3,297 matches
-
temperat, ori ale clasicizării / tradiționalizării) unei literaturi se mărește, își schimbă coordonatele spațio-temporale. Dacă astfel se prezintă avangarda, nu tot așa stau lucrurile și cu "spiritul avangardist" (cu care deseori „se confundă“ avangarda), deoarece el caracterizează și "avangarda propriu-zisă, sau modernismul extrem" (arie în care are cea mai mare incandescență), și "modernismul bine temperat", și "tradiționalismul recent" („activ“ / „fierbinte“) grație procesului de „clasicizare“ etc. În cadrul literaturii universale / naționale din secolul al XX-lea, avangarda (sinonimă, cum s-a mai spus, "modernismului
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
coordonatele spațio-temporale. Dacă astfel se prezintă avangarda, nu tot așa stau lucrurile și cu "spiritul avangardist" (cu care deseori „se confundă“ avangarda), deoarece el caracterizează și "avangarda propriu-zisă, sau modernismul extrem" (arie în care are cea mai mare incandescență), și "modernismul bine temperat", și "tradiționalismul recent" („activ“ / „fierbinte“) grație procesului de „clasicizare“ etc. În cadrul literaturii universale / naționale din secolul al XX-lea, avangarda (sinonimă, cum s-a mai spus, "modernismului extrem") înseamnă manifestarea câtorva curente: "dadaismul, futurismul, suprarealismul, expresionismul" etc. Româneasca
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
modernismul extrem" (arie în care are cea mai mare incandescență), și "modernismul bine temperat", și "tradiționalismul recent" („activ“ / „fierbinte“) grație procesului de „clasicizare“ etc. În cadrul literaturii universale / naționale din secolul al XX-lea, avangarda (sinonimă, cum s-a mai spus, "modernismului extrem") înseamnă manifestarea câtorva curente: "dadaismul, futurismul, suprarealismul, expresionismul" etc. Româneasca avangardă ca modernism extrem, cu „primul detașament“ alcătuit - în perimetrul poeziei și al „pictopoeziei“ - din Ion Vinea, Tristan Tzara, Marcel Iancu, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Stephan Roll, Sașa Pană
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
și "tradiționalismul recent" („activ“ / „fierbinte“) grație procesului de „clasicizare“ etc. În cadrul literaturii universale / naționale din secolul al XX-lea, avangarda (sinonimă, cum s-a mai spus, "modernismului extrem") înseamnă manifestarea câtorva curente: "dadaismul, futurismul, suprarealismul, expresionismul" etc. Româneasca avangardă ca modernism extrem, cu „primul detașament“ alcătuit - în perimetrul poeziei și al „pictopoeziei“ - din Ion Vinea, Tristan Tzara, Marcel Iancu, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Stephan Roll, Sașa Pană, Constantin Nisipeanu ș. a., dispunând de revistele: "Simbolul", 1912 (revistă de „recunoaștere“ / „tatonare“ avangardistă, redactată
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
a lirismului în numele „libertății absolute a cuvântului“, devenind apoi, prin / după „circuitul european de București - Zürich“, o «expresie a unui moment istoric de criză», arătând «disponibilitate pentru anarhia absolută», în majoritatea artelor, pentru «acte de rebeliune spectaculos-excentrice» . "Româneasca avangardă" ca "modernism bine temperat" apare drept zonă a „inovațiilor / primenirilor reale“, „temeinice“, ilustrându-se îndeosebi prin reprezentanții cercului de la "Sburătorul" lui E. Lovinescu (Ion Barbu, Camil Baltazar, Ilarie Voronca, George Călinescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gh. Brăescu ș. a
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
