6,060 matches
-
mult, chiar vedea aievea toată pioșenia cu care bătrânul Om al Cărții scrisese rând cu rând tălmăcirea spre neamul lui a scrierilor lui Moise. I se părea că în cărțile acelea este ascunsă o strădanie depășind cu mult muncile eroilor mitologiei grecești. Pe el textul propriu-zis nu-l interesa, nu era un contemplativ și nici un adept al predestinării, era un om activ cu un mare interes pentru studiu, dar se simțea mândru nu atât de faptul că se putea întoarce înapoi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o împărtășite cu managementul de vârf iar eforturile făcute în această direcție se regăsesc în publicațiile interne, în anunțurile publice pe care le fac liderii organizației și în scenariile producțiilor video care înfățișează activitatea organizației. Poveștile spuse se adaugă la mitologia organizației și devin parte din cultura, având ca efect consolidarea acesteia.") 79 Toby MacManus, "Public Relations. The Cultural Dimension" în Danny Moss, Dejan Vercic and Gary Warnaby (editors), Perspectives on Public Relations Research, Routledge, New York, 2003. 80 Ibid., p. 169
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
lucrărilor lui Georges Balandier despre antropologia politică, analiza puterii și a dinamicii sale culturale în societățile africane. Dan Sperber ne amintește că: ,,[Pentru antropologie] reprezentările constituie obiectul său dacă nu unic, cel puțin principal. Antropologii fie studiază o religie, o mitologie, o ideologie, o clasificare, un tip de cunoaștere tehnică, adică direct reprezentări culturale, fie [analizează] instituții sociale sau economice și atunci o fac în funcție de reprezentările implicate". Sperber, in Jodelet, 1989a, p. 116 Etnologi precum Ruth Benedict (1934, 1946), Mary Douglas
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se schimbă tandre confidențe, se leagă și se dezleagă legături amoroase. E Cișmigiul claselor înalte. Orașul plăcerii nu-și poate dezavua numele, orice e bun ca să-și justifice etimologia; se ridică peste tot, ca în vremurile cele mai bune ale mitologiei, temple pentru zeița din Paphos, din înaltul scării sociale și până la baza ei, de la românca cea albă cu păr mătăsos până la țiganca arămie cu pletele-i aspre, tămâia, delicată sau vulgară, arde zi și noapte pe altarele sale. La Șosea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
încercare de atingere a desăvârșirii (prin dobândirea caracterului sacru 91). Ca elemente primordiale, arhetipurile pot mijloci între lumea spirituală și cea materială, între sacru și profan, legând în mod natural domeniul sacrului de anumite zone ale spiritualității, ca cel al mitologiei sau al simbolurilor, componente esențiale ale complexului proces de interacțiune dintre artă și sacralitate. Remarcând această legătură organică, miturile se constituie asemenea unor imagini primordiale, ce prezintă vădite similarități cu structurile imagistice ale arhetipului, care, așa cum semnala Jung, "este în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
relatează detaliile specifice ale acestui major eveniment existențial. De la o cultură la alta, au circulat numeroase elemente comune și singulare, care au permis apariția și dezvoltarea miturilor cosmogonice universale. În acest fel, mitul fundamental al cosmogoniei este remarcat în majoritatea mitologiilor, înscriindu-se în mai vastul capitol al creației lumii, care cuprinde atât teogonia, care o precede, cât și antropogonia, care o urmează. Preocupându-se de morfologia și funcția miturilor 98, Eliade conturează în repetate rânduri caracterul exemplar al cosmogoniei, pe
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cap. 6-9). Alte sensuri, indirecte, dar la fel de profunde, sunt date în creștinism de interpretarea întrupării lui Hristos, ca o "reconstrucție" a lumii "stricate" de Adam, prin căderea sa în păcatul originar. Nu este însă o necunoscută faptul că, în majoritatea mitologiilor, crearea lumii este privită ca o operă de organizare-ordonare a haosului primordial, un proces selectiv și clasificator, în care zeul suprem are menirea de a despărți lumina de întuneric, cerul de pământ sau uscatul de ape, acest moment marcând începutul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
dominând sub aspect mitologic starea de existență inițială a lumii înainte de creație, și nu neantul sau starea de inexistență. În acest sens, unul dintre cele mai semnificative exemple ale creației este cel al logosului creator 103, regăsit plenar în numeroase mitologii, precum cea persană 104, egipteană 105, și nu în ultimul rând, cea inspirată de cultura creștină. Ca o potențială legătură între acestea, în sens mistic, pronunția logosului creator de către divinitate echivalează cu transformarea acestuia în porunca pentru particulele inerte ale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
care descriu imaginea oceanului primordial și a Dumnezeului creator. Textul relatează despre un timp nedefinit, sugerat doar prin expresia "La început", care în acest context plasează evenimentele creației în acel illo tempore de care amintesc și alte culturi vechi. În mitologia creștină, începutul creației este marcat de prezența întunericului ce domnea peste adâncurile oceanului, ale cărui corespondențe, găsite și în cadrul altor mitologii, evocă unele posibile surse comune de inspirație și chiar o anume aură de veridicitate legată de acest subiect. Este
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
care în acest context plasează evenimentele creației în acel illo tempore de care amintesc și alte culturi vechi. În mitologia creștină, începutul creației este marcat de prezența întunericului ce domnea peste adâncurile oceanului, ale cărui corespondențe, găsite și în cadrul altor mitologii, evocă unele posibile surse comune de inspirație și chiar o anume aură de veridicitate legată de acest subiect. Este interesant de urmărit cum se desfășoară acest proces de creație în cadrul primei cărți biblice Facerea -, Dumnezeu poruncind luminii să existe, iar
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
este considerată cea mai importantă dintre dintre etapele creației 107, desăvârșirea ei datorându-se modelului folosit de Dumnezeu în realizarea acesteia: "chipul și asemănarea Sa". Plasând discuția noastră între sferele preocupate în mod direct de acest subiect desprins atât din mitologia, cât și din dogmatica creștină, interpretarea celor două atribute comportă o abordare complexă, atât din punctul de vedere al înfățișării fizice, cât și din perspectiva calităților morale, spirituale și intelectuale. Asemănarea cu divinitatea în sensul perfecțiunii reflectă importanta calitate pe
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ca o modalitate uzuală de mediere a unui anumit tip de informație, pentru care se dorește acordarea unei garanții atât valorice, cât și temporale. Așa pot fi înțelese, de pildă, faptele extraordinare, supraomenești chiar, ale unor eroi ai istoriei și mitologiei diferitelor civilizații ale lumii. De altfel, trebuie să recunoaștem că, pentru societatea modernă, veridicitatea anumitor fapte istorice ar fi pusă, poate, sub semnul derizoriului, dacă nu ar exista și o anumită protecție mitologică. Mitul, susținut de credință, creează peste vreme
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
domeniu, care referindu-se la sensurile simbolice ale acestor scene au arătat că ar putea fi vorba despre manifestarea unor culte primitive, așa cum sunt și cel al fecundității sau cel al atracției principiilor masculin și feminin, evidențiind existența unei prime mitologii în care subzista totalitatea cunoștințelor acelor vremuri și concepția omului despre sacru 322. Într-o altă încercare de descoperire a semnificațiilor acestor reprezentări, istoricul de artă André Leroi-Gurhan susținea că problematica găsirii adevăratelor înțelesuri ale picturilor rupestre în cauză nu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de a doua formă de cult își reprezenta însă divinitățile sub inspirația naturii lor fizice, în centrul sistemului de credințe aflându-se imaginea lui Zeus, a Herei, a Atenei, a lui Hermes, a Afroditei și a celorlalți zei pe care mitologia greacă îi evocă. Istoricul de artă francez Fustel de Coulanges identifica esențele sentimentului religios al acestei civilizații în însăși prezența și manifestarea cultului strămoșilor, conștientizarea morții fiind cea care a înlocuit orizonturile naturale ale vizunii omenești cu cele supranaturale, înălțând
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și marile opere ale altor culturi și civilizații străvechi, așa cum a fost și cea a Romei antice. Sprijinindu-se pe modelele anterioare de reprezentare, arta romană ajunge să datoreze numeroase trăsături culturii grecești, mesopotamiene și egiptene. Prin urmare, la romani, mitologia acestora amintește numele mai multor divinități a căror echivalență grecească denotă continuitatea și, într-un anume fel, unitatea credințelor antice 355. Zeii romani descriu un panteon spectacular, în jurul căruia gravita întreaga existență a acestei culturi, ale cărei credințe s-au
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Imaginea omului și imaginea lui Dumnezeu, Editura Teora, București, 1997. Jung, C.G., Opere complete. Vol. 15. Despre fenomenul spiritului în artă și știință, Editura Trei, București, 2007. Kandinsky, Wassily, Spiritualul în artă, Editura Meridiane, București, 1994. Kernbach, Victor, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995. Kernbach, Victor, Miturile esențiale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. Kuraev, Andrei, Filmul: Restaurare prin teologie, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005. Larchet, Jean-Claude, Iconarul și artistul, Editura Sophia, București, 2012. Lecourt, Dominique, Dicționar de istoria
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Iași, 1997. Vernant, Jean-Pierre, Mit și Gândire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995. Vernette, Jean, Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc, Editura Corint, București, 2003. Vianu, Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968. Walter, Philippe, Mitologie creștină, Editura Artemis, București, 2005. Wunenburger, Jean-Jacques , Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca 2000. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Zaharia, D. N., Istoria artei antice și medievale, Editura Artes, Iași, 2007. Zaharia, D.N., Estetica postmodernă I, Editura Dosoftei, Iași
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
care ar putea fi atribuit în principiu oricărei creații originale, și sacralitatea pronunțată, specifică artei sacre propriu-zise, o expresie asupra căreia vom reveni pe parcursul Capitolului al III-lea. 92 Carl Gustav Jung, op. cit., p. 85. 93 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995, p. 367. 94 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, p. 381. 95 Victor Kernbach, op. cit., p. 367. 96 Ibidem, p. 372. 97 Philippe Walter, Mitologie creștină, Editura Artemis, București, 2005
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
93 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995, p. 367. 94 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, p. 381. 95 Victor Kernbach, op. cit., p. 367. 96 Ibidem, p. 372. 97 Philippe Walter, Mitologie creștină, Editura Artemis, București, 2005, p. 9. 98 Mircea Eliade, Tratat ..., p. 375. 99 Ibidem, p. 376. 100 Victor, Kernbach, op. cit., p. 122. 101 Ibidem. 102 Victor, Kernbach, Miturile esențiale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, p. 19. 103 René
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de texte mitologice și religioase persane Avesta, în care zeul creator, Ahura Mazda, rostește primul cuvânt prin care lumea este adusă la ființă. 105 Cf. George Hart, Dicționarul zeilor și zeițelor Egiptului antic, Editura Artemis, București, 2004, p. 122, în mitologia egipteană, sistemul religios memphit îi atribuie zeului Ptah actul creației lumii, prin simplul gând al acestuia la cosmosul pe care urmează să-l creeze prin vorbele sale. 106 Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, vol. I, Limbajul, Editura Paralela 45, Pitești
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sunt, în mare parte, corespondentele locale ale celor din Grecia antică, motiv pentru care reprezentarea lor iconografică în tradiția romană este atât de apropiată de cea greacă. Între cei mai venerați zei romani se numără Jupiter, corespondentul lui Zeus din mitologia greacă, Junona, Marte, Apolo, Diana, Mercur, Ceres, Venus, Bachus, Pluton, Cupidon, Vesta și Neptun. 356 D.N. Zaharia, Istoria artei antice și medievale, Editura Artes, Iași, 2007, p. 114. 357 Mary Hollingsworth, Arta în istoria umanității, Enciclopedia Rao, București, 2004, pp.
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
legate de opoziții psihologice, ideologice și morale, locația poate funcționa ca un important principiu structurant. De exemplu, contrastul jos-sus, înrudit cu perechea favorabil-ne-favorabil sau norocos-ghinionist, este moștenit de literatura occidentală din viziunea biblică a raiului și a iadului, și din mitologia latină și greacă. Alte opoziții întîlnite adesea sînt departe-aproape, deschis-închis, finit-infinit, alături de cunoscut-necunoscut, sigur-nesigur sau accesibil-inaccesibil. Fabulele se structurează adesea pornind de la nucleul unei opoziții spațiale. De aceea, plecînd pe mare Robinson Crusoe se depărtează mai întîi de opresiunea societății
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și protecție față de neprevăzutul aventurii. În acest caz, asistăm la încrucișarea altei perechi de termeni opuși. Așa cum am sugerat deja în Capitolul 2, granița dintre cele două locații antagonice joacă un rol foarte important. După modelul Purgatoriului ce mediază, în mitologia creștină, opoziția dintre infern și paradis, ușa de la intrare poartă, pentru cel care vrea să se insinueze în anumite cercuri, conotațiile graniței cruciale. Magazinul ca loc de trecere între interior și exterior, marea așezată între societate și singurătate, plaja aflată
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
planurile, care erau atât de simple încît nici un nor nu-mi turbura zilele. Deocamdată eram absorbit de lectura unui mare roman, în trei volume, Casa de lut de Pearl Buck și Mama, de aceeași autoare și de un volum de mitologie greacă, pe care vroiam să-l asimilez în întregime, căci istoria Greciei antice mă prinsese încă din clasa întîia, mă pasiona. La anticar (acest anticar se afla într-o mică piață nu departe de Cheiul Gârlei, într-un mic pavilion
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
adaos de spirt și presărare de tămâie. Pe alocuri, la cheutoarea cămășii se purta, pe timp de holeră, un buchețel de pelin, care trebuia muiat în orice băutură, pentru a-l feri pe băutor de îmbolnăvire 483. În a sa Mitologie românească, Tudor Pamfile menționează și alte credințe despre holeră. Aceasta își începe treaba nimicitoare "mai ales după războaie, când se ivesc pe cer semnele obișnuite ale cumpenelor mari, precum sunt întunecimile de soare și de lună, cutremurele de pământ, prelingerea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]