși au fost utilizate de către partidele membre, numele PVE-ului nu a fost aproape niciodată menționat în manifestele electorale ale partidelor naționale; se decide încă prin unanimitate și nu prin majoritate în diferitele instanțe ale partidului și se evită subiectele în jurul cărora nu se poate crea un

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
a conservatorilor britanici și a italienilor de la Forza Italia). Creat la inițiativa lui François Bayrou (președintele partidului francez UDF la acea dată) și a lui Francesco Rutelli (președintele partidului italian Margherita la acea dată), PDE-ul are astăzi 13 partide membre. Ca și restul partidelor politice europene partidul are trei instanțe principale: Congresul, ce se reunește o dată la doi ani; Consiliul ce completează liniile politice generale propuse de Congres și Președinția ce asigură funcționarea zilnică a organizației. Declarându-se inspirat de

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
fusese în mod decis respinsă cu doar 2 ani în urmă) 60. Numai că se vor forma două: Alianța Democraților Independenți (care și-a încetat existența în 2008) și UEDemocrați. În 2010, acest partid foarte slab dezvoltat are 12 partide membre (între care și partidul Inițiativa Națională), cărora li se adugă alți trei deputați din PE. Partidul sublinează, dintr-o perspectiva de stângă eurosceptică, că mai multă transparență și democrație sunt necesare la nivel european. UEDemocrați consideră că UE ar trebui

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
căci, spre exemplu, Lightfoot explică faptul că PES a avut un impact în schimbarea direcției politicii muncii, dar că acest a fost mai degrabă modest. De altfel, partidului i-a fost destul de greu să construiască politici cu care toate partidele membre să fie de acord. De aceea, autorul mai sus amintit subliniază că PES-ul nu are neapărat un rol de policy-seeker, ci mai degrabă de policy-shaper, limitându-se la orientările politice căci, în ciuda eforturilor făcute de partidul european, guvernele naționale

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
de-a dreptul invizibile. Studiul pe care îl vom prezenta în ultimul capitol al acestei cărți ne arată că acestea nu au reprezentat decât 3.56% din actorii europeni ce au fost menționați în campaniile electorale din 22 de state membre, așa cum s-au oglindit acestea în ziarele principale ale acestor țări82. Partidele politice europene sunt deci actori marginali în organizarea alegerilor europene, principalii jucători ai acestui scrutin fiind partidele politice naționale, numai ele având un contact direct cu alegătorii din

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
au oglindit acestea în ziarele principale ale acestor țări82. Partidele politice europene sunt deci actori marginali în organizarea alegerilor europene, principalii jucători ai acestui scrutin fiind partidele politice naționale, numai ele având un contact direct cu alegătorii din diferitele state membre. Așa cum am încercat să arătăm de-a lungul acestui capitol, partidele politice europene nu pot fi văzute ca vehicule ale unei democrații europene. În ciuda faptului că la baza instituționalizării lor a stat dorința de a compensa deficitul democratic al Uniunii

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]