7,435 matches
-
duc acolo unde vrem să ajungem, dar pentru a ajunge la destinație, trebuie să știm mai Întâi ce lăsăm În urma noastră. Fiecare călătorie are un Început și un sfârșit. În cazul noului vis european, punctul de plecare nu este noul mileniu sau chiar perioada postbelică, ci perioada crepusculară dintre medievalul târziu și epoca modernă timpurie, când multe dintre convențiile care au ajuns să fie cunoscute sub denumirea de modernitate au Început să se sedimenteze. Aceste convenții includ Iluminismul și Începuturile științei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ajutat să-l gonească pe Dumnezeu din regatul lui terestru, pentru a face loc noilor stăpâni, oamenii de știință. Donatello, Uccello și Piero della Francesca nu au știut că noua și radicăla invenție numită perspectivă va duce la sfârșitul unui mileniu În care Biserica a dominat. Povestea noastră Începe cu marile catedrale ale Europei medievale. Primul lucru pe care turiștii americani Îl observa, atunci când vizitează magnificele locuri de rugăciune ale Europei, este că nu poți face o fotografie decentă a acestor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Îi va conduce spre tărâmul făgăduinței. Cecelia Tichi a scris: „Inginerul a reînnoit misiunea spirituală Întipărită În experiența națională de mai mult de două secole și jumătate. El a promis, așa se părea, să conducă America industrială direct În noul mileniu”53. În 1922, o anchetă la scară națională a șase mii de elevi, din ultima clasă de liceu, a găsit că aproape o treime dintre băieți voiau să devină ingineri 54. Taylor și cei care l-au urmat, au dus
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dovedit mai important decât fărâmițarea proprietății feudale și includerea pământului În devălmășie În proprietăți funciare private care pot fi cumpărate și vândute pe piață. Pământul a fost transformat Întâi În Anglia, iar apoi pe continent. După mai mult de un mileniu de istorie, În care oamenii au aparținut pământului, noi inițiative legislative, În forma importantelor Enclosure Acts, au inversat terenul de joc spațio-temporal. De acum Înainte, pământul aparținea oamenilor și putea fi supus schimburilor de piață sub forma proprietății private. Proprietatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europene constă În faptul că este prima instituție de guvernare gigant din istorie, care s-a născut din cenușa Înfrângerii. În loc să comemoreze un trecut nobil, a Încercat să se asigure că trecutul nu se va mai repeta niciodată. După un mileniu de conflict continuu, război și vărsări de sânge, națiunile Europei au ieșit decimate din umbră a doua războaie mondiale În mai puțin de jumătate de secol: populația schilodită și ucisă, monumentele antice și infrastructura În ruine, tezaurele golite și modul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ale Americii. America este o națiune de imigranți. Toată lumea - cu excepția americanilor nativi - a venit din altă parte, iar majoritatea imigranților, cel puțin pentru primele trei secole, proveneau din Europa. În schimb, culturile europene, au coexistat adeseori În aceeași regiune de milenii. A-i primi cu brațele deschise pe noii sosiți s-a dovedit a fi o provocare. Valul modern de imigrație a Început să atingă Europa după cel de-al doilea război mondial. Criza forței de muncă, provocată de pierderea atâtor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
umane se află În tranzit În fiecare an, majoritatea mutându-se de la sud la nord și de la est la vest, În căutare de noi oportunități economice În țări mai bogate. Popoare Întregi au ajuns asemenea evreiilor rătăcitori din ultimele două milenii. Mulți, cum ar fi etnicii chinezi, s-au așezat În comunități strâns unite, care Încearcă să reproducă cultura de acasă În țări străine. Se estimează că 50 de milioane de chinezi trăiesc acum În afara granițelor Chinei 46. Însăși noțiunea de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rămâne totuși dacă există o legătură comună suficientă, dincolo de interesele pur financiare, care să sugereze că un parteneriat politic mai integrat este fezabil și viabil pe termen lung. Cu toate conflictele Între națiunile și guvernele europene, În decursul ultimelor două milenii, există cel puțin legăturile filosofice, teologice și culturale comune pe care europenii le Împărtășesc, care includ știința greacă, legea romană, creștinismul, Renașterea și Reforma, știința iluministă și prima și a doua revoluție industrială. În toamna lui 2003, am participat la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
