3,559 matches
-
seamă în arta plastică românească prin peisajele pe care le-a realizat, el a considerat permanent că monumentalul nu poate fi obținut la șevalet și că o astfel de abordare poate fi mai bine pusă în valoare doar în pictura murală. Ca urmare, artistul a studiat intens tehnica frescei și ca rezultat, în anul 1905 pe vremea când se pregătea pentru deschiderea Expoziției Jubiliare din 1906, i s-a încredințat proiectul pentru decorarea cu motive istorice a Culei românești. Cu această
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
ei și de aceea a afirmat toată viața că pictura monumentală își are locul în frescă. Arthur Verona a pictat fresca din Turnul lui Țepeș din București imediat după finalizarea lucrărilor de construcție ale acestuia. Arthur Verona a realizat pictura murală a plafoanelor palatului lui Gheorghe Cantacuzino care este astăzi Muzeul Enescu și cele ale colecționarului Ioan Kalinderu. La palatul lui Gheorghe Cantacuzino, plafoanele sunt boltite și pictorul a ales să execute comanda în tempera direct pe perete. La Kalinderu unde
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
unor nuduri care aparțin unei concepții bahice, apare o țărancă îmbrobodită care are o vestimentație specifică satelor rurale românești. Ion Zurescu a fost de părere că o astfel de compoziție nu pare a fi justificată de niciun considerent estetic. Lucrările murale pe care Verona le-a realizat atât în palatul Kalinderu cât și la Cantacuzino au o anecdotică folosită ca un pretext pentru a înălța boltele prin ceruri transparente și pentru a crea impresia de volum utilizând armonii luminoase. Folosind o
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la Brăila, pe Olt sau la Herța. Admirator al Renașterii, al clasicismului și chiar al barocului, Arthur Verona spre deosebire de pictorii educați în spiritul artei bizantine, a considerat că pictura decorativă este inevitabil subordonată arhitecturii. El a fost convins că pictura murală trebuie să se ridice la nivelul arhitecturii pentru simplul fapt că ea trebuie să o întregească și uneori să estompeze elementele deficitare care pot apărea printr-o proiectare neglijentă a edificiului. Astfel, pentru a crea cavitățile aparente în construcție, bizantinii
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
printr-o proiectare neglijentă a edificiului. Astfel, pentru a crea cavitățile aparente în construcție, bizantinii s-au folosit de o decorație plană și o cromatică adaptată unei iluminări reduse a interiorului. Arta renascentistă și mai apoi barocul au folosit pictura murală tocmai pentru a amplifica luminozitatea și spațiul interior al unei clădiri arhitecturale. În anul 1926, Comisia Monumentelor Istorice i-a dat comanda să picteze capela de la Castelul Bran. Ion D. Ștefănescu a menționat că Arthur Verona care era membru al
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
menționat că Arthur Verona care era membru al comisiei, apăra așa zisa poezie a artei românești și patina vremii, opunându-se cu vehemență restaurărilor deficitare care au dus adesea la distrugeri iremediabile ale celor mai valoroase picturi bisericești. În pictura murală de la Bran, pictorul a încercat o conciliere a valorilor ortodoxiei cu viziunea sa italiană. A obținut astfel, efecte monumentale plane cu tonalități sobre prin renunțarea la aerul, sobrietatea, culoarea și perspectiva cu care stilul baroc a reușit produse estetice dar
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
1934 a primit de la Casa Regală a României comanda pentru realizarea unei fresce monumentale situată deasupra Scării Voievozilor din Palatul Regal. Lucrarea poartă numele "Apoteoza" ca metaforă a țării reîntregită și învingătoare în luptă. Ea ilustrează concepția artistului despre pictura murală și despre sensul alegoriei. În ea apar doi flăcăi, un cap de dac și unul de roman, care susțin în mâini o stemă, întreaga compoziție fiind proiectată pe un fundal de marmură. Ei sunt centrați de o ghirlandă de personaje
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
cu o maramă de borangic care pune în evidență grația și feminitatea. Aceste portrete subliniază resursele pe care artistul le avea la îndemână pentru a înfățișa personajele atât ca fizionomii cât și ca imagini purtătoare de stări sufletești. În pictura murală, Sava Henția s-a remarcat prin picturile pe care le-a făcut la Casa Vernescu, Casa Berceanu, picturile murale de la biserica din Brebu, Milcov, Răhău și Vințu de Jos, Săsciori, Mănăstirea Cernica și biserica din cimitirul de la Sebeș, Alba. A
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
le avea la îndemână pentru a înfățișa personajele atât ca fizionomii cât și ca imagini purtătoare de stări sufletești. În pictura murală, Sava Henția s-a remarcat prin picturile pe care le-a făcut la Casa Vernescu, Casa Berceanu, picturile murale de la biserica din Brebu, Milcov, Răhău și Vințu de Jos, Săsciori, Mănăstirea Cernica și biserica din cimitirul de la Sebeș, Alba. A realizat peisaje și naturi moarte. Prin stilul său realist, Henția a fost pregătit pentru surprinderea realității tactile a lucrurilor
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
1877, el a avut rolul de a nota scene de luptă și din viața oștenilor în vederea pictării de compoziții istorice ulterioare. După revenirea sa din campania de război și-a continuat activitatea didactică și a realizat portrete, decorațiuni interioare, picturi murale la Casa Vernescu și platforma Teatrului Național din București și chiar ilustrație de carte. A călătorit prin țară începând din anul 1880 pe Valea Teleajenului, Valea Prahovei, Câmpina și zona Câmpulungului Muscel și a vizitat mănăstirile Suzana (1882), Pasărea (1892
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Henția a luat parte la lucrările de restaurare din Mănăstirea de la Brebu, participând la refacerea picturii tâmplei și altarului. În ultimii ani de viață a pictat iconostasele de la Răhău (1894 - 1899) și Vințu de Jos (1899), și a realizat pictură murală în biserica ortodoxă de la Sebeș, județul Alba și în cea de la Săsciori. De asemenea, în interiorul bisericii ortodoxe de zid a cimitirului (sec. XVIII) din municipiul Sebeș există lucrări ale lui Sava Henția. La Mănăstirea Cernica, în biserica principală a mănăstirii
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
pictură religioasă. El a fost denumit în epoca în care a trăit „"renumitul pictor din București"”, fără ca el să performeze în domeniul picturii asemenea tatălui său care i-a fost și profesor. Sava Henția a realizat împreună cu fiul său, pictura murală a bisericii din Alexandria. Sava Henția a trecut în neființă în data de 21 februarie 1904. O dată cu înființarea Școlii de Belle Arte din București și a Pinacotecii pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a constatat o creștere calitativă în
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
altfel, îndrituit a le face datorită talentului cu care a fost înzestrat de natură. În întreaga sa activitate, Henția a desfășurat o activitate multilaterală și a abordat variate genuri artistice care s-au întins de la ilustrația de carte până la decorația murală. Picturile lui se regăsesc în multe muzee din România, altele sunt pierdute și multe apar în casele de licitații de artă. Toate lucrările lui Sava Henția întregesc imaginea unui artist care a trudit pentru arta sa și care s-a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
500 lucrări, atât compoziții mitologic - alegorizante, opere de inspirație mitologică și istorică, portrete, cât și „instantanee” ca reporter de război (1877-1878) sau spectator al târgurilor și bâlciurilor. A realizat și numeroase scene de vânătoare, naturi statice cu flori, precum și pictură murală ori decorativă. Lucrările sale sunt expuse în multe muzee între care: Muzeul Colecțiilor de Artă din București, Muzeul orășenesc „Ioan Raica” din Sebeș, Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul „Teohari Antonescu” din
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Henția l-a realizat fără a fi constrâns de banalitatea comenzilor de portrete pe care le-a făcut ulterior din cauza nevoilor presante de tip financiar. În anul 1894, Sava Henția a primit comanda pentru realizarea de panouri decorative și pictură murală la Casa Vernescu de pe strada Sfinții Apostoli nr.2 din București. El a decorat cele două etaje ale holului clădirii cu scara centrală. A pictat direct pe zid folosind o preparație de mastic și ulei. Picturile sale de aici au
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
care a fost sediul Institutului de Arhivistică și Muzeografie și care în anii 1990 era sediul Policlinicii de copii nr.2, a fost decorată în întregime cu personaje alegorice, zefiri și amorași și nuduri de femei în prim plan. Picturile murale ale lui Henția au contribuit la sporirea gustului publicului pentru astfel de decorațiuni interioare, gust care a devenit din ce în ce mai frecvent în capitala României. În domeniul picturii murale, Sava Henția a mai realizat decorațiuni la platforma Teatrului Național din București, biserica
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
personaje alegorice, zefiri și amorași și nuduri de femei în prim plan. Picturile murale ale lui Henția au contribuit la sporirea gustului publicului pentru astfel de decorațiuni interioare, gust care a devenit din ce în ce mai frecvent în capitala României. În domeniul picturii murale, Sava Henția a mai realizat decorațiuni la platforma Teatrului Național din București, biserica din Brebu și din Milcov. În ultimii ani de viață a realizat iconostase pentru bisericile din Răhău și Vințu de Jos și a pictat biserica ortodoxă din
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
biserica ortodoxă din cimitirul din Sebeș - Alba. A decorat deasemenea peretele de nord al bisericii Sfânta Treime din Săsciori și a donat acestei biserici icoana de hram și un epitaf cu scena "Punerea în mormânt". La Mănăstirea Cernica a realizat mural în pronaosul bisericii, portretele ctitorilor: Sfantul Ierarh Calinic și episcopul Ioanichie Stratonichios. Sava Henția a realizat împreună cu fiul său Alexandru Henția, pictura murală a bisericii din Alexandria. Ca rezultat al peregrinărilor pictorului în mijlocul naturii, cele mai valoroase reușite au fost
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
biserici icoana de hram și un epitaf cu scena "Punerea în mormânt". La Mănăstirea Cernica a realizat mural în pronaosul bisericii, portretele ctitorilor: Sfantul Ierarh Calinic și episcopul Ioanichie Stratonichios. Sava Henția a realizat împreună cu fiul său Alexandru Henția, pictura murală a bisericii din Alexandria. Ca rezultat al peregrinărilor pictorului în mijlocul naturii, cele mai valoroase reușite au fost naturile moarte, mai mult decât peisajele pe care le-a realizat. Cele mai bune rezultate le-a obținut cu lucrările executate în perioada
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
fragilitatea și lungirea membrelor. Câteva exemple pot fi: Statuia faraonului Kefren, prințul Rahotep și soția sa, Scribul, Portretul lui Nefertiti, masca de aur a lui Tutankamon etc.. La începutul artei egiptene, pictura se confunda cu relieful, dar pe parcurs pictura murală devine o secție importantă, de mare amploare, luând locul acestuia în decorarea perețiilor de morminte, temple sau coloane. Tehnica frescei este folosită des, iar scenele sunt așezate în frize pe tot peretele, de la sol, la tavan. Tematica e bogată, variată
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
grecești, fiind mai supțiri la bază și mai mari spre capitel. Baza acestora este simplă, sub formă de tor iar colorația apare în roșu pentru fus și negru pentru bază și capitel. Decorarea perețiilor palatului este făcută cu nenumărate picturi murale, tehnica folosită fiind cea a frescei combinată uneori cu relieful în stuc. Aceste picturi sunt realizate pe suprafețe mari de perete sau sunt delimitate de benzi decorative. Tematica este diversificată întâlnind de cele mai multe ori scene sportive, de dans și mai
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
o istorie comună numai de la mijlocul secolului 19. Clădirea de est a gimnaziului cuprinde o parte din încăperile vechii mănăstiri franciscane, ridicate la sfârșitul secolului 13. Dintre ele se distinge o trapeză boltită de la mijlocul secolului 14, acoperită cu picturi murale de la sfârșitul secolului 15. După 1642, această parte a mănăstirii a fost transformată prin lucrări de amploare în palat nobiliar. Din această perioadă se păstrează în interior stucaturi valoroase. Între anii 1739-44 a locuit aici Hedvig Taube, amanta regelui Frederic
Riddarholmen () [Corola-website/Science/309754_a_311083]
-
în 1996 o biserică parohială de zid încăpătoare, care a preluat funcțiunile celorlalte biserici de lemn. Conform inscripției de de-asupra ușii de intrare biserica a fost consacrată în ""Leat" (anul) "1695 msț" (luna) "apri"(lie) "26 dn" (zile)""". Pictura murală interioară și exterioară este datată la sfârșitul secolului 18, începutul celui următor, de o pisanie scrisă în zilele împăratului Franțisc, al protopopului Petru al Miluanului, și cu ""cheltuiala a tot satul"". O inscripție cursivă pe cununa streașinii dinspre miazăzi surprinde
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
din județul Sălaj. Aceasta este cea mai cunoscută biserică de lemn din Sălaj, studiată, publicată și considerată reprezentativă pentru regiune în numeroase lucrări de specialitate. Ea este renumită pentru coiful foarte ascuțit peste acoperișul cu ape repezi și pentru pictură murala interioară de factură populară bine păstrată. Construcția este datata din 1727 însă este mai puțin cunoscut faptul că în forma ei actuala ea este rezultatul unei lărgiri de la mijlocul secolului 19, care cuprinde în continuare și vechea biserică. Biserică se
Biserica de lemn din Fildu de Sus () [Corola-website/Science/309780_a_311109]
-
Pricop Zugravu, leat 1806"". Istoricul de artă Ioana Cristache-Panait a atribuit aceluiaș zugrav și pictarea iconostasului și a ușilor împărătești. Pe acestea din urmă se poate citi inscripția: ""Aceste zvere le au plătit robul lui Dumnezeu Fericean Nechită"". Întreaga pictura murală este în mare parte distrusă de intemperii, nu doar înscrisul care o data. Restaurările prin care a trecut biserica, ultima operațiune de acest fel încheindu-se în anul 2009 iar cea de dinaintea acesteia având loc spre sfârșitul deceniului al șaptelea al
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]