3,927 matches
-
azi, în literatura engleză, în Anglia, printre ceilalți autori englezi? GS. Riscurile mele nu par chiar așa de mari la prima vedere. Nu sunt avangardist (ceea ce ar fi prea comod, după mine). Scriu manierat, chiar curtenitor. Am un aer de neîncredere. Riscurile mele se leagă de rostirea în șoaptă și de pașii în clădiri spațioase. Poemele mele îmi par uneori ca niște clădiri, poezia mea întreagă e de fapt un astfel de proiect (poate un bloc de închiriat) undeva în marginea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Am făcut această cotitură, am cunoscut acel moment în care, văzând ceea ce se prăbușea peste ei, oamenii au făcut față acestui fel de agresiune,izolându-se în ei înșiși, pentru a se apăra. Fiecare s-a închis în prudență, în neîncrederea față de ceilalți, reflexe întreținute de către regim și care, așa cum o va dovedi viitorul, aveau să se strecoare în sufletul românilor. Fiecare a trebuit să facă față schimbărilor din viața sa, adică la aproape tot ce-l înconjura. În viața cea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cu ochii lui negri, opaci, prin ochelarii cu ramă groasă de baga, în timp ce eu îi explicam că voiam să mă angajez la ei, că aveam studii lingvistice solide, datorate copilăriei mele în străinătate etc. Nu pot uita privirea acelui om, neîncrederea lui. Or, eram în clipa aceea, cu toată sinceritatea, cineva care voia să lucreze, să se încadreze. Făceam tot ce puteam pentru a-l convinge că eram persoana pe care o căutau, dar de fapt... nu eram eu aceea. Eram
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ani această grozăvie: prezența poliției în viața lor, întâlnirea obligatorie cu organele, vecinătatea asta atroce impusă unui întreg popor. Cum să nu fi lăsat acestea urme de neșters asupra lumii românești de astăzi: această lume traumatizată de frica transformată în neîncredere instinctivă, la limita unei duplicități ascunse? Încerc să-mi amintesc de comportarea mea în fața polițiștilor, atunci când prezența lor mă cufunda în adâncuri de frică, precum și descumpănirea mea, pe care mă străduiam să le-o ascund. Retrăiesc o scenă printre altele
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și niciun ideal tip nu este superior celorlalte. Diverse roluri ale jurnaliștilor Definiții variate ale democrației Diferite tipuri de interacțiune Forum-agora Participare ---Organ de partid Competiție Susținere/ Atac Serviciu public Reprezentare Fidelitate, neutralitate Liberă exprimare Eliberare Toleranță mutuală Contra-putere Separare Neîncredere reciprocă Tabelul 7: Funcțiile jurnalismului 2 Primul caz (forum-agora) se aplică atunci când mass-media permite o dezbatere publică, adică o deliberare lărgită la nivelul tuturor cetățenilor. Legat de televiziune, autorul francez vorbește de așa-numita agora mediatică, evocând cazurile în care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
actorii conflictului, politicienii implicați. Urmând aceeași logică, efectele conflictelor relatate pot avea consecințe negative și asupra jurnaliștilor. Pe termen scurt, conflictele pot suscita mai multă atenție și interes, pe termen lung, însă, ele pot avea un efect de bumerang, crescând neîncrederea în mass-media și în jurnaliștii care supralicitează astfel de informații (cf. Cappella și Jamieson, 1997). O întrebare legitimă în acest context ar fi de ce încadrează mass-media subiectele politice într-o anumită manieră și care sunt consecințele? Un cadraj se referă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
țările occidentale sunt dezgustați de politică. Principalul motiv este acela că politica li se pare oamenilor ineficientă, lipsită de principii, haotică și plină de conflicte. Potrivit lui Fallows (1997), felul în care mass-media încadrează politica este cel puțin parțial responsabil pentru neîncrederea sau chiar dezgustul față de politică. Pe de altă parte, oarecum contraintuitiv, anumite cercetări au dovedit faptul că unele emoții negative, cum ar fi furia, facilitează procesarea informației politice, duc la o mai bună înțelegere a acesteia și, de multe ori
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dintre diversele tipuri de conflicte prezente în știri va produce emoții diferite. Astfel, în funcție de subiectul lor și de maniera în care sunt formulate, conflictele vor suscita furie, dezgust și/sau frustrare într-o proporție diferită. Aceste trei emoții vor amplifica neîncrederea, cinismul și apatia politică. Ipoteza 8.1: Cadrajele conflictuale formulate necivilizat și cu subiect intruziv vor declanșa furie, dezgust și frustrare într-o măsură mai mare decât cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. 9.4. Analiza rezultatelor Prima ipoteză a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
legate de subiecte neintruzive și purtate într-o manieră civilizată. Schimburile de replici ostile sau atacurile la persoană (ambele ilustrate de cadrajele conflictuale necivilizate) par să îi țină departe pe tineri de viața politică și să le accentueze cinismul și neîncrederea. La antipod, disputele civilizate au un rol constructiv (influența asupra activismului este mai mare decât în cazul cadrajelor neutre, factuale) și îi mobilizează într-o mai mare măsură. Astfel de date se înscriu în continuarea mai multor cercetări care vorbesc