teama existențială pe care atâția tineri le au deja Într-o lume În care sunt din ce În ce mai conectați, dar În care se simt din ce În ce mai izolați. După cum arată o anchetă condusă de Kaiser Family Foundation și intitulată „Tinerii și media În noul mileniu”, copiii americani petrec În medie cinci ore și jumătate pe zi, șapte zile pe săptămână, interacționând cu diverse medii electronice pentru recreere. Tinerii peste opt ani petrec chiar mai mult timp liber cu televizorul, Internetul, jocurile video și alte medii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ce nu trebuie să faci”) general acceptate. Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte apropiate în toate culturile (Hannessy, 1985). Remarca sociologului american făcută în anii ’80 și-a amplificat validitatea o dată cu încheierea mileniului doi și intrarea în cel de-al treilea. Globalizarea, ca tendință de sedimentare pe toată planeta a unor comportamente comune, dar și sporirea diversității culturale în interiorul aceleiași țări s-au accentuat. Cu toate că în fostele țări comuniste acest proces nu s-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Adrian Popescu, Petre Stoica, Mihai Ursachi, Ioanid Romanescu, Marin Sorescu, Ion Stratan, Liviu Ioan Stoiciu, Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu, Elena Ștefoi, Ioan Es. Pop, Ion Drăgănoiu, Marius Robescu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea și mulți alții, iar în ultimul deceniu al mileniului scriu aici aproape toți poeții noilor generații. Capitolul de proză al L. se deschide cu semnătura lui Marin Preda, care publică în numărul inaugural din 1958 câteva „fragmente” cu titlul Lacrimi de primăvară. Ca și în domeniul poeziei, își află
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
iar personajele ca tot atâtea încorporări ale unor teme propuse dezbaterii. Personaje pline, altfel spus cu psihologie, ele sunt în aceeași măsură întrupări dialogiste (în sens bahtinian) ale unor puncte de vedere privind condiția umană la sfârșit și început de mileniu. De aici provine încărcătura metafizică a narațiunilor. Cel de-al treilea plan este de natură esoterică și spirituală. Protagoniștii traversează o mutație la palierul ființei; o „trecere de nivel” ontologic. Este un fenomen de metanoia, care apare de timpuriu în
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
împotriva ereticilor Pelagius, Eutihie și Nestorie. Dovada ar fi, poate, un mic tratat Despre doctrinele Bisericii (De ecclesiasticis dogmatibus), care a fost atribuit atît lui Augustin, cît și lui Isidor de Sevilia. Ghenadie ar fi scris și un Tratat despre mileniu, cu dovezi luate din Apocalipsa Sfîntului Ioan care, potrivit unora, ar putea fi pseudoaugustiniana Expunere despre Apocalipsa Sfîntului Ioan, formată din optsprezece sau nouăsprezece omilii. în sfîrșit, merită amintită o Epistolă despre propria credință, trimisă Preafericitului Gelasie, episcop al orașului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
suportul esteticii Magdei Cârneci este filmul mut, sonorul are și el aportul lui, doar că este mai puțin pregnant), ancorată într-o aventură solicitantă de asumare a propriei feminități și cea a poziției de scriitor vis-à-vis de cea a cititorului mileniului trei, zis și "un vast cititor" (p. 130), gârbovit și dominat de sentimentul déjà-vu-ului generalizat, ceea ce transpare acum la suprafață, la o lectură la zi a poemelor scriitoarei, nu este idealul, "hipermateriei" (titlul cărții ei de debut din 1980) în
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
Interesul personal, orgoliul primează, anihilează criteriile, amplifică confuzia, amestecă planurile și omoară un sentiment nobil al artistului: generozitatea. Suntem infinit de puțin generoși și corecți, față de noi înșine nu în ultimul rînd, la acest sfîrșit de secol și început de mileniu.
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
întredeschise. Singur împotriva lor, Oradea, 1995, Jurnal pe sărite, București, 1997. Traduceri: Romain Gary, Ai toată viața înainte, București, 1993; Omaggio a Dinu Adameșteanu. Studii istorice sub auspiciile Academiei Române, Cluj-Napoca, 1996 (în colaborare); Luigi Accattoli, Karol Wojtyla - omul sfârșitului de mileniu, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999; Renzo Allegri, Padre Pio. Anul speranței, Cluj-Napoca, 2001; Raymond Queneau, Zazie în metrou, pref. Luca Pițu, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Un polemist, RL, 1997, 11; Daniel Cristea-Enache, Polemica găunoasă, ALA, 1997, 374; Florin Mihăilescu
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
cărți, cu conținut istoric, dogmatic, ritual, poetic, filosofico-moral. Cam pe la sfârșitul secolului al II-lea d. Hr. i s-a dat numele de „biblie” care, după ce în grecește însemnase „fâșie de papirus”, a ajuns să însemne diminutivul pentru „carte”. Însumând milenii de istorie, de experiență și inspirație, a avut ea însăși propria istorie în cultura și în credința popoarelor, fiind tălmăcită, treptat, în toate limbile pământului. Masiva parte scrisă înaintea apariției învățăturii creștine formează cartea sacră a poporului evreu, a religiei
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
