13,719 matches
-
Kinesiology: A Case report of Low Back Pain and Congenital Intestinal Abnormality”, Journal of Manipulative and Physiological Therapeutics, 2004, 27(1), 66-72. 5. Daniel G. Amen, Making a good Brain great: The Amen Clinic Program for Achieving and Sustaining Optimal Mental Performance, (New York: Three Rivers Press, 2006). 6. Ibid., pp. 131-133. 7. Florence Peterson Kendall (ed.), Muscles: Testing and Function, with Posture and Pain, a cincea ediție (Baltimore: Lippincott, Williams/Wilkins, 2005). 8. Scott C. Cuthbert și George J. Goodheart, „On
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
am un copil... și niciodată nu m-am simțit atît de apropiată de Luke ca acum. Îi iau mîna lui Luke. — Nu ești de aceeași părere, dragul meu? Nu crezi că sîntem parcă și mai apropiați ca Înainte? Atît spiritual, mental, emoțional, cît și... și... sexual? Așa. Să te văd acum ce faci. Păi... da, zice Luke, ușor uluit. Cred că da. — Îmi pare foarte bine să aud asta, Becky, spune Venetia, aruncîndu-mi o privire ciudată. Chiar dacă eu mă refeream la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și la improvizații în propria existență. Grotescul unor scene e salvat de finețea descrierii și a portretizării. Scrierea jurnalului (publicat în a doua parte a romanului) trebuia să însemne o revanșă pentru nereușita în viață a eroinei. Ea distruge, astfel, mental și virtual, toate structurile relaționale (inclusiv cu propria familie) pe care le credea vinovate de eșecurile sale. Narațiunea corectă, coerentă, conferă credibilitate romanului. SCRIERI: Un copil lovește cerul, București, 1968; Glorie, București, 1969; Pur, București, 1971; Împărăția, București, 1972; Între
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
voastre.// Ei bine, atunci să știți că aveam și eu un obraz/ ca al vostru. O gură care se ruga, ca și voi”). Scriitor de vastă anvergură, filosof, „poet al absurdului și unul din rarii poeți existențialiști, evadând din frontierele mentale printr-un lirism liber în care apare lumea modernă sub semnul contradicțiilor ei” (Robert Sabatier), cu destinul frânt de deportarea nazistă, F. e de recuperat atât în cultura română, cât și în cultura franceză contemporană, restituire departe de a se
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
pe bună dreptate considerată o facultate specific umană; ea constituie un aparat de cunoaștere secund, folosind un limbaj paralel cu cel al imaginilor, ce face posibile analize și sinteze inaccesibile altfel. Noțiunile și conceptele dublează imaginile și creează o ordine mentală supraetajată, care permite modelări mult mai complexe. În timp ce imaginația folosește asocieri calitative, cumva pe orizontală, de factură sinestezică, rațiunea construiește eșafodaje logice, judecăți și raționamente, sisteme complexe. Distanțarea de realitate este calitatea și slăbiciunea rațiunii, fiindcă ea Îi dă libertatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modelări mult mai complexe. În timp ce imaginația folosește asocieri calitative, cumva pe orizontală, de factură sinestezică, rațiunea construiește eșafodaje logice, judecăți și raționamente, sisteme complexe. Distanțarea de realitate este calitatea și slăbiciunea rațiunii, fiindcă ea Îi dă libertatea de a reconstrui mental această realitate după legi autonome (logica), dar În același timp o condamnă la izolarea În abstracțiune, la pierderea contactului cu viul existenței. În mod invers simetric poate fi văzută și imaginația: incapabilă să sintetizeze viziuni teoretice piramidale, ea are spontaneitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
voal de jenă, o acuză de neseriozitate, o culpabilitate nemărturisită, un sentiment al pericolului (cum ar fi cel de cădere În fanatism și de pierdere a discernământului). Dar ele pot fi recuperate dacă sunt privite drept ceea ce sunt, drept obiecte mentale, „stări alterate de conștiință”. Cred că e posibilă o asemenea analiză, care, apelând la atenția liber-flotantă, la participarea activă și la focus-groups, ar aborda nuclee de fascinație rămase neexploatate (cel puțin În cercetarea academică). O abordare participativă ar urma să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Corin Braga: Țin să precizez că, așa cum am făcut și În altă parte (În Zece studii de arhetipologie), nu folosesc conceptul de arhetip nici În sens metafizic, de esență transcendentă cu realitate ontologică, și nici În sens psihologic, ca schemă mentală sau structură antropologică, ci doar În sens cultural, ca invariant sau pattern al unei culturi, al unui curent literar etc. Pe de altă parte, ți-aș răspunde cu o Întrebare foarte simplă: Cum analizezi piesele Monei Chirilă? Ce instrumente folosești
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