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
neintruzive civilizate îi mobilizează pe indivizii cred au încredere în capacitatea proprie de a se implica în politică (au eficacitate politică ridicată); * în cazul cadrajului "conflict necivilizat intruziv", două emoții negative furia și dezgustul sunt semnificativ corelate cu cinismul și neîncrederea în clasa politică. În cazul conflictului civilizat, pe un subiect neintruziv, nu s-a putut stabili nicio corelație. Revenim în acest context asupra unei observații anterioare: importanța distincției între tipurile de conflicte prezente în știri. Deși conflictele necivilizate îi fac
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
efectelor media și că, de multe ori, le amplifică sau, dimpotrivă, le micșorează intensitatea. În cazul cadrajelor conflictuale, care reprezintă principalul subiect de interes în lucrarea de față, două emoții negative au avut un rol de potențare a cinismului și neîncrederii: furia și dezgustul, ambele componente ale aversiunii (Marcus et al., 2000). Rolul emoțiilor este tot mai des investigat în legătură cu participarea politică; relația dintre cele două este însă foarte complexă. Așa cum au dovedit deja unele cercetări recente (Mutz și Reeves, 2005
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
însă o corelație foarte strânsă. În plus, față de cercetările anterioare, studiul prezent a identificat rolul pe care îl joacă și o altă emoție negativă dezgustul. Ambele par să declanșeze mai degrabă apatie față de viața politică, prin creșterea cinismului și a neîncrederii. Având ca punct de plecare aceste rezultate, constatăm complexitatea raporturilor dintre informația prezentată în știri și opiniile și comportamentele politice. În această ecuație intră numeroase variabile care se traduc în efecte neomogene la nivelul membrilor audienței. Referitor la cazul concret
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
suscitate de cadrajele axate pe conflicte. Datele obținute au indicat rolul de mediator pe care îl joacă furia și dezgustul în contextul expunerii la conflictele din mass-media. Faptul că cercetarea a identificat emoțiile negative ca fiind un important predictor al neîncrederii și cinismului este cu atât mai relevant cu cât stimulii folosiți în experiment nu au avut o încărcătură afectivă prea mare. În mod evident, subvențiile pentru agricultură și taxele școlare, deși reprezintă un subiect de preocupare, nu sunt totuși niște
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Cu toate acestea, datele obținute indică un efect consistent la nivelul cinismului, încrederii și participării politice. Efectul combinat al subiectului (de mai mare sau mai mică preocupare) și stilului conflictelor (civilizat versus necivilizat) prezente în știri se traduce printr-o neîncredere crescută în politicieni, un cinism accentuat și o implicare politică modestă. Conflictele necivilizate folosite în cadrul experimentului au avut cea mai mare inferență asupra atitudinilor și credințelor politice. Cu alte cuvinte, în toate cazurile expunerii la un conflict politic, indiferent de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în care au interacționat protagoniștii, subiecții experimentali au reacționat, iar răspunsul lor a revelat scăderea încrederii în clasa politică și creșterea cinismului (în această ordine). Există mai multe feluri în care putem interpreta astfel de date și specula în legătură cu consecințele neîncrederii politice; ceea ce este însă sigur este faptul că un nivel scăzut al încrederii în politicieni și în instituțiile politice are un impact negativ asupra calității vieții publice dintr-o anumită societate. Pornind de la aceste constatări, am încercat să înțelegem de ce
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și în instituțiile politice are un impact negativ asupra calității vieții publice dintr-o anumită societate. Pornind de la aceste constatări, am încercat să înțelegem de ce se întâmplă acest lucru. De ce persistă media în supralicitarea conflictelor politice care accentuează cinismul și neîncrederea în politicieni? Așa cum am subliniat, chiar dacă neînțelegerile și controversele politice sunt inerente unui sistem democratic, rolul mass-media ar trebui să fie acela de a le prezenta obiectiv, oferind informație cât mai aproape de un "nivel zero" al partizanatului, pentru ca spectatorii să
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
