3,411 matches
-
enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aria naturală adăpostește un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice". Specii faunistice protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola") și "Elaphe sauromates", o reptilă cunoscută sub denumirea
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
hectare. Acesta se află în lunca inundabilă a Dunării, între Insula Mare a Brăilei și Bărăganul de Nord (cunoscut și sub numele de Câmpia Brăilei, subunitate geomorfologică a Câmpiei Române, situată în nord-estul acesteia) și reprezintă o zonă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiunea stepică a Bărăganului. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică - "Balta Mică a Brăilei". Situl Balta Mică a Brăilei (începând
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
platygaster"); În arealul parcului natural este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" (privind conservarea păsărilor sălbatice) din 30 noiembrie 2009; astfel: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba", Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.", Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
sau "Hydrocharition", Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"),pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"),mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă (Turdus merula) sau nagâț (Vanellus vanellus). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
cu sine valahi și bulgari și peste 40.000 de cumani care nu fuseseră niciodată botezați"” (Villehardouin, 92). În 14 aprilie 1205, trupele de cumani ale lui Ioniță au reușit să atragă cavaleria grea a latinilor într-o ambuscadă în mlaștinile de la nord de Adrianopol, țarul vlaho-bulgar provocând cruciaților o înfrângere categorică. Balduin I a fost capturat, iar unul dintre liderii cruciați, Ludovic I de Blois a căzut în luptă. Pe parcursul aceluiași an, Caloian i-a înfrânt pe cruciații demoralizați și
Ioniță Caloian () [Corola-website/Science/324368_a_325697]
-
Insula Saint-Géry, punctul aflat cel mai mult în interiorul continentului pe râul Senne unde acest râu mai este navigabil. Aceasta a fost punctul de plecare pentru dezvoltarea orașului ce avea să devină Bruxelles. Înainte de sfârșitul secolului al XI-lea, pe o mlaștină asanată și înconjurată de dune de nisip, de lângă cetate, se înființase o piață în aer liber. Piața a fost botezată "Nedermerckt", sau "Piața de Jos". Piața s-a dezvoltat foarte probabil într-o perioadă de dezvoltare comercială a Bruxelles. Un
Piața Mare din Bruxelles () [Corola-website/Science/326535_a_327864]
-
la dispoziție Harry. Ajunși în sat, ei se întâlnesc cu ghidul lor, Jacob, și sunt binecuvântați de un șaman local. Sătenii asamblează o cușcă de oțel, în scopul de a-l prinde pe Gustave și a-l duce la o mlaștină din apropiere. Prima încercare de a-l captura pe Gustave eșuează, dar Matt reușește să-l nimerească cu o săgeată ce conținea un dispozitiv GPS. Steven, în timp ce filma un peisaj pitoresc, îl surprinde pe Micul Gustave executându-l pe șaman
Monstrul preistoric () [Corola-website/Science/326600_a_327929]
-
mulțumire pentru eliberarea împărăției lui de monstrul care i-a amenințat ani de zile, Hrothgar îi dă lui Beowulf Cornul Regal al Dragonului, un corn de băut din aur pe care l-a dobândit după lupta cu Fafnir, balaurul din mlaștinile nordului. În interiorul peșterii lui, muribundul Grendel îi spune mamei sale cine l-a ucis și cum, iar ea jură răzbunare, călătorind noaptea în Heorot după serbare și ucigându-i pe oamenii lui Beowulf în timp ce ei dormeau. Hrothgar le spune lui
Beowulf (film din 2007) () [Corola-website/Science/326836_a_328165]
-
un moștenitor, deoarece el s-a culcat anterior cu un demon de apă. Ca urmare, Beowulf își ia o amantă, Ursula (Alison Lohman). Într-o zi, sclavul lui Unferth, Cain (Dominic Keating), găsește cornul de băut din aur într-o mlaștină din apropierea peșterii lui Grendel și, fără să-și dea seama ce este acolo, îl aduce înapoi în regat. În acea noapte, un sat din apropiere este distrus de un dragon care îl lasă pe Unferth viu cu scopul de a
Beowulf (film din 2007) () [Corola-website/Science/326836_a_328165]
-
naturală de tip zoologic, situată în județul Arad, pe teritoriul administrativ al comunei Cărand. Rezervația naturală aflată în Câmpia Cermeiului, la poalele Munților Codru-Moma, pe valea Teuzului, are o suprafață de 17,80 ha, și reprezintă o zonă cu turbării, mlaștini și pădure de foioase, ce asigură condiții de adăpost și viețuire, pentru specia protejată (din familia "Ardeidae") de stârc cenușiu ("Ardea cinerea").
