3,352 matches
-
MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 13 mai 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 351 din
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 3 iunie 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2016
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 6 iunie 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef 1. Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate privind dispozițiile Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 643 din 22 august 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Andreea Costin - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 665 din Codul de procedură civilă, astfel
DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274448_a_275777]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 23 august 2016 Valer Dorneanu - președinte Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Oana Cristina Puică - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIE nr. 447 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274483_a_275812]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 24 august 2016 Valer Dorneanu - președinte Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Bianca Drăghici - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței
DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274521_a_275850]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 1 august 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (2) lit. a
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 587 din 2 august 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judec��tor Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 587 din 2 august 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (2
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 1 august 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Marieta Safta - prim-magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49, art. 51
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile și slugile lor. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și din români. Meșteșugurile mai dezvoltate din Cluj erau cojocăritul-blănăritul și măcelăritul. Sunt pomenite de asemenea breslele fierarilor ("fabri"), morarilor ("molendinatori"), berarilor ("braxatori"), croitorilor ("sartori") și șelarilor ("nerges"). Pe parcursul secolului al XV-lea au fost înființate vechile bresle clujene, lucru de care s-a îngrijit și Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 și 1490, născut aici. El a acordat
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
măcelari, croitori. În afară de aceste meserii mai erau la Bozovici tâmplari, dulgheri, zidari, lăcătuși, tinichigii, vopsitori, pantofari, brutari, cofetari, turtari. În afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie țărănească, morar, moară cu energie electrică, cârciumari, căldărar, potcovar, sticlar, farmacist, comercianți, dogari, frizeri, avocați, pietrari pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru țuică. Diversitatea acestor meserii arată faptul că localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Dudescu, dăruind apoi satul, mânăstirii sale Căldărușani. În secolul al XVIII-lea, documentele menționează ca Rosețeștii stăpâneau în Ilfov și moșia Tăriceni, de la nord de Cornățel și moșia Careda. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, moșia Tăriceni este cumpărată de morari greci, care aveau legături cu egumenii greci din partea locului. În 1828, vrednicul de pomenire negustor, de neam grec, Hristofor Guva, ridică din temelii această biserică, refăcută de atunci în mai multe rânduri, așa cum se menționează și în pisania bisericii. Biserica
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
podeț peste sântul de ploaie, care duce la moșia satului (recent, s-a mai vândut din teren și a devenit vatra). În cadrul ultimului deal este un ultim drum-anexă, spre biserică satului (ctitorita de vechile familii din sat și de actualul morar al satului, care a construit un prăznicar și a donat o stație de amplificare). Satul vechi se termină cu "câmpul", o platformă goală, unde sătenii înșiși mai duc caii la păscut. Tot aici, în pantă abruptă care face legătura dintre
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
construită în 1676 și este cea mai veche biserică din lemn din zona Făgetului. Un alt punct de atracție îl reprezintă moară de apă din coasta satului, cu roată verticală, încă în funcțiune, construită în secolul al XIX-lea de către morarul Negea. El a lăsat-o moștenire lui Oprescu Ioan la începutul secolului al XX-lea. La moară se oprea de fiecare dată contesă austriacă LEOPOLDINA, numită de către localnici MARIASA. Contesă Leopoldina stăpânea pământul și pădurile din zonă și avea un
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
toamna unui an venind spre conac, a văzut rând mare de care și căruțe cu animalele priponite și țăranii care așteptau să le vină rândul la moară să-și macine grânele. La întrebarea contesei Leopoldina legată de țărani și animale, morarul i-ar fi spus că satul nu are pășune, pentu acest motiv țăranii țin animalele priponite la care și căruțe. Contesă a dat porunca că suprafață de lunca și izlaz a cărei stăpâna era, să fie trecută cu moară pe
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