aplică și în contextul expunerii la conflictele din mass-media. Sintetizând, putem spune că cercetarea de față se înscrie în linia studiilor care susțin că predilecția spre informație negativă din știrile politice declanșează un fel de maladie publică, accentuând cinismul și neîncrederea în politicieni (Cappella și Jamieson, 1997; Mutz și Reeves, 2005). Supraexpunerea la conflictele din știri, erodează încrederea în instituțiile politice. Doi autori americani, Hibbing și Theiss-Morse (1998), au demonstrat faptul că indivizii, cu cât sunt mai dependenți de media, cu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Dimpotrivă, cele trei variabile sunt un predictor semnificativ pentru scăderea cinismului și creșterea încrederii politice. Avansăm, pe final, și o altă ipoteză care nu a fost testată în cadrul cercetării de față: credem că relația dintre conflictele și scandalurile politice și neîncrederea publică se extinde dincolo de scena politică, cuprinzând toate instituțiile existente în societatea românească. În altă ordine de idei, relația dintre conflictele din media și cinismul sau neîncrederea politică trebuie corelată și cu contextul cultural în care survin aceste conflicte. Așa cum
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în cadrul cercetării de față: credem că relația dintre conflictele și scandalurile politice și neîncrederea publică se extinde dincolo de scena politică, cuprinzând toate instituțiile existente în societatea românească. În altă ordine de idei, relația dintre conflictele din media și cinismul sau neîncrederea politică trebuie corelată și cu contextul cultural în care survin aceste conflicte. Așa cum au indicat anumite studii recente (Castells, 2009, p. 291), percepția publică a corupției este inerent legată de ramificațiile scandalurilor și neînțelegerilor politice. Dacă membrii audienței cred în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
l-am putea numi scandal fatigue, o perimare a conflictelor, care le reduce puterea reformativă și potențialul mobilizator. Așa cum o indică foarte clar datele obținute, conflictele politice necivilizate, legate de subiecte cu relevanță personală, sunt semnificativ corelate cu cinismul și neîncrederea politică. Vrem însă să accentuăm faptul că, atunci când neîncrederea este deja înrădăcinată în mentalul colectiv, în conștiința publică, orice revelație suplimentară nu face decât să reitereze neîncrederea în instituțiile politice și în cei care le conduc. Faptul că, în general
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
conflictelor, care le reduce puterea reformativă și potențialul mobilizator. Așa cum o indică foarte clar datele obținute, conflictele politice necivilizate, legate de subiecte cu relevanță personală, sunt semnificativ corelate cu cinismul și neîncrederea politică. Vrem însă să accentuăm faptul că, atunci când neîncrederea este deja înrădăcinată în mentalul colectiv, în conștiința publică, orice revelație suplimentară nu face decât să reitereze neîncrederea în instituțiile politice și în cei care le conduc. Faptul că, în general, conflictele din știrile folosite în cadrul experimentului (indiferent de stilul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
necivilizate, legate de subiecte cu relevanță personală, sunt semnificativ corelate cu cinismul și neîncrederea politică. Vrem însă să accentuăm faptul că, atunci când neîncrederea este deja înrădăcinată în mentalul colectiv, în conștiința publică, orice revelație suplimentară nu face decât să reitereze neîncrederea în instituțiile politice și în cei care le conduc. Faptul că, în general, conflictele din știrile folosite în cadrul experimentului (indiferent de stilul sau subiectul lor) au avut un impact semnificativ asupra încrederii politice și cinismului și niciun impact asupra activismului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Dezgustat Încântat 10. Vinovat Nevinovat 11. Furios Calm 14. Pe o scală de la 1 la 7, în care 1 reprezintă "foarte puțină încredere ", iar 7 "foarte multă încredere", câtă încredere aveți în următoarele instituții: Foarte puțină încredere Nici încredere, nici neîncredere Foarte multă încredere 1. Biserică 1 2 3 4 5 6 7 2. Președinție 1 2 3 4 5 6 7 3. Guvern 1 2 3 4 5 6 7 4. Parlament 1 2 3 4 5 6 7 5
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1720, complet ruinat. Consecințele sistemului. Experiența, care a durat doi ani, se termină deci catastrofal. Totuși, consecințele "sistemului" nu sînt toate dezastruoase. Desigur, comunități și persoane particulare ies din ea parțial ruinate; desigur, opinia publică păstrează pentru mult timp o neîncredere generală pentru hîrtie-monedă. Dar, în schimb, în urma operațiunii de lichidare condusă de frații Pâris, bancheri adversari ai lui Law, situația este echilibrată în mod brutal în beneficiul Statului, a cărui datorie este sensibil redusă. De altfel, "sistemul" a dat o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cérémonial de l'Eglise d'Angers, Paris, 1967, p. 286 Cronicarul angevin se face ecoul fidel al experienței lui Law așa cum a fost ea trăită în provincie. Citindu-l, înțelegem cum a putut această experiență să trezească pentru mult timp neîncrederea francezilor în privința hîrtiei monedă. DOCUMENT 2 Ludovic al XV-lea reafirmă principiile monarhiei absolute La 3 martie 1766, Ludovic al XV-lea, în cursul unei ședințe solemne a parlamentului de la Paris, numită mai apoi ședința "flagelării", se adresează parlamentarilor în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]