într-un «onirism paradoxal lucid» ("ibid"., 220). Notabil este faptul că Emil Manu observă un „ultim puseu suprarealist“ la "generația resurecției poetice dintre 1960 - 1965", dovadă a „asimilării“ avangardei de către această generație, „puseu“ avangardist-suprarealist care este de fapt un "alt-modernism", "modernismul resurecțional-paradoxist", întemeiat de generația "Labiș-Stănescu-Sorescu:" «Ca o compensare de ordin teoretic, ultimul „puseu“ suprarealist dintre 1960 - 1970, în experiența unor tineri ca Ion Gheorghe, în primul rând, e o reluare a unor idei mai generale ale avangardismului interbelic, adaptate sintetic
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
de modernitate și, în același timp, dintr-o arzătoare dorință de a riposta stihuitorilor proletcultiști, „ripostă“ cunoscută și prin sintagma „explozia lirică“ din 1964 - 1965, „explozie“ ce reușește să neliniștească / alarmeze chiar și unele spirite deschise receptării critice a valorilor modernismului: Eugeniu Speranția, Vladimir Streinu ș. a.: «Printr-un proces greu de analizat, poezia antirațională, fără a mai fi într-adevăr fructul unei similarități temperamentale, și-a câștigat în ultimul timp adeziunea unui mare număr de tineri autori, foarte fecunzi și cu
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
asemenea, deoarece ""alianța sacră a capitaliștilor din toate țările, deasupra intereselor patriei, pentru a lupta împotriva celor ce muncesc"", ar fi ""adevăratul conținut al cosmopolitismului burghez"", toți scriitorii indezirabili din punctul de vedere al propagandei comuniste erau taxați drept cosmopoliți. Modernismului capitalist și cosmopolitismului trebuia să i se opună realismul socialist. Această direcție a fost întărită de Leonte Răutu, în calitatea sa de membru al Comitetului Central al P.M.R., într-un text publicat în revista "„Lupta de clasă” nr. 4/1949
Cosmopolitism () [Corola-website/Science/309260_a_310589]
-
ziare și reviste: "Drum nou, Luceafărul" etc. După debutul editorial cu "Autoportret în august" (București, Editura pentru Literatură, 1962), publică următoarele volume de versuri: Poezia lui Grigore Hagiu se relevă - după cum subliniază criticul / istoricul literar Ion Pachia-Tatomirescu - «în perimetrul unui „modernism bine temperat“». Ca mai toți colegii de generație, Grigore Hagiu «e conștient de faptul că poezia înseamnă scriere cu „creta“ propriului ens pe tabla-cer, jertfire a sinelui, „autoînsicriere“ și pregătire pentru sublimul turnir din priveliștea ființei» (TGrp, 387): "N-am
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
arhitecturii moderne din Europa și a fost proiectată de către arhitectul german Ludwig Mies van der Rohe. Construită din beton armat între 1928 și 1930 pentru Fritz Tugendhat și soția sa, Greta, vila a devenit repede un punct de reper al modernismului arhitectonic. Vila a fost comandată de către evreii germani Fritz și Greta Tugendhat. Compania de construcții a lui Artur și Mořic Eisler a început construcția clădirii în vara anului 1929 și a terminat-o în 14 luni. Fritz și Greta Tugendhat
Vila Tugendhat () [Corola-website/Science/309775_a_311104]
-
satul Kalischt, Boemia, Imperiul Austriac, astăzi Kaliště, Republica Cehă. Familia s-a mutat apoi în Iglau (astăzi Jihlava), unde Mahler a crescut. În calitate de compozitor, stilul lui Mahler se regăsește la granița dintre tradiția austro-germană a secolului al XIX-lea și modernismul începutului de secol XX. Deși în timpul vieții sale aptitudinile de dirijor erau unanim recunoscute, muzica proprie a căpătat popularitate doar după perioade de relative neglijări, care au inclus și interzicerea interpretării lucrărilor sale în cea mai mare parte a Europei
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
culturii și civilizației autohtone, dar și influențele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contact: "Elemente de etnografie și folclor" - sunt caracterizate prin originalitate, bogăție și varietate: "Instituții și evenimente cultural - artistice" - reflectă intensitatea vieții spirituale, tradiția și modernismul în cultură: România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de factori morali de cură. In ultimele ani activitatea balneara a cuboscut o larga dezvoltare sub aspectul organizatoric, al cercetării si folosirii balneomedicael, iar baza naturala a