ar fi spus că satul nu are pășune, pentu acest motiv țăranii țin animalele priponite la care și căruțe. Contesă a dat porunca că suprafață de lunca și izlaz a cărei stăpâna era, să fie trecută cu moară pe numele morarului, iar țăranii care macină la moară să lase animale la păscut. Ulterior poruncii date de către contesă, în anul 1915 a fost înființată Asociația de Pășunat a Urbariaristilor din Comuna Crivina. A ținut foarte mult la oamenii din zonă. Fiul ei
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
ar putea si reprezentat schematic ca în figura nr 1. Fig 1. EA1 - structuri artizanale legate de meștesuguri (primii în ordine istorică) fierarii, cojocarii, vărarii, rotarii, oralii, fluierarii, cizmarii, cioplitorii în piatră și marmură, scărarii, lemnarii de furci, greble, dogarii, morarii, tăbăcarii; EA2 - instalații mecanice pentru utilizarea forței valurilor de apă: mori, pive, dârse, vâltori ET - structuri economice legate de producția exclusiv agrară. Diversitatea producției ca reflex economic al diversificării nevoilor, a antrenat o multiplicare a posibilităților de contactare a microgrupurilor
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
deținut de tatăl său (în maghiară cneaz devine kenéz). Traducerea exactă a numelui său ar fi aceea de "Pavel Cneazu" sau "Paul Cneazul", în genitiv "Paul al Cneazului", dar diferite legende contrazic acestea, susținând că tatăl său ar fi fost morar. Pavel Cneazu sau Chinezu s-a născut în jurul anului 1432, asupra locului nașterii sale circulând o mulțime de variante. Mai mulți istorici au susținut că era născut în Banat, dar problema originii sale nu e clarificată pe deplin. Legenda leagă
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
ca familia era de origine sîrbă, din familia Branković. După alte legende, se mai spune ca turcii i-au ars casa și i-au jefuit gospodăria. Pavel a copilărit muncind din greu și a devenit extrem de voinic. S-a făcut morar ; i-a mers vestea că avea atâta putere, încât ridica piatra de moară cu ușurință. Pentru primele trei decenii ale vieții sale lipsesc mărturiile documentare, numele său fiind amintit cu prilejul unei întâlniri avute cu tânărul rege Matia, pe la începutul
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
istoria românilor, naționalismul fad, Biserica etc. A fost întemeiat în octombrie 1991 de către mai mulți jurnaliști proveniți de la săptămânalele "Cațavencu săptămânal incomod" și "Cațavencu Internațional", editate la Editura Cassandra - Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T. Morar, Patrick André de Hillerin, Mircea Toma, Eugen Istodor, Octav Mardale, împreună cu poetul Mircea Dinescu. În perioada februarie 1990-octombrie 1991, echipa s-a format redactând săptămânalele "Cațavencu săptămânal incomod" și "Cațavencu Internațional" lansate de Ovidiu Nacu la "Editura Cassandra".. În 2006
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
sînt niște pamfletari cu vocație și, mai ales, niște mucaliți cu simț teatral, care fac din pamflet un adevărat spectacol. Din numele care au consacrat fenomenul „Cațavencu”: Ovidiu Nacu, Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T. Morar, Patrick Andre de Hillerin, Mircea Toma, Eugen Istodor, Octav Mardale, Emil Berdeli, Mircea Dinescu, Th. Denis Dinulescu, Mihai Antonescu, Ioan Groșan, Valentin Vasilescu, Valentin Boeru, Nae Caranfil, Șerban Comănescu, Ioan Viștea, Marius Borțea, Alexandru Julea, Dragoș Mușat, Iulian Tănase, Andrei
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
țăran, a fost condamnat la moarte pentru aceleași motive și apoi la muncă silnică pe viață, executând peste 7 ani de detenție, trecănd și el nu demult în eternitate. Student în anul II al Facultății de Geologie din Cluj, Viorel Morar, tot fiu de țăran fruntaș al satului, pentru convingeri anticomuniste a executat peste șase ani la canalul Dunăre - Marea Neagră. Supraviețuiește, are domiciliul în Târgu Mureș. Pentru că, deși maltratați, nu s-au înscris în "colectiv", mulți țărani gospodari de frunte ai
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
apărut pamfletul lui James Wilson, militant radical din Philadelphia: "Considerații despre natură și extinderea autorității legislative a Parlamentului britanic." 55 de bărbați, ce reprezentau 12 colonii, s-au dus în Philadelphia în septembrie 1774, jumătate fiind avocați, plantatori, negustori, funcționari, morari, hotarnici și dulgheri. Congresul și-a deschis lucrările pe 5 septembrie 1774, la Carpenters Hall. Congresiștii erau divizați în două partide: radicalii ce doreau independența și conservatori-moderați ce predominau și doreau o conciliere cu Marea Britanie. Lucrările au fost influențate de
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
mențiune este din 1373, prvind numirea unui preot, Michael de Ardesch. În 1516, cu ocazia primului recensământ, localitatea este menționată ca o comună liberă aparținând de Scaunul Șeica, având 40 de capi de familie (gospodării), trei văduve, un cioban, un morar și un învățător. Pe harta din 1532, întocmită de Johannes Honterus, localitatea era menționată ca fiind cea mai mică din Scaunul Șeica, cu numai 35 de capi de familie. Deși primul învățător este menționat într-un document din 1516, se
Moardăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301720_a_303049]