3,945 matches
-
când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost atinsă în august 1904 când termometrele arătau 39,4 grade Celsius, iar minima a fost atinsă în februarie 1927 când termometrele au coborât la -28,6 grade Celsius. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Suceava-Bosanci, parte componentă a Podișului Sucevei și care face parte din Podișul Moldovei. Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava). Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
în luna ianuarie și a fost de -24 °C, iar cea mai călduroasă vară a fost iulie 2000 cu 41 °C, ceea ce indică ierni aspre și veri călduroase. Precipitațiile se prezintă în jurul valorii de 46,3 l/m² lunar, iar minima a fost înregistrată în octombrie 2001 fiind de 0,2 l/m² și maxima a fost înregistrată în august 2002 fiind de 104,1 l/m². Valoarea medie anuală înregistrată este cuprinsă între 500 și 600 mm/an. Vântul bate
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temperatura medie în ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 32,8 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
C, orașul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată stațiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7 °C și -0,3 °C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 °C și -2,2 °C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30 °C). Adâncimea maximă de îngheț la sol este de 60 - 70 cm. Precipitațiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torențială cu grindină, de 3 cm
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
de organe anexe. Celulele fotosensibile se găsesc în retină și recepționează lumina. Ochii nu au pleoape și au o membrană nictitantă. Ochiul peștilor osoși este hipermetrop (nu vede aproape) și se poate acomoda numai pentru o vedere în depărtare. Distanta minimă la care poate vedea este de 5m. Organul olfactiv nu este dezvoltat, fiind reprezentat de 2 nări și 2 săculeți dinăuntrul capului, ce conțin câteva celule olfactive. Organul auditiv este reprezentat numai prin urechea internă (labirintul membranos) formată din utriculă
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
temperaturilor medii zilnice este de 24.8 grade C. Variatia de la o zi la alta a temperaturilor medii zilnice se situează între 1.5 și 3 grade C, fiind mai mare iarna și mai mică vara. Distribuția spațială a mediilor minimelor și mediilor maximelor zilnice deosebindu-se numai prin ordinul de marime al valorilor termice concrete. Rețeaua hidrografică este simplă; în partea de nord a localității se află Secașul Mic - râul colector; pe dreapta Secașului mici torenți proveniți de pe dealul Vârtoape
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Miocen-Pliocen, cu structură de tip monoclin, foarte puțin afectate tectonic. Zonele de interfluvii alternează cu cele de versant, pe alocuri cu pante destul de accentuate și zone depresionare. Altitudinea maximă este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din această regiune este de 20 în podurile de terasă și luncă, iar pe versanți depășește 150. Relieful cuprinde patru terase dispuse astfel: - Terasa I și II, de-a lungul Târnavei Mici
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
trepte de relief: câmpia înaltă propriu-zisă, cu aspect de platou ușor ondulat de la E-NE spre V-SV, cu o pantă generală mai mică de 0,5%, altitudinea maximă absolută fiind de 170 m în estul satului Fiscut și cea minimă absolută de 125 m în vestul localității Sagu, prezentând o serie de microdepresiuni neuniform repartizate și o vastă rețea de vai de eroziune, versanții, care fac trecerea de la câmpia înaltă la văile de eroziune, de lungimi diferite, în majoritatea lor
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
satului Scăpău, în punctul numit «Izmănești» unde apăreau pe alocuri butuci de viță de vie sălbatică de dimensiuni uriașe. Formula C.P.A.X. din clasificarea lui Köppen, indică un climat temperat, maximele de temperatura ating 30-35 °C în verile călduroase, iar minimele din iernile cele mai friguroase coboară până la -20 °C în anumite puncte. În anumite perioade s-au înregistrat și temperaturi maxime de 40 °C. Căldurile toride din toiul verii sunt urmate de geruri aspre în miezul iernii. Înghețul timpuriu sau
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
inferioare a acestuia. -o a doua zonă caracterizată prin dealurile și versanții care încadrează localitatea. Comuna Adunați este situată într-o zonă cu climă continentală de dealuri caracterizată prin: -media anuală a temperaturii aerului este de 8-9 grade C, cu minima absolută de -27 grade C și maxima de 38 grade C. -media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 600-700 mm/an. -vântul bate din direcțiile NV și N. -adâncimea maximă de îngheț este de 85 cm. Vegetația este variată în funcție de
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
de formațiuni vegetale erbacee de fânețe și pășuni, evoluția procesului de solificare s-a făcut pe direcția înțelenirii slab acide. Comuna se încadrează sub aspect climatic în zona climatică montană a Carpaților Orientali. Valorile barice oscilează între 69,4 mm minima și 71,8 mm maxima. Umiditatea aerului variazî ântre 25%-80%. Vânturile care bat în această zonă au direcțiile dominante E și N-E, urmate de vânturile din direcțiile N-V și S-E. În valea montană a Bicazului, regimul
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
vestică, cât și față de pătrunderea crivățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Temperatura medie multianuală este +9,5 °C. Maxima pozitivă a verii a fost de +37,1 °C înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de -21 °C, în luna ianuarie a anului 2002. Amplitudini termice extreme absolute în oraș: 64,4 °C. Regimul precipitațiilor este de 500 - 700 mm/an. Numărul anual de zile senine: 160-180; viteza medie a vântului: 1,5 m/s
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]
-
brumă este de 32,5 zile. Precipitațiile atmosferice au o repartiție neuniformă pe luni. Media multianuală a precipitațiilor este de 590 mm, la Câmpia Turzii, și 526 mm la Sărmaș. Precipitațiile maxime se înregistrează în luna iunie, 72,4 mm, iar minimele în februarie, 21,6 mm. Minima lunară a fost de 0 mm în februarie 1976, iar maxima în 24 de ore a fost în 21 iunie 1979, de 63,8 mm, iar după 1990, probabil maxima a fost în 1992
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Precipitațiile atmosferice au o repartiție neuniformă pe luni. Media multianuală a precipitațiilor este de 590 mm, la Câmpia Turzii, și 526 mm la Sărmaș. Precipitațiile maxime se înregistrează în luna iunie, 72,4 mm, iar minimele în februarie, 21,6 mm. Minima lunară a fost de 0 mm în februarie 1976, iar maxima în 24 de ore a fost în 21 iunie 1979, de 63,8 mm, iar după 1990, probabil maxima a fost în 1992, de 136 mm în 24 de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu. Scurgerea maximă se înregistrează în luna aprilie iar minima în luna ianuarie. Pe sezoane primăvara are scurgerea maximă și iarna minimă 8. Temperatura medie anuală a apei Mureșului este de aproximativ 8 °C, oscilând de la un anotimp la altul, astfel încât iarna se înregistrează valori cuprinse între 0,1-0,3
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
temperatură între anotimpurile iarnă-vară. Amplitudinea termică, ce oscilează în jur de 23 °C indică un climat continental moderat, cu caracter local, depresionar. Media multianuală este de 9,2° C, maxima înregistrată în 9 iulie 1968 fiind de 35°C ,iar minima în23 februarie 1983 de -22,3°C. Viteza medie multianuală a vântului este de 4,1 m/sec. Cantitatea medie anuală de precipitații este de cca 650-700mm(mai abundente primăvara și toamna).( după stația meteo Borod și monografia județului Bihor
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
un incendiu de mari proporții, iar în anul 1913 din nou satul suferă distrugeri majore din cauza inundațiilor. Climă este una moderat continentală, cu temperatura medie anuală cuprinsă între 5 și 6 grade, cu o maximă termică în iulie și o minimă în ianuarie, ce oferă condiții propice locuirii acestor meleaguri. Vegetația naturală e dominată de foioasele din primul etaj de altitudine (stejar, fag, carpen, alun) iar la pește 1.200 m altitudine se află coniferele (molid, brad). Una din cele mai
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar vara destul de scăzută. Regimul precipitațiilor condiționează o însemnată oscilație a debitelor rețelei hidrografice. Temperatura Temperatura medie anuală are valoarea de 8,6° C. Amplitudinea maximă termică este de 69,6oC și rezultă din minima absolută de - 30,2oC și maxima absolută de 34,4oC medie multianuală este de 24,2° C Numărul zilelor cu temperaturi maxime 0 o C este de 43,1 În decursul unui an soarele strălucește 1990,4 ore Precipitațiile La
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
C. Media lunii ianuarie este cuprinsă de obicei între 3-4,5 °C, în timp ce luna iulie înregistrează o medie de 19-21 °C. Temperatura maximă s-a înregistrat în anul 1952, când mercurul termometrelor s-a ridicat la 39 °C, iar cea minimă absolută a fost de -30 °C în anii 1911, 1937, 1940. Durata medie anuală a timpului fără îngheț atinge 184 zile, verile au de obicei un regim scăzut de umezeală, dar se mai înregistrează și veri foarte ploioase, așa cum a
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
orientativă) 3. La aplicarea regulii VIII/1, trebuie să se țină cont de următoarele: 1. dispozițiile prevăzute pentru prevenirea oboselii ar trebui să asigure că nu sunt efectuate ore de muncă globale excesive sau nerezonabile. În special, perioadele de odihnă minime specificate în secțiunea A-VIII/1 nu ar trebui interpretate ca implicând faptul că toate celelalte ore pot fi dedicate cartului sau altor sarcini; 2. frecvența și durata perioadelor de concediu, precum și acordarea de concediu compensator, sunt factori importanți pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89300_a_90087]
-
Vegetația zonei se încadrează în cea de pădure, dar depresiunea propriu-zisă este despădurită, în mare parte arabilă și locuită (sau locuibilă). Precipitațiile medii ale zonei sunt de 741,3 mm³ anual, cu maxima de 880 mm³ în anul 1974 și minima de 469 mm³ în 1973; în general, ele au aspect torențial. Caracterul neregulat și torențial al ploilor influențează semnificativ debitul râului Râșca, afluent de gradul I al râului Moldova; râul Râșca are o pantă medie de 12‰, un debit mediu
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
în domeniul agricol este redus, însumând 11 persoane. Întreaga suprafață agricolă este de 3955,85 ha, din care arabil - 2388 ha. Activitățile agricole din zonă sunt subordonate, de regulă, de nevoia de subzistență. Dotările gospodăriilor sunt reduse, situate la nivelul minimei subzistente. Agricultura centralizată, practicată până în anul 1989, a dus la formarea unor mari unități agricole (CAP, IAS), specializate în anumite tipuri de producție agricolă, în funcție de specificul zonei. Acțiunea de retrocedare a terenurilor destinate agriculturii, neînsoțită de asistența în activitatea anteprenorială
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
format o salbă de bălti. În partea sudică a localității, apare un lac a cărui ape s-au mineralizat treptat, dobândind proprietăți terapeutice în tratamentul afecțiunilor reumatismale, iar zona este cunoscută sub denumirea “Băile Ionele”. Clima este temperat continentală cu minime ăntre minus 5 si 20 grade Celsius si maxime ăntre plus 28 și 38 grade Celsius. Cantitatea medie de precipitații este de cca 520 mm/an. Suprafața comunei este de 6072 ha din care 290 ha în intravilan, iar 5782
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]