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
-lea l-a numit pe fostul său profesor privat, reacționarul Constantin Pobedonosțev, în funcția de șef al Sfântululi Sinod al Bisericii Orotodoxe Ruse, iar pe Ivan Delianov l-a numit ministrul educației. Cei doi au încercat să "salveze" Rusia de "modernism" prin revigorarea cenzurii religioase, persecuția populațiilor neortodoxe și/sau neruse, au permis și încurajat dezvoltarea antisemitismului și au anulat autonomia universităților. Ei au atacat elementele liberale și/sau neruse, alienând un segment larg al populației imperiului. Naționalitățile importante neruse, (polonezii
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
curentul literar, „Mic dejun la Tiffany” aparține postmodernismului („termen folosit într-un sens foarte larg «și adesea confuz» pentru a desemna o categorie amplă de fenomene culturale și a indica o îndepărtare, inițiată în jurul lui 1960, de cultura elitistă a modernismului, în direcția unei abordări eclectice și populiste”). Caracterizat de limbajul trivial, romanul „Mic dejun la Tiffany” abordează emanciparea (cu toate că e o falsă emancipare, Holly Golightly s-ar vrea modelul femeii independente, dar este întreținută de bărbați bogați cu care are
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
antreprizei ing. S. Neicu și uzinelor Reșita. După demisia lui Octav Doicescu, lucrarea a fost preluată de arh. Horia Creangă. Proiectul final al clădirii ce adăpostea Halele Obor aparține arhitecților români Horia Creangă și Haralamb Georgescu, încadrându-se stilistic în modernism. Demararea construcției a avut loc în anul 1936, aplicându-se o soluție constructivă tehnică originală: structura era din oțel sudat învelit cu beton poros, fundațiile erau din beton iar scheletul de oțel. Lângă șantierul Halelor Centrale Obor a fost deschisă
Obor () [Corola-website/Science/303446_a_304775]
-
și țărilor europene, dar și în America de Nord, unde a fost adoptat cu precădere în Statele Unite ale Americii și Canada. "" poate fi, de asemenea, văzută ca un fel de mișcare artistică de tranziție, formând un preludiu a ceea ce urma să devină modernismul secolului 20. În acest bloc de artișți și tendințe a trecerii spre modernism pot fi incluse și mișcările artistice cunoscute sub numele de "" în Germania și Olanda, respectiv Sezessionsstil, sau "Secesionism", în Viena, Austria, ambele inspirate de, dar și grupate
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
în Statele Unite ale Americii și Canada. "" poate fi, de asemenea, văzută ca un fel de mișcare artistică de tranziție, formând un preludiu a ceea ce urma să devină modernismul secolului 20. În acest bloc de artișți și tendințe a trecerii spre modernism pot fi incluse și mișcările artistice cunoscute sub numele de "" în Germania și Olanda, respectiv Sezessionsstil, sau "Secesionism", în Viena, Austria, ambele inspirate de, dar și grupate ideatic în jurul periodicul de avangardă vienez "Jugend" ("Tinerețe"). Atât artiștii germani și olandezi
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
cele realizate de Henry Van de Velde sunt printre cele mai frumoase și distincte exemple de arhitectură și design Art Nouveau. În Spania, mai exact în Catalonia, mișcarea a fost grupată în orașul Barcelona, fiind cunoscută sub numele "local" de "modernism" și avându-l pe arhitectul catalan Antoni Gaudí i Cornet ca cel mai de seamă reprezentant al său. Deși Art nouveau a avut un maxim de afirmare pentru circa un deceniu, între 1892 și 1902, primele semne clare ale stilului
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