soluție acolo unde pacientul a eșuat și a rămas blocat Într-o nevroză. Analistul Îl ajută pe pacient, nu oferindu-i o interpretare conceptuală, noțională, filtrată prin intelect, ci intrând În starea pacientului, experimentând pe cont propriu scenariul emotiv, scena mentală a acestuia. Scopul acestei identificări fantasmatice este de a coborî după cel pierdut În labirintul nebuniei și de a-l aduce Înapoi la suprafață, ca un Heracle care Îl scoate la lumină pe Tezeu, rămas prizonier În Hades. Acesta este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost interpretare. Un altul a fost literatură. Din aceste recurențe eu am dedus un soi de blocaj hermeneutic, și anume că suntem, aproape cu toții, captivii literaturii și că Încercăm să interpretăm viața din perspectiva literaturii. Probabil că aceasta e capcana mentală de care ar trebui să ne dezbărăm dacă vrem să ne asumăm o nouă percepție asupra culturii, asupra epocii noastre, În ansamblul ei. Vă dau un exemplu: am intrat la anul Întâi de literatură comparată cu o interpretare - propusă ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât În postmodernism. Ștefan Borbély: Aș avea și eu de făcut o distincție aici. Fragmentarismul modern nu este același lucru cu fragmentarismul postmodern. Fragmentarismul modern este o funcție derivată din intuiție. Toată ideea pornește de la faptul că intuiția, prin fluxul mental sau psihic fragmentar prin care ea se relevă, garantează autenticitatea nemijlocită, totalizatoare a percepției. Modernismul mai spune că În momentul În care eu elaborez un discurs sistemic, un suprasens ordonator, pus deasupra intuiției, eu alterez inocența autentică a percepției totalizatoare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lui Freud, În sensul de compartimentare etajată a psihicului, după care conștiința se află deasupra inconștientului. Gândesc termenii mai degrabă În sens sartrian, de poziționare a conștiinței față de ceva. A fi conștient presupune o poziționare a eului În raport cu un obiect mental. În acest sens, anarhetipul sau creațiile anarhetipice sau comportamentele anarhetipice funcționează printr-o raportare la un reper, o raportare inversă, o raportare prin fugă, prin respingere, prin deconstrucție. Aceasta nu Înseamnă că anarhetipul evoluează În planul raționalității, cum nu Înseamnă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și catastrofe personale până la evenimente publice ori decizii individuale. - Analiza contactelor. Un contact este o situație care descrie „Întâlnirea” semnificativă a mai multor subiecți Într-un microgrup și modul În care interacționează aceștia. Interacțiunea lor devine sursă informațională pentru ansamblul mentalului lor. - Analizarea rolurilor. Indivizii Își asumă În grup roluri formale (sau atribuite: sex, poziție socială, vârstă etc.), roluri informale (sau ocupaționale: șmecherul de cartier, vampa etc.), tipuri sociale (băiatul de treabă, mincinosul etc.), tipuri sociopsihologice (definite prin interacțiune: activ/pasiv
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
permite reproducerea detaliată a personajelor și a evenimentelor, analiza de discurs contribuie la credibilitatea demersului calitativ. Tocmai pentru că fenomenul nu poate fi reprodus - așa cum se Întâmplă cu studiul calitativ - În mod concret, reproducerea faptelor trebuie să fie completă la nivel mental, prin interpretări bazate pe reconstituirea mecanismelor ce compun realitatea factuală. Aici devine exemplară „descrierea densă” definită de Geertz, care se bazează pe prezentarea detaliată a faptelor, pe invocarea contextului cât mai fidel cu putință și localizarea informațiilor. Contextul discursiv este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Nemira, aplicat pe viața dintr-un sat românesc din Banat. Acuratețe științifică, tehnica interviului bine stăpânită, cu rezultate interpretative excelente. O aminteam și pe Carmen Andraș, care e exemplară În partea a doua a textului său. Există câteva studii asupra mentalului sau a imaginarului românesc din perspectiva istoriei mentalităților. Există câteva studii teoretice despre metoda observării și participării În psihologia socială. Mihai Coman a descoperit că trecutul său de etnofolclorist Îl ajută În studiile mass-media. Din păcate, aceste demersuri sunt lipsite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o presupoziție. De fapt, poziția mult mai prudentă și mai modestă este de a recunoaște că o teorie În acest sens presupune deja niște poziționări metafizice. Mintea noastră funcționează prin imaginar, dar și imaginile, la rândul lor, ne construiesc aparatul mental. Situația mi se pare asemănătoare cu cea a cuvântului, care este rezultatul gândirii, dar În același timp permite formarea gândirii. Mutatis mutandis, ne putem Întreba: Noi gândim prin imagini sau imaginile există pentru că noi gândim? Care e prioritatea? Doru Pop