Pădurea Sâc () [Corola-website/Science/325666_a_326995]
-
corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), viespar ("Pernis apivorus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), corcodelul cu gât roșu ("Podiceps grisegena"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"). În vecinătatea sitului se află mai câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 498 hectare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier și reprezintă o zonă cu luciu de apă și mlaștini; cu pâlcuri de răchită albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba") și ierburi plante hidrofile și higrofile; printre care peștișoară ("Salvinia natans"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau diferite specii de trestie și rogozuri. În arealul rezervației este semnalată prezența mai
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
obișnuită de scriere în perioada ptolemaică și romană. Piatra din Rosetta care a fost folosită la descifrarea hieroglifelor conține același text în demotică, hieroglifică și în greacă. Din cauza posibilităților pe care le oferea papirusul, plantă care creștea din belșug în mlaștinile Nilului, egiptenii nu au fost nevoiți să realizeze o schematizare mai accentuată a hieroglifelor așa cum s-a întâmplat cu cuneiformele mesopotamiene care erau zgâriate pe tăblițele din argilă. Folosirea ușoară a scrierii cu cerneală pe sulurile de papirus a dus
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
și centrul literar al "Renașterii carolingiene" din Italia. Acțiunile sale includ și un asediu de lungă durată, dar lipsit de succes, asupra Veneției în 810. Asediul a durat șase luni, dar armata lui Pepin a fost devastată de epidemiile din mlaștinile din regiune, astfel încât Pepin a fost nevoit să se retragă. La doar șase luni mai târziu, Pepin înceta din viață. El a fost căsătorit cu Bertha, ale cărei origini nu sunt cunoscute din nicio sursă credibilă, deși în mod fals
Pepin de Italia () [Corola-website/Science/325087_a_326416]
-
În arealul parcului au fost identificate cinci tipuri de habitate naturale: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri distrofice și iazuri, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis", Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatic, Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); ce adăpostesc floră și faună, specifice Câmpiei de Vest a României. La baza desemnării sitului "Cefa" se
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatura albă ("Motacilla alba"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), sau lăstun de mal ("Riparia riparia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), sau lăstun de mal ("Riparia riparia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și pălămida ("Cirsium brachycephalum"), specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Talbot - Vandal Savage, Kyle Abbot • Doug Taylor -Ticăloșii de la fabrica Ace, Cultul Fraților Sânge, Ticăloșii lui Joker • Ken Thomas - Brother Eye, Lanterna verde/John Stewart, Oțel • Mical Trejo -Ticăloșii lui Carmine Falcone, Ticăloșii sperietoarei de ciori • Chilimbwe Washington - Creatura din mlaștină • Shanon Weaver - Căpitanul Boomerang, Hush, Skeets, Domnul Mxyzptlk • Ken Webster - Comisarul James Gordon, Pisică sălbatică, Cadavrul lui Sinestro • Karen Welford - Ticăloșii de la fabrica Ace, Amazonienii, Atlanții, Cultul Fraților Sânge, Trupele lui Cadmus, Civilii, Vocile exobiților, Spectrul Posedat • Ryan Wickerham - Captain
DC Universe Online () [Corola-website/Science/325103_a_326432]
-
de Smârdan, de Poiana Mare și Tunarii Vechi, la nord de Pisculeț și Seaca de Câmp. În zona Poiana Mare are o altitudine relativă de 14m. - Lunca Dunării Acesta se prezintă sub forma unor șanțuri mai întinse acoperite cu bălți, mlaștini și dune. Câmpia Olteniei face parte, din punct de vedere geologic din Depresiunea Getică. Aceasta s-a individualizat în timpul mișcărilor orogenice din perioada cretacică, odată cu scufundarea fundamentului care ține de cristalinul pânzei getice. Apa a cuprins regiunea, rămânând până la finele
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
ulm, grupate în pâlcuri, ce au fost declarate monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela - de la Tunarii Vechi). În cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe terasă. Vegetația nisipurilor Între Calafat și Piscu Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
și animale sălbatice de interes comunitar (Cod: ROSCI 0249 Tip: SCI). Rezervația naturală este situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Șaru Dornei, în nord-estul localitatății Neagra Șarului, în apropiere drumului ce duce la Gura Haitii. Tinoavele sau mlaștinile oligotrofe (sărace în substanțe nutritive) se întâlnesc în regiunile depresionare cu climat rece și umed și pe platourile înalte muntoase. În fapt sunt aglomerări de mușchi de tip Sphagnum, dar elementul interesant îl constituie prezența coniferelor, unele dintre ele relicte
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
turbărie acidă ombrotrofică, săracă în nutrienți minerali și hidrologic menținută în principal prin aportul precipitațiilor. Nivelul apei est mai înalt decât pânza freatică înconjurătoare, iar vegetația perenă este dominată de perne (movilițe) viu colorate de "Sphagnum spp." (ce permit supraânălțarea mlaștinii în partea ei centrală), "Erico-Sphagnetalia magellanici, Scheuchzerietalia palustris p.p., Utricularietalia intermedio-minoris p.p., Caricetalia fuscae p.p."). Peste fondul vegetației alcătuit din mușchi arctic de tip Sphagnum, în condiții austere de troficitate, s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru ("Pinus silvestris
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]