al 19-lea, folosind frecvent fier și bucăți mari de sticlă de formă neregulată, odată cu startul primului război mondial, natura puternic stilizată. migăloasă și individualizată a designului Art Nouveau, care era scump de realizat, este abandonată din ce în ce mai des în favoarea unui modernism liniar, simplu și ieftin de realizat, care era, în același timp, mai apropiat de estetica simplificatoare și relativ brută a designului industrial, al cărui "părinte" de necontestat a fost Peter Behrens. Hector Guimard, unul din artiștii formidabili ai perioadei Art
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
() pictor român din Basarabia care a fondat modernismul plastic basarabean și a contribuit la formarea Școlii Naționale de Pictură (alături de Mihai Petric și Valentina Rusu-Ciobanu). Rămâne unul dintre cei mai apreciați artiști atât de critici, cât și de public. Un nume de referință în arta din fosta RSS
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
Luder este unul din foștii președinți al Architects Registration Board, respectiv al Royal Institute of British Architects. Lucrările lui includ unele dintre cele mai puternice și "pure" exemple de stil brutalist arhitectural, cu forme masiv sculpturale de beton armat, tipice modernismului târziu și brutalismului. Astfel de clădiri creează constatnt, mai ales în cazul concret al climatului excesiv de umed al insulelor britanice, mari probleme de menținere în stare bună a aspectului general și, mai ales, al fațadelor. Owen este creatorul unora dintre
Owen Luder () [Corola-website/Science/313226_a_314555]
-
-lea, îl prezenta ca fiind conte de Huntington, așa cum e prezentat deseori și în zilele noastre. Ca și baladele, legenda a fost transmisă și de către "Jocurile lui Robin Hood", sau de către alte jocuri importante din cadrul festivităților medievale târzii, sau ale modernismului timpuriu. Prima menționare a unui "Joc al lui Robin Hood" a fost în anul 1426 în Exeter, dar aceasta nu arată cât de vechi, sau cât de răspândit era acest obicei la vremea respectivă. Este cunoscut faptul că Lady Marian
Robin Hood () [Corola-website/Science/314641_a_315970]
-
lucrările pentru ansambluri restrânse se construiesc deopotrivă pe spații muzicale ample, cu sufluri melodice lungi, ca expresie a lirismului caracteristic pieselor lui. Sursele melodicii se înscriu atât în muzica veche - cea a renașterii europene sau monodia bizantină -, cât și în modernismul secolului 20. Important de semnalat este traseul său atipic în compoziție, pornind de la avangardismul limbajului serial-dodecafonic, în tinerețe, și orientându-se treptat către o direcție neoclasică. <br> Opera muzicologică este cuprinzătoare, numără de la eseuri până la monografii, și tratează subiecte variate
Doru Popovici () [Corola-website/Science/314699_a_316028]
-
Când economia s-a redresat, aceștia și succesorii lor au continuat să lucreze într-un cadru modernist; unii (Joltovski) urmau strict canoanele clasice, alții (Fomin, Schuko, Ilia Golosov) dezvoltă stilurile lor proprii, modernizate. Odată cu limitarea independenței arhitecților negarea oficiala a modernismului (1932) demonstrată de concursul internațional pentru Palatul Sovieticilor, neoclasicismul a fost imediat promovat ca una dintre principalele alegeri în arhitectura stalinistă, dar nu singura. A coexistat cu arhitectura modernistă moderată a lui Boris Iofan, contemporana Art Deco (Schuko); din nou
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Sătenii se opun cu vehemență ideii de a pierde palmierul care se zvonea că ar fi fost plantat de însuși Hamid, deci refuză sub orice circumstanță să iși lepede credința populară și stilul de viata tradiționalist. Salih însă, sugerează că modernismul și tradiționalismul nu ar trebui să fie în contradicție și lansează un alt 3 punct de vederea în această ecuație. El implementează ideea de fuziune a celor 2 extremități, sugerând faptul că ar exista loc destul în sat și pentru
Tayeb Salih () [Corola-website/Science/313525_a_314854]