3,345 matches
-
Poiana Ursului" (1130 m altitudine, spre nord-vest), între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest). Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Rădăuți respectiv la Vama. În continuare spre Câmpulung Moldovenesc DN17A traversează Pasul Curmătura Boului (Trei Movile) din Obcina Feredeului. În punctul cel mai înalt din trecătoare este ridicat un monument de forma unei palme umane numit chiar " Palma". Acesta este un simbol al muncii și al forței în amintirea momentului din 1968 când cele două echipe
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
1919, Sibiu - d. 22 martie 1983, Sibiu) a fost un cercetător român în etnografie și folclor, creatorul și organizatorul "Muzeului Civilizației Populare Tradiționale din Dumbrava Sibiului". cu toate că s-a născut în Sibiu, își are originile pe Valea Hârtibaciului, în satul Movile, Hundrubechi așa cum îi plăcea lui să spună, localitate de origine a bunicii mamei sale, țăranii Gheorghe și Ana Bologa. Părinții lui Cornel Irimie, Mihai și Eugenia Irimie fiind copii de țărani, s-au mutat de tineri la Sibiu. Copilăria lui
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]
-
Bologa. Părinții lui Cornel Irimie, Mihai și Eugenia Irimie fiind copii de țărani, s-au mutat de tineri la Sibiu. Copilăria lui Cornel Irimie s-a petrecut la sat prin desele vizite pe care în fiecare vară le făcea în Movile și în Merghindeal unde locuia sora bunicii mamei. Cornel Irimie a terminat cursurile școlii primare în satul Movile, urmând în perioada 1930-1937 Liceul “Principele Nicolae” din Sighișoara. Studiile universitare le face la București urmând cursurile Universității din București din cadrul Facultății
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]
-
la Sibiu. Copilăria lui Cornel Irimie s-a petrecut la sat prin desele vizite pe care în fiecare vară le făcea în Movile și în Merghindeal unde locuia sora bunicii mamei. Cornel Irimie a terminat cursurile școlii primare în satul Movile, urmând în perioada 1930-1937 Liceul “Principele Nicolae” din Sighișoara. Studiile universitare le face la București urmând cursurile Universității din București din cadrul Facultății de Filozofie și Litere în perioada 1937-1941. Sub îndrumarea profesorilor Traian Herseni și Dimitrie Gusti, aprofundează cu cu
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]
-
această perioadă apar vasele de bronz, turnate, care imitau diverse forme animaliere, unele dintre ele fiind chiar ornamentate. Puterea de guvernare se transmitea prin abdicarea conducătorului și nu pe principiul ereditar. Organizarea statală este aceeași ca în neolitic - siteurile pe movile, localități grupate laolaltă, clanuri. Principala preocupare era agricultura.
Dinastia Xia () [Corola-website/Science/321094_a_322423]
-
datează dintr-un document din 15 ianuarie 1418, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). La 7 martie 1502, Luca Arbore, portarul Sucevei, a cumpărat acest sat de la nepoții lui Cârstea Horaeț și ai lui Șandru Gherman. Mitropolitul Gheorghe Movilă a dăruit această așezare Mănăstirii Sucevița. La începutul secolului al XVII-lea, localitatea a fost cumpărată de voievodul Ștefan Tomșa al II-lea. Acesta a înălțat aici o ctitorie domnească, cu rol de mănăstire de călugări. După cum relatează cronicarul Miron
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
domnească, cu rol de mănăstire de călugări. După cum relatează cronicarul Miron Costin, boierul Ștefan Tomșa ""direptŭ moldovan, din satŭ den Otéști, de pre rîul ce se chiamă Răcătăul, în ținutul Putnei"" a ajuns domnitor în anul 1611 după ce voievodul Constantin Movilă nu a plătit birul din acel an. El a fost însoțit spre scaunul domnesc de hoardele de tătari ale lui Cantemir-bei. Tot cronicarul descrie prima domnie a lui Tomșa că a fost plină de vărsări de sânge. Neexistând nicio pisanie
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
activitate publică. Basarabeanca, locuiește la Riga, Letonia. Scrie versuri în limba română și limba letona. Autoare a șase volume, editate la Chișinău și la Riga. Pe linia paterna descinde din neamul Macovei, familie de răzeșeni înstăriți; pe linia maternă - din Movila. Publică articole, versuri, eseuri, publicistica, atît în mass-media din Moldova cît și în cea din Letonia. Paralel continuă să scrie versuri și să traducă din letona. În momentul de față lucrează la studiul fundamental, intitulat " Descoperirea Viitorului" Tratat de viitorologie