propria istorie în cultura și în credința popoarelor, fiind tălmăcită, treptat, în toate limbile pământului. Masiva parte scrisă înaintea apariției învățăturii creștine formează cartea sacră a poporului evreu, a religiei sale. Alcătuirea acesteia s-a desfășurat în timp cam un mileniu, de la o dată greu de precizat. Ea este parțial acceptată de creștinism, în ce privește conținutul istoric, poetic, filosofico-moral și simbolic, dar nu pe aceeași treaptă cu „legea cea nouă”, propovăduită de Iisus Hristos. Creștinismul ține seamă de faptul că partea veche a
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
parcurs în arameică - limba uzuală a evreilor după întoarcerea din așa-numita „robie babilonică”, însemnând deportarea lor în Mesopotamia de către invadatorii asirieni și chaldeeni, între secolele VIII-VI î. Hr. A cunoscut copii și variante, a suferit îndreptări; către finele primului mileniu al erei creștine, un șir de învățați evrei le-a stabilit o formă, devenită oficială, numită „masoretică” (din ebraica târzie: masoreth „tradiție”, „legătură”). În fapt, până acum vreo cincizeci de ani, cele mai vechi manuscrise ebraice sau arameice ale Vechiului
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
Prețul vieții ca de câine, 2002; Interiorul unui cerc, 2012, toate la Editura TipoMoldova; Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2000-2006, vol. I , Editura PIM, Iași, după care au urmat altele: Cursești. Istoric și evocări la capăt de veacuri și milenii. Monografie, 2009; Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2007-2010, vol. II, 2010; Cotnariul în literatură și artă, 2011; Album de familie, fotografii comentate, 2011, toate la Editura PIM Iași sunt martore în această privință. Despre calitatea scrierilor sale, prietenul Constantin
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
fi, a face, a avea, București, 1985; Eu & tu & el & ea... sau Dialogul generalizat, București, 1990; Firul ierbii, Craiova, 1998; Câteva crochiuri și evocări, Craiova, 2000; Filosoficale. Filosofia ca viață, București, 2000; Mai avem un viitor? România la început de mileniu. Mihai Șora în dialog cu Sorin Antohi, cuvânt înainte Sorin Antohi, Iași, 2001. Traduceri: Jean-Jacques Rousseau, Visările unui hoinar singuratic, pref. Vera Călin, București, 1969; Jean-Paul Sartre, Cu ușile închise. Diavolul și bunul Dumnezeu, în Jean-Paul Sartre, Teatru, pref. Georgeta
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
1973), Utamaro (1976), Stampa japoneză în secolul al XVIII-lea (1986). Totodată, se dedică studiilor despre Constantin Brâncuși, atât în lucrări personale: Brâncuși (1981), Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși (1984), Brâncuși - frumos și har (1997), Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III (2001), cât și prin antologarea, reeditarea sau traducerea unor lucrări fundamentale despre opera sculptorului: Carte de inimă pentru Brâncuși (1976), Petru Comarnescu, Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura contemporană (1972), Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Mărturii despre Brâncuși
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
București, 1964; Două balade ale vântului de miazăzi, București, 1970; Miraculoasele întâlniri, București, 1973; Poveștile vântului, București, 1979; Brâncuși, București, 1981; Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși, București, 1984; Brâncuși - frumos și har, Târgu Jiu, 1997; Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III, București, 2001. Ediții: Eugen Schileru, Impresionismul, București, 1970; Petru Comarnescu, Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura contemporană, București, 1972; Carte de inimă pentru Brâncuși, București, 1976; Claudia Millian, Vreau să trăiesc, pref. edit., București, 1983. Traduceri: Nadejda Belinovici, Zăpada
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși”, RL, 1984, 12; Titu Popescu, Interpretări brâncușiene, ST, 1984, 6; Marina Preutu, Le Japon dans l’espace de l’estampe, „Actualités roumaines”, 1987, 16; Cândroveanu, Lit. rom., 183-196; Victor Bârlădeanu, „Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III”, „Minimum” (Tel Aviv), 2002, 184-185; Victor Crăciun, Fondatori ai brâncușologiei, „Sărutul”, 2002, 2; Opriță, Anticipația, 442. Il. M.
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
veșnică. Auguste Luneau presupune, pe urmele lui Franz Cumont, că această tradiție a săptămânii milenare a fost împrumutată de Pseudo‑Barnaba dintr‑un curent rabinic influențat de teoriile magilor elenizați. Cele două motive de care tocmai am vorbit - cel al „mileniului pământesc”, împrumutat din literatura apocaliptică iudaică (fără legătură cu Apocalipsa lui Ioan) și cel al „săptămânii milenare”, propriu mediilor iudeo‑siriace - fuzionează pentru prima dată în fragmentul din Aduersus haereses având drept element catalizator teoria irineică a recapitulării: totul se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]