540,797 matches
-
România, o țară mică, isi răcește pînă la refrigerare relațiile cu un vecin mult mai puternic, în numele unei relații consecvențe cu un aliat, NATO, care nu pare foarte grăbit să primească România în rîndurile sale. După întoarcerea să de la Washington, ministrul Apărării, Victor Babiuc, a bătut șaua unei idei că granița de est a României să devină impenetrabila cu ajutor american, apropo de faptul că în urmă cu două săptămîni, un avion militar rusesc a ignorat orarul care îi fusese stabilit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
recunoștință și stima infinită. Această din urmă carte, intitulată Republică Moldova. Quo Vadis. Oportunism, naționalism, șovinism e tipărită, pe speze proprii, în cîteva sute de exemplare la Țel Aviv, unul dintre acestea fiindu-mi înmînat de dl Ion Ungureanu, fostul ministru al culturii din acea republică. Îmi aduc aminte ca in precedentă carte a d-lui Michael Bruchis, autorul își concentrase atenția pe limbajul utilizat de istoriografia sovietică, prin contagiune impusă, în Basarabia și România (în această din urmă numai pînă
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
motivul că într-un fragment din Duduca Mămuca redactorul revistei (care era și autor) lașase pasaje licențioase "contra bunelor moravuri", cere că Hașdeu să fie chemat în instanță pentru un interogatoriu, fiind înștiințat de aceasta. Cabala, luminîndu-se, e înștiințat și ministrul Cultelor și Instrucțiunii publice. Hașdeu se înfățișează procurorului și procesul se deschide. Instigatorul V. Alessandrescu, presedintele Comitetului școlar din Iași, otrăvit, semnalează faptul Consiliului superior de instrucțiune publică, cerînd aspră lui sancționare. Maiorescu, și el membru în Comitetul ieșean, stăruie
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
în revistă pledoaria. Curtea îl declară pe învinuit "nevinovat". Și, totuși, excluderea sa din învățămînt rămăsese valabilă. Dacă mai rămînea în Iași, e probabil că tînărul Hașdeu ar fi obținut reîncadrarea să. Dar a fost chemat la București de noul ministru al Cultelor și Instrucțiunii, Al. Odobescu, fiind numit în Comisia Documentala a monastirilor, Lumina întrerupîndu-si apariția. Așadar, acuzațiile de pornografie aduse scriitorilor în anii treizeci ai secolului al XX-lea, cînd unii prozatori au fost chemați în fața justiției și chiar
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
Mircea Mihăieș Recentele revolte de la Iași și Brașov (această din urmă agrementata cu o sechestrare că la carte a ministrului Decebal Traian Remeș: un gest semnificativ pentru direcția în care se îndreaptă România: jucându-se de-a tupamarosii, sindicaliștii de sub Tâmpa au devenit echivalenții băștinași ai guerilelor sud-americane!) au parafat finalul unui regim politic. Cedarea inexplicabilă a lui Radu Vasile
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
deloc uitat, aparat fiind cu o forță persuasiva extraordinară. Ei, foștii pașoptiști, oameni politici de convingere liberală, au fost creatorii Unirii de la 1859, deopotrivă moldovenii și muntenii. Și tot lor li se datoreaza actul independenței țării din 1877, cînd Kogălniceanu, ministru de Externe în guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu, a declarat în Camera Deputaților: "Suntem independenți. Suntem o națiune independentă." Ce-i drept, după reîntoarcerea din exil (și chiar în timpul acestuia) mai activi se vor dovedi a fi pașoptiștii
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
așa-numita monstruoasa coaliție, care a forțat abdicarea silită a domnitorului. Kogălniceanu i-a fost, dimpotrivă, aproape domnitorului pînă puțin după înfăptuirea reformelor de la 2 mai 1864 (de fapt, o lovitură de stat). A mai rămas o vreme ca prim-ministru și ministru de Interne, cînd relațiile dintre cei doi oameni politici s-au răcit, domnitorul ajungînd să-l suspicioneze pe sfetnicul sau că vrea să-i ia locul. S-au despărțit, desi Kogălniceanu n-a participat la preparativele pentru detronarea
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
monstruoasa coaliție, care a forțat abdicarea silită a domnitorului. Kogălniceanu i-a fost, dimpotrivă, aproape domnitorului pînă puțin după înfăptuirea reformelor de la 2 mai 1864 (de fapt, o lovitură de stat). A mai rămas o vreme ca prim-ministru și ministru de Interne, cînd relațiile dintre cei doi oameni politici s-au răcit, domnitorul ajungînd să-l suspicioneze pe sfetnicul sau că vrea să-i ia locul. S-au despărțit, desi Kogălniceanu n-a participat la preparativele pentru detronarea domnitorului. Fapt
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
și Gh. Mârzescu, G. Vernescu, Eugeniu Stătescu, Mihail Pherekyde, si Anastase Stolojan. Partidul Liberal și-a creat, astfel, o echipă de reali conducători, mereu ministeriabili în această cea mai îndelungată guvernare din istoria României. Repet, acum, în această guvernare, cu miniștri mereu în schimbare, mină forțe fiind constant a premierului, s-au pus bazele României moderne. N-aș spune că Partidul Conservator, existent și el dinainte dar oficial înființat în 1880, n-a îndeplinit în acest joc politic democratic nici un rol
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
utilă, chiar cu caracterul ei declarat genealogic, fără a se intră - cum e necesar- în analiza mișcării politice liberale din această perioadă. Selecția personalităților prezentate, din unghi strict genealogic, s-a făcut după un criteriu potrivit. Au fost aleși toți miniștri liberali din această perioadă, tabloul deschizîndu-se, firește, cu primii miniștri, aceasta fiind considerată, pe bună dreptate, elita liberală a epocii. Sigur, printre aceștia, domină copios intelectualii, ceea ce vrea să acrediteze ideea că elitele politice sînt elitele spiritului. Chiar dacă acest principiu
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
intră - cum e necesar- în analiza mișcării politice liberale din această perioadă. Selecția personalităților prezentate, din unghi strict genealogic, s-a făcut după un criteriu potrivit. Au fost aleși toți miniștri liberali din această perioadă, tabloul deschizîndu-se, firește, cu primii miniștri, aceasta fiind considerată, pe bună dreptate, elita liberală a epocii. Sigur, printre aceștia, domină copios intelectualii, ceea ce vrea să acrediteze ideea că elitele politice sînt elitele spiritului. Chiar dacă acest principiu trebuie adoptat cu destulă rezervă, poate fi acceptat că ipoteza
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
mai dovedește ceva. Și anume de ce s-a împotrivit constant, inclusiv elită liberală, la reformarea structurilor românești prin împroprietărirea țăranilor. Se știe, de pildă, ca și în 1907-1909, atunci cînd tînărul Ion I.C. Brătianu, ajuns șef al P.N.L. și prim-ministru, a inițiat planul său reformator (o moderată reforma agrara apreciată la un milion ha și mult mai modestă reforma electorală, prin crearea Colegiului unic pentru toți știutorii de carte), întîi a avut grijă să-și asigure asentimentul marilor proprietari funciari
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
donații consistente în bani, moșii și alte bunuri). Paragraful "Francmasoneria și liberalii" e destul de subtiratec față de ceea ce se putea spune aici. Nimic nou și, mai ales, nimic revelator. Cartea se încheie cu cîteva anexe cuprinzînd liste de parlamentari liberali, prim-miniștri și miniștri, liberali etc. Nu cred în aprecierea d-lui Rădulescu (p.146) că după primul război mondial electoratul liberal s-a redus. Realitatea guvernamentală din deceniile interbelice infirmă această aserțiune. Continuînd tradiția genealogiștilor noștri Constandin Sion, I.C.Filitti, St
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
în bani, moșii și alte bunuri). Paragraful "Francmasoneria și liberalii" e destul de subtiratec față de ceea ce se putea spune aici. Nimic nou și, mai ales, nimic revelator. Cartea se încheie cu cîteva anexe cuprinzînd liste de parlamentari liberali, prim-miniștri și miniștri, liberali etc. Nu cred în aprecierea d-lui Rădulescu (p.146) că după primul război mondial electoratul liberal s-a redus. Realitatea guvernamentală din deceniile interbelice infirmă această aserțiune. Continuînd tradiția genealogiștilor noștri Constandin Sion, I.C.Filitti, St. Greceanu, Octav
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
secetei prelungite. Cuvinte aspre are față de acoliții interni ai sovieticilor. "Și astfel, nota la 9 aprilie 1946, pentru un blid de linte, după cum spune și Biblia , o mină de fii nelegiuiți ai neamului românesc, pentru a rămîne în funcții de miniștri, vînd rușilor toate resursele prin care România și-ar fi putut reclădi edificiul sau politico-economic dinainte de război". A notat scrupulos, pe masura ce le află, toate vexațiunile puterii ocupante, constatînd, cu regret, neputința în care se complăceau, la noi, anglo-americanii. A intuit
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
resursele prin care România și-ar fi putut reclădi edificiul sau politico-economic dinainte de război". A notat scrupulos, pe masura ce le află, toate vexațiunile puterii ocupante, constatînd, cu regret, neputința în care se complăceau, la noi, anglo-americanii. A intuit că și Conferință miniștrilor de Externe ai fostelor puteri aliate de la Moscova față de agresivitatea comportării sovieticilor în România, cu decizia introducerii în guvernul Groza a doi miniștri din P.N.T. și P.N.L. și cu organizarea alegerilor libere e o biată himera. Ce însemnau, în România
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
ocupante, constatînd, cu regret, neputința în care se complăceau, la noi, anglo-americanii. A intuit că și Conferință miniștrilor de Externe ai fostelor puteri aliate de la Moscova față de agresivitatea comportării sovieticilor în România, cu decizia introducerii în guvernul Groza a doi miniștri din P.N.T. și P.N.L. și cu organizarea alegerilor libere e o biată himera. Ce însemnau, în România, alegeri libere știa demult, mai ales acum, cînd întreg aparatul de stat e în mînă comuniștilor controlați de sovietici. E adevărat, lui i
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
a d-lui Constantinescu de executiv și de Parlament, în încercarea de a-l salva, la viitoarele alegeri, măcar pe finul călugărului Vasile. Cu alte cuvinte, se merge pe scenariul polonez din 1989, cu termenii ușor modificați: "Președintele nostru, prim-ministrul vostru" (ca să folosesc titlul unui celebru articol al lui Adam Michnik). În ce mă privește, am mari dubii că dl Constantinescu ar fi "al nostru". Dl Constantinescu e al oricui, dar nu al reformei, nu al onestității, nu al onoarei
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
Z. Ornea La 18 aprilie 1931 N. Iorga devine premierul unui guvern de personalități (deasupra partidelor), în care factotum (ca ministru de Finanțe și Interne) era cinicul Const. Argetoianu. Guvernul nu a putut face față (cum n-ar fi putut nici un altul) teribilelor presiuni ale crizei economice mondiale și, la 5 iunie 1932, profesorul demisionează, hulit de toți. Argetoianu povestește, în
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
europene. Atunci Argetoianu, văzîndu-se aproape scos din joc, l-a propus pe N. Iorga, care, repede, acceptă înaltă demnitate și formează guvernul. Sigur, repet, nimeni (nici un guvern) nu ar fi putut lupta cu cleștele crizei economice, premierul (care era și ministrul Instrucțiunii) fiind silit să dicteze curbe de sacrificiu, neplătind salariile profesorilor (că și ale celorlalți bugetari) cu lunile, ridicîndu-si toată lumea în cap și compromitîndu-si grav prestigiul. Vină era, într-un fel, a lui. Pentru vanitatea de a deveni premier (el
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
utilizată de un autocrat) de a-l înlocui pe Brătianu premier cu P.P. Carp. Mișcător e prezentată situația nefericită a regelui, foarte bolnav, domnind fără influență în Palatul Regal, "puterea toată fiind însușita, fie și contra oricui, de imperiosul prim-ministru". Iorga, de la început, filoantantist, a avut tăria de a sta împrejurul cumintelui prim-ministru, nealăturîndu-se cercurilor furibund antantiste (N. Filipescu, Take Ionescu, Delavrancea). I s-au adus, pentru asta, numeroase acuzații, părăsind și secretariatul Ligii Culturale. Dar și-a păstrat
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Mișcător e prezentată situația nefericită a regelui, foarte bolnav, domnind fără influență în Palatul Regal, "puterea toată fiind însușita, fie și contra oricui, de imperiosul prim-ministru". Iorga, de la început, filoantantist, a avut tăria de a sta împrejurul cumintelui prim-ministru, nealăturîndu-se cercurilor furibund antantiste (N. Filipescu, Take Ionescu, Delavrancea). I s-au adus, pentru asta, numeroase acuzații, părăsind și secretariatul Ligii Culturale. Dar și-a păstrat, neclintita poziția. Unii au spus ca Ducă, ca ministru al Instrucțiunii, a avut misiunea
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
a sta împrejurul cumintelui prim-ministru, nealăturîndu-se cercurilor furibund antantiste (N. Filipescu, Take Ionescu, Delavrancea). I s-au adus, pentru asta, numeroase acuzații, părăsind și secretariatul Ligii Culturale. Dar și-a păstrat, neclintita poziția. Unii au spus ca Ducă, ca ministru al Instrucțiunii, a avut misiunea de a-l răsplăți pe Iorga pentru atitudinea să, ipoteza care reiese și din memoriile lui Ducă. E însă un neadevăr sfruntat, Iorga slujind unei convingeri. Pertinent e portretul regelui Ferdinand, om cultivat și prea
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
cel politic și cel militar) nu avea încredere în promisiunile aliaților privind aprovizionarea țării cu armament și muniție. Dar amînarea intrării în război nu mai era posibilă. Marele istoric descrie, cu asprime, eșecul nostru, de la început, în război, încît primul ministru ar fi fost pentru obținerea unei păci onorabile. (Să fie, oare, adevărat?) Era prea tîrziu și a urmat, imperativ, refugiul de la Iași, Iorga susținînd activ guvernul în efortul lui disperat. Iorga a rostit, atunci, în parlamentul de la Iași, un răsunător
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
nivelul proiectului și până la acela al realizării în fapt sonor. Evident, lipsa susținerii materiale, financiare, este determinanta stabilind o tranziție păgubitoare, cum se știe, la nivelul tuturor instituțiilor de cultură. Nu, nu putem fi de acord cu decizia fostului prim-ministru britanic, D-na Margaret Thatcher, care - la începutul anilor ^90 - recomandă falimentarea și, în consecință, desființarea unei celebre companii de teatru shakespeare-iene doar pe motivul apariției dificultăților financiare. În Franța, cu decenii în urmă, André Malraux - în egală măsură un
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]