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cuvântului, care este rezultatul gândirii, dar În același timp permite formarea gândirii. Mutatis mutandis, ne putem Întreba: Noi gândim prin imagini sau imaginile există pentru că noi gândim? Care e prioritatea? Doru Pop: Nu există nici la nivelul psihologismului, psihismului, al mentalului colectiv un răspuns. 80% din activitățile noastre se datorează vizualului. Întrebarea rămâne aceea dacă tipul nostru de văz este cel care ne dezvoltă imaginarul - comparativ cu animalele - sau dezvoltarea capacității de a ne imagina lucruri a dus la acest tip
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tipuri de imagini. De exemplu, eu pot avea În fața ochilor un peisaj pe care, dacă aș fi pictor, aș putea să-l transform Într-un tablou chiar fără să mă aflu În fața lui, din memorie. În acest caz, Între imaginea mentală și imaginea produsă prin actul de a picta există o similitudine indiscutabilă. La nivel mental Însă, trebuie să facem distincție Între imagine și reprezentare. A avea În minte un peisaj e ceva, dar a gândi conceptul de Bine este altceva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aș fi pictor, aș putea să-l transform Într-un tablou chiar fără să mă aflu În fața lui, din memorie. În acest caz, Între imaginea mentală și imaginea produsă prin actul de a picta există o similitudine indiscutabilă. La nivel mental Însă, trebuie să facem distincție Între imagine și reprezentare. A avea În minte un peisaj e ceva, dar a gândi conceptul de Bine este altceva; este tot un fel de imagine, dar nu e vorba de același tip de imagine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
macho, și cu asta analiza s-a Încheiat. Rămânem Închiși În propriul răspuns. A sonda În adâncimea umanului Nicolae Turcan: Pe de altă parte, zona imaginarului social scapă unor metodologii pe care le-ați propus În text În zona imaginarului mental. El nu poate fi verificat prin asemenea metode. Doru Pop: Da, Însă acest imaginar poate fi sondat. Aceste metode asta se doresc a fi, instrumente de a pătrunde În adâncimea umanului ca prin intermediul unei sonde. Chiar dacă nu găsim petrol, găsim
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a metafizicii, a răspunsurilor generalizatoare. Genul acesta de abordări nu urmărește răspunsuri mici, dar caută rezultate punctuale, informații dense. Revenind la dilema propusă: Ce se produce prima oară, imaginea noastră despre un obiect oarecare, această masă, să spunem, structurile noastre mentale care ne relaționează cu această masă, sau obiectul Însuși? Răspunsul calitativ este acela de a descrie activitățile cotidiene produse În jurul unei mese, Într-un context dat. Nu vom obține niciodată un răspuns nici despre masa palpabilă, nici un răspuns despre motivul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cercetare asupra felului În care evoluează interesul oamenilor pentru animalele din junglă, a răspândirii imaginii acestor animale prin emisiuni precum Animal Planet, a involuției imaginației și a vocabularului nostru animalier. Se poate face o analiză a felului cum ne raportăm mental la imaginile animalelor, la relațiile dintre aceste animale În interiorul imaginarului colectiv, la rolul pe care ele Îl (mai) joacă În construcția identității noastre. Prin aceasta, metode pragmatice, empirice, folosite În cercetarea referenților imaginilor, ar putea fi transportate În cercetarea imaginilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
grup din perspectiva relațiilor bărbat-femeie, de exemplu. Corin Braga: Imaginarul categorial și tematic. Construiești Întâi o enciclopedie de teme. Imaginarul românilor pe grupuri și teme Doru Pop: Noi nu știm, de pildă, În acest moment care sunt structurile sau schemele mentale la nivel urban În România. Nu știm cum funcționează grupurile marginale, nu știm ce se Întâmplă În găștile de cartier, nu știm ce se Întâmplă cu indivizii din perspectiva mentalului „Îngust” din diverse grupuri de vârstă. Există un răspuns la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de pildă, În acest moment care sunt structurile sau schemele mentale la nivel urban În România. Nu știm cum funcționează grupurile marginale, nu știm ce se Întâmplă În găștile de cartier, nu știm ce se Întâmplă cu indivizii din perspectiva mentalului „Îngust” din diverse grupuri de vârstă. Există un răspuns la aceste probleme, dar nu Îl cunoaștem dintr-un punct de vedere științific. Există aproximativ 2 milioane de români care vor merge la vot În 2004 pentru prima oară. Nici un sondaj
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să se fi văzut pe sine, În respectiva perioadă, drept un ambasador al kantianismului În mediul cultural și filosofic parizian) deplânge incapacitatea Ideologilor francezi (În principal a lui Condillac) de a Înțelege În sens radical imaginația productivă. Oricât de Înzestrați mental, acești oameni, consideră el, nu sunt În stare să vadă dincolo de următoarele două funcții ale imaginației: 1) aceea de a (re)aduce În minte obiectele În absența lor (imaginația, astfel Înțeleasă, e o formă mai puternică și fundamentală a memoriei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]