Maria Briede-Macovei () [Corola-website/Science/320733_a_322062]
-
descoperite obiecte casnice, mai ales vase din lut din epoca romană. Pe teritoriului orașului au fost găsite și 16 monede din argint, bătute la Roma în anii 138 - 161 e.n. Popoarele nomade care s-au perindat pe aici au lăsat movile funerare, numit și gorgane. În împrejmuirile orașului sunt înregistrate 18 gorgane străvechi, luate sub ocrotirea statului. Cu cât persoana decedată era mai importantă, cu atât movila era mai înaltă. Primul val al migrațiunilor cuprinde secolele VI - VII. Stepa bălțeană a
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
anii 138 - 161 e.n. Popoarele nomade care s-au perindat pe aici au lăsat movile funerare, numit și gorgane. În împrejmuirile orașului sunt înregistrate 18 gorgane străvechi, luate sub ocrotirea statului. Cu cât persoana decedată era mai importantă, cu atât movila era mai înaltă. Primul val al migrațiunilor cuprinde secolele VI - VII. Stepa bălțeană a fost afectată numai de avari în jurul anului 408 e.n. În cel de-al doilea val participă maghiarii (sec. IX), iar către sec. al XIII - tătarii. Cât
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
din apropiere de orașul Rădăuți. În această luptă a murit hatmanul Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare, fiind îngropat în biserica din Dolheștii Mari, lângă tatăl său. Cronicarul Misail Călugărul descrie astfel moartea hatmanul Șendrea: ""Și acolo, deasupra Seretiului, la movila cea mare a Tecuciului, odihnind 3 dzile, i-au venit véste de la starostii de Crăciuna, ce-i dzic acmu Putna, cum Radul vodă vine cu oști asupra lui Ștefan vodă, fără veste. Și întristându-să, Ștefan vodă, cu cine avea, cu
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
muntenești cu puținei slujitori, ca-n chip de strajă. Și dând pe oastea muntenească, mulți pre puțini, fură biruiți de oastea Radului vodă și acolo pierit-au și Șendrea hatmanul, mai gios de Râmnic, unde s-au pomenit multă vréme Movila Șendrii. Și l-au dus, de l-au îngropat în sat în Dolhăști, lângă tată-său."" Și Grigore Ureche scrie același lucru: ""Și de la Ștefan vodă încă a picat om de frunte Șandrea hatmanul și l-au adus de l-
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
comunei Dulcești). De la porecla de Limbădulce i s-a spus acestui sat Dulcești. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești a fost ctitorită de marele paharnic Caraiman și soția sa Anastasia la începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Acest edificiu a fost construit în perioada 26 aprilie - 20 august 1605 , pe temelia unei biserici mai vechi ai cărei "ctitori cei de la început" nu sunt pomeniți în pisanie. Pisania aflată deasupra intrării în biserică are următorul text
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
Zimbrul" (Iași), "Fântâna Blanduziei" (București) ș.a. Se remarcă în calitate de autor de versuri (balade, poezii patriotice), proză, schițe, prelucrare a unor legende istorice sau amintiri. Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric ("Anița"), prelucrează legende din popor ("Ieremie Movilă și sihastrul sau Altariul mânăstirii Sucevița") sau evocă obiceiuri legate de îndeletnicirile sătești ("Stâna"). În poeziile sale patriotice, el exaltă originea latină a neamului ("Fata de roman"), elogiază unii luptători români din Revoluția de la 1848 ("Lui Iancu") sau își exprimă
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
29/0), Ioan Mărginean (1/0), Laurențiu Moldovan (8/0), Alexandru Nicolae (30/4), Nelu Stănescu (14/0), Teofil Stredie (26/0), Nicușor Vlad (5/0). Mijlocași: Ionel Augustin (31/14), Alexandru Custov (28/2), Marin Dragnea (30/ 7), Lică Movilă (16/4), Gheorghe Mulțescu (31/6). Atacanți: Dudu Georgescu (8/5), Pompiliu Iordache (26/5), Costel Orac (32/9), Stere Sertov (3/0), Cornel Țălnar (23/4), Florea Văetuș (31/ 7). Atacantul Dorel Zamfir este transferat la Steaua, Adrian Bumbescu
FC Dinamo București în sezonul 1982-1983 () [Corola-website/Science/317296_a_318625]
-
Stere Sertov (3/0), Cornel Țălnar (23/4), Florea Văetuș (31/ 7). Atacantul Dorel Zamfir este transferat la Steaua, Adrian Bumbescu este vândut la FC Olt, iar Cristian Vrânceanu ajunge la Corvinul Hunedoara. În schimb, Dinamo îi aduce pe Lică Movilă de la SC Bacău, Alexandru Nicolae de la FC Olt și Sertov de la Steaua.
FC Dinamo București în sezonul 1982-1983 () [Corola-website/Science/317296_a_318625]
-
Ultimul Prinț al Cardolanului a fost omorât, și Dúnedainii rămași din Rhudaur au fost omorâți și ei, sau alungați. Mai târziu, Marea Ciumă a distrus și restul de Dúnedaini din Cardolan, și spiritele rele din Rhudaur și Angmar au infestat movilele de înmormântare din Gruiurile-gorgane. Doar Arthedain a rămas să țină piept Regelui-vrăjitor (deși, deseori cu ajutor din Lindon, sau din Vâlceaua Despicată). Araval a avut o victorie asupra Angmarului, căutând să recâștige Cardolanul, dar strigoii au îngrozit pe oricine a
Regele-vrăjitor din Angmar () [Corola-website/Science/317468_a_318797]
-
Ștefan cel Mare pe domnița Maria și fiica ei, Maria Voichița, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica a fost ulterior arsă de turci. Pe temeliile acestei bisericuțe, la sfârșitul secolului al XVI-lea (în anul 1597), postelnicul Teodor (Toader) Movilă a construit aici o biserică de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca, și frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
acestei bisericuțe, la sfârșitul secolului al XVI-lea (în anul 1597), postelnicul Teodor (Toader) Movilă a construit aici o biserică de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca, și frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
a construit aici o biserică de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca, și frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Împrejurimile din jurul mănăstirii erau nelocuite. Pentru a lucra moșiile mănăstirii au
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca, și frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Împrejurimile din jurul mănăstirii erau nelocuite. Pentru a lucra moșiile mănăstirii au fost aduși aici țărani ruteni
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
și inițial dedicată ingijirii medicale, își va dezvălui adevărată personalitate când va descoperi că Eugenia îi poate lua locul. Invidioasa și geloasa, se va transforma în alt obstacol pe care Radu va trebui să-l depășească în căutarea fericirii. Dan Movila (27): Aproape “urmașul” lui Emil Stoica, este un seducător nativ, galant, frumos, inteligent, strateg și speculant. Specialist în cazuri penale, este capabil să pregătească cea mai bună pledoarie sau să găsească martorul cheie. Își dedică viața seducând femei în timp ce lucrează
Narcisa Sălbatică () [Corola-website/Science/321940_a_323269]
-
viață au fost spânzurați, iar căpitanul austriecilor a fost decapitat în fața Porții de la Curtea Domnească. Trupurile celor uciși (în număr de 500-600) printre care se afla și cel al lui Ferentz au fost în preajma Cetățuiei și s-a făcut o movilă mare care a fost acoperită cu pământ, peste ea fiind așezată o cruce (denumită azi Crucea lui Ferentz) înconjurată de un foișor (cerdac) de piatră. Pe cruce se află o inscripție în slavonă, care istorisește această întâmplare. După înfrângerea lui
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
ne iea, precum au luat pe vodă căpitan[ul], pe Necolai Mavrocordat, Domnul muntenesc, din Scaunul țării din București și l-au dus la Sibiiu. Iar noi, cu agiutoriul lui Dumnezeu, i-am biruit și i-am risipit, dar și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul mare din josul Cetățuii, unde a fost și războiul <...> acestu stâlpu, și am mers pe muntele care se cheamă Mestecănișul și pe
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
din Scaunul țării din București și l-au dus la Sibiiu. Iar noi, cu agiutoriul lui Dumnezeu, i-am biruit și i-am risipit, dar și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul mare din josul Cetățuii, unde a fost și războiul <...> acestu stâlpu, și am mers pe muntele care se cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorădu-ne pen codri și pe ape, am vinit în Țara Ungurească, într-
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]