3,535 matches
-
te cunosc din familie, ai apărut - și în Israel, și (după 1990) în România - oarecum misterios. Poate nu este deplasat să spun asta despre un specialist al religiilor, magiei, misticii: ai țâșnit ca un deus ex machina, ai ieșit din neant ca un Golem, ca un șaman, ca un magician: perfect format, matur, erudit, știind totul despre tot. Cititorii tăi atât de numeroși din ambele țări, poate și din altele, ar vrea să știe probabil câte ceva și despre autorul cărților pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Eu analizez acum retrospectiv toată tradiția cabalistică din perspectiva stâlpului, ceea ce, la drept vorbind, nimeni n-a mai făcut. Nimeni n-a scris o monografie pe tema asta crucială. De ce? Pentