7,582 matches
-
fie ea și literară, nu e oare un semn al unei anumite nebunii?! În ochii celor de „bun-simț”, nu-i așa, care sunt cu toții „masați” În jurul nostru, feroce, atenți la cel mai mic semn al nostru de „nepotivire”, de Încăpățânată „neînțelegere” a regulilor „stricte” de conviețuire socială și, mai ales, atenți când „unul dintre noi”, ca să zic așa, dă semne insistente, prelungite, de nepotrivire, de „sfidare” a normelor și idealurilor. Și, pentru a mai specula puțin, nu sunt acestea - Prostia și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
știut fiind, mai ales, că oamenii din popor sunt cei mai puțin apți de o „altă viziune” asupra tradiției, Îmbibați de prejudecăți, conservatori etc. De altfel, nu rareori, În toate cele patru texte sacre, unii dintre apostoli Îi certifică nedumerirea, „neînțelegerea” lor, În ciuda respectului convârșitor pe care i-l poartă. Lăsând, deocamdată, la o parte răspunsul meu la această Întrebare, dilemă, am constatat, cum spuneam, Încă din anii ’60, când le făceam amicilor mei lecturi și interpretări de text, această fenomenală
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o imaginație genială, neobosită, zeiască, minute, ore, așa-zise luni și ani de zile, creând specii de animale și plante - multe dintre ele Încă nedescoperite, ha, ha! -, ziduri, verdeață, cupole, sentimente și rime, dezordine și viziuni, confuzii agreabile sau nu, neînțelegeri care au dus la multe drame, dar și exaltări puține, ce au produs câteva rare și neînțelese, ne-apreciate tragedii!... Da, mi-amintesc, În iarna acelor ani, ’57-’58, Întorcându-mă seara acasă, călcând voinicește pe zăpada albă, muzicală, dezamăgit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prin „rutina creației”, o Împart cu, o Împrumut, o „sugerez” lectorilor mei. Scriitorul adevărat, se’nțelege, cel autentic, cel care-și „exprimă” ideile obsesive, „ticurile de gândire” sau „maniile nocturne, exaltate” În „forme” accesibile și logice - În logica iraționalului, a „neînțelegerii poetice”, În forme ce „imită” viața, materia și ființa doar În scopuri „viclene”, adică În scopul de a le deposeda pe aceste zeițe omniprezente și omnipotente de... nu de credibilitate, ci de o semnificație majoră, destabilizându-le din tronurile lor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mofturi, oricât ar părea ele de justificate unui spirit rațional și realist, artei sale, prozei, adică, romanului - În specie, ficțiunii, cum se zice! Când autorul părăsește acest „teren”, care, se pare, e și un fel de contract, o serie de „neînțelegeri” se abat asupra sa, „neînțelegeri” care iute iau forma celor mai fanteziste și „incomode” nenorociri! Când vrea sau a vrut, de exemplu, să facă bani sau politică... Sau când a Încercat, biet neghiob, să-și Înjghebe, cum se zice așa
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de justificate unui spirit rațional și realist, artei sale, prozei, adică, romanului - În specie, ficțiunii, cum se zice! Când autorul părăsește acest „teren”, care, se pare, e și un fel de contract, o serie de „neînțelegeri” se abat asupra sa, „neînțelegeri” care iute iau forma celor mai fanteziste și „incomode” nenorociri! Când vrea sau a vrut, de exemplu, să facă bani sau politică... Sau când a Încercat, biet neghiob, să-și Înjghebe, cum se zice așa de frumos, o familie! Sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
radicalitatea enormă a scepticismului autorului, creează lectorului și criticului român, obișnuit mai ales cu povestiri domoale sau observații de bun-simț asupra naturii sau istoriei, o anume, explicabilă perplexitate. Și, cum Românul (ca și Franțuzul, de altfel!Ă are oroare de neînțelegere - cea mai mare insultă la Români este nu să-l acuzi de hoție, ci de prostie! -, mulți se aruncă cu capul Înainte În diverse și extrem de „pitorești” analize ale textelor cioraniene. Și, cum graba strică nu numai treaba, dar și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-l alunga definitiv de la curțile noastre regale, arogante, suficiente. Iată ce mi-a dăruit Exilul și singurătatea sa specifică, alta decât cea a copilăriei, a pubertății și adolescenței, fiecare dintre ele purtându-și mantia lor fâlfâitoare și uneori insuportabilă, de „neînțelegere”, de singurătate. Exilul poartă și el, aidoma acelor oceane Înghețate din vis sau munți cu piscuri inaccesibile, Înalți ca și catedralele unor giganți dispăruți -, un fel de sublim; un peisaj (uman!Ă aflat În disproporție cu micul, stingherul nostru Eu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
statală!Ă. Și, Încă o dată, acel sentiment atât de discutat - și de discutabil, după unii tineri, mai ales! - al identității naționale se va revigora, va fi obiect și subiect de dispute, polemici duse până la marginile decenței, va stârni uri și neînțelegeri, va rupe prietenii și familii, va introduce false probleme Într-o lume, ca a noastră, ce posedă destule! Dar nu ne putem Împiedica să gândim că, dacă globalizarea Își va arăta, În deceniile ce vin, efectele-i nivelatoare - migrația forței
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nostru cin, produceau tot un efect magic, dar mai curând prin inaccesibilitate ideatică, făcând loc unei accesibilități intuitive perfecte, căci prea puțini dintre noi erau de formație științifică ori filozofi, oricât ar fi excelat ei în gândirea abstractă. O anumită neînțelegere a logicii textului, un anumit eșec în deslușirea raționalului inducea și el un efect incantatoriu, dincolo de care firava tramă narativă, lăsând subconștientul să bănuiască existența unui mister în adâncul nesondat peste care discursul aluneca. Forța de iradiere a prestigiului de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
face, de pildă, prietenul său, sociologul Nicolae Petrescu în memoriile lui postume. El semnala totuși forța elipticului, a imaginației și a intuiției conversației lui, dar și o labilitate anume. Posteritatea însă, mai ales studiul de față, pune această dispoziție pe seama neînțelegerii ermetismului său canonic, chiar de către exegeți ca E. Lovinescu ori Tudor Vianu, ale căror studii în problemă Theodor Codreanu le disecă în toate fibrele, în cartea sa model de pătrundere literară și filozofică. Demersul său, menit întâi de toate a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că prima se dovedește a fi pretutindeni matricea dezbinării fraților, care se ridică unii împotriva celorlalți, moștenind, punctează Th. Codreanu, "păcatul fratricidului biblic al lui Cain și Abel". În diagnosticul răului intern, pe care-l comentează gazetarul, se află și neînțelegerile intraetnice românești. o atenție aparte acordă Theodor Codreanu modului în care Eminescu comentează evenimentele ce au premerS Războiului de Independență, mai ales înțelegerile de culise ale marilor puteri, în vizorul cărora intra mereu Basarabia. Pericolul cel mare îl vedea ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu nopți albe, cu certuri, cu țipete, cu inima ticăind a îndurare, cu șoapte și lacrimi, cu mama lui fugind prin geamuri sparte, cu revelația prematură a oribilului, o greață, alături de o mare iubire pentru mamă. Probabil că au existat neînțelegeri între maică-sa și tatăl lui în tinerețe, mai ales când o soră mai mare de-a lui a adus în casă un copil din flori. El, de fapt, mie mia spus de pățania surorii lui mai mari încă de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
atunci inevitabil el se erodează, ceea ce nu s-a întâmplat în familia mea. În orice mariaj există anumite sincope, dacă le pot denumi. Nu curge permanent laptele și mierea dragostei. Mai intervin punctele de vedere care reliefează personalitatea. Contradictoriile, disensiunile, neînțelegerile! dar dacă există dorința și hotărârea să îmbătrânești alături de soțul sau soția ta, ca pildă de urmat pentru urmașii familiei, atunci calea către numitorul comun este deschisă, iar trotuarul de mers împreună nu-i dificil. Eu, dragul meu, și în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fi și indecent, până la vulgarități. În unele cazuri e-mailul este semnat de o autoritate independentă, o semnătură evazivă, fără posibilitatea unui control pertinent. Nici originalitatea nu poate fi verificată, uneori cuprinzând aspecte ale vieții familiale intime, care duc adesea la neînțelegeri, certuri, compromisuri. Exemplificăm cu lucrarea „Despre mesajele poștei electronice” de Rodica Zafir și volumul Sandei Cardoș, cu „Lumea pdf.”. Sporadic și restrictiv unele scrisori, creații speciale ale oamenilor de cultură, cu un obiectiv bine definit, uneori redactate și ulterior editate
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mutual în cazul unei agresiuni externe provenite din orice direcție. România a militat pentru o dezvoltare regională de securitate care să cuprindă statele europene de la Marea Baltică la Marea Egee, cu misiunea de a se opune acțiunilor revizioniste și revanșarde. Disputele și neînțelegerile dintre Polonia și Cehoslovacia, respectiv între Iugoslavia și Grecia au redus șansele creării unei astfel de alianțe. Totuși, în iunie 1921 a fost creată Mica Înțelegere, între România, Cehoslovacia și Iugoslavia, ca un pilon de stabilitate regională după modelul marilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
adresată Subinspectoratului; - expedierea întregii corespondențe sosite de la Biroul central. La 20 decembrie 1920 ministrul de Interne, Constantin Argetoianu, a trimis o circulară către prefecții de județ din Ardeal, Banat „și țările ungurene”, privind sincopele constatate în administrație, în principal din cauza neînțelegerilor dintre funcționarii administrativi cu cei ai poliției și siguranței. Poliția de stat a fost organizată de Consiliul Dirigent independent de organele administrative, fiind subordonată prefecților de poliție, însă avea obligația a oferi autorităților locale „ajutor și sprijin” în aplicarea dispozițiilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
bine, Delta Dunării. Rezultatele obținute l-au propulsat, la finalul conflagrației, în funcția de șef al Brigăzii de Siguranță Tulcea și, apoi, în cea de șef al Serviciului de Siguranță al Dobrogei, fiind apreciat de directorul D.P.S.G., Eduard Ghica. Ulterior, neînțelegerile profesionale cu Romulus P. Voinescu, noul lider al D.P.S.G., și anumite dubii asupra corectitudinii financiare în derularea unor acțiuni de spionaj/contraspionaj au avut ca rezultat destituirea din funcție, licențierea din serviciu și chiar arestarea sa, împreună cu câțiva subalterni. În urma
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sunt sincere”, fiind făcute la presiunea organelor de stat. Totodată, ziariștii au apreciat că ideea constituirii unui partid unic a fost „complet compromisă” din cauza excesului de zel al autorităților guvernamentale. La 28 aprilie 1939 Grupa I-a a aflat despre neînțelegerile survenite între cuziștii moldoveni și Istrate Micescu, acuzat că „a făcut și face jocul guvernului”, mai ales în politica externă a statului. În aceeași zi, cercul «Octavian Goga» și-a exprimat opinia că este necesară o nouă formulă guvernamentală, tot
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
militară a Moscovei a fost „prevăzută de diplomația britanică” încă din momentul semnării Pactului Ribbentrop-Molotov. Dar, în altă ordine de idei, diplomații britanici s-au arătat sceptici în privința bunelor relații pe termen lung între Berlin și Moscova. Motivul unei eventuale neînțelegeri putea fi, spre exemplu, înființarea în teritoriile poloneze ocupate de U.R.S.S. a unei republici comuniste, ceea ce ar fi reprezentat „semnalul rivalităților directe” dintre cele două puteri. Reprezentanții guvernului de la Paris au văzut situația ca fiind „foarte gravă” și, destul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prevalat în fața interesului etnic românesc. Un document din epocă ne scutește de orice comentarii: „Toate aspirațiile naționale și principiile etice sunt lăsate în urma intereselor egoiste și meschine de partid și de persoane. Această luptă interioară, această lipsă de solidaritate și neînțelegere a timpurilor prin care trecem, pune minoritatea română într-o lumină extrem de nefavorabilă față de autoritățile militare germane și avantajează - în mod indirect - acțiunea potrivnică a celorlalte minorități”. Dovedind un interes deosebit pentru viața economico-financiară mareșalul Antonescu a fost permanent informat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
singurii de altfel care aveau inițiative propagandistice și de sabotaj. Astfel de comentarii au provocat, după cum era și normal, o profundă impresie în cercurile politice românești. Fruntașii național-țărăniști și liberali au considerat ca «nemeritat» acest atac, dar și ca o neînțelegere a evenimentelor și a situației din România, oferind și explicații în acest sens. Ei considerau că, dacă aliații ar fi debarcat în Balcani, iar armatele lor s-ar fi îndreptat către Dunăre, situația ar fi fost alta, însă amenințarea bolșevică
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de la Londra, condus de fostul ministru al României în Marea Britanie, Viorel V. Tilea. Acesta îi avea ca adversari pe alți doi diplomați români aflați la Londra, Danielopol și Florescu, care îi contestau lui Tilea calitatea de lider al grupului. În pofida neînțelegerilor dintre membri, singurul punct comun îl reprezenta respingerea aspirațiilor regelui Carol al II-lea „sub motivul că nu este iubit de poporul român”. Decizia Grupului «România Liberă» a fost acceptată și de guvernul britanic, care a emis un comunicat oficial
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acționarilor în particular sau persoanelor străine, datele referitoare la operațiile sociale, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor. Articolul 58 Pentru îndeplinirea obligației prevăzute de art. 56 alin. 2, cenzorii vor delibera împreună ; ei însă vor putea face, în caz de neînțelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale. Pentru celelalte obligații impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat. Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum și constatările făcute în exercițiul mandatului lor. Articolul 59 Întinderea
HOTĂRÎREA nr. 448 din 27 iunie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome "Posta română", "Rom-Telecom",. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107891_a_109220]
-
privatizarea unei societăți comerciale, Fondul Proprietății Private .......... își asuma răspunderea, potrivit mandatului, pentru temeinicia modalitatii și pentru prețul de vînzare a acțiunilor societății comerciale în cauza. În cazul în care între Fondul Proprietății de Stat și Fondul Proprietății Private ........ exista neînțelegere cu privire la condițiile de privatizare, Fondul Proprietății de Stat are obligația sa propună Fondului Proprietății Private, într-un termen de 30 de zile, o soluție alternativa intemeiata, însușită de Agenția Naționala pentru Privatizare și Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii. 1.7
ORDONANTA nr. 10 din 7 august 1992 pentru aprobarea Statutului-cadru al Fondului Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108183_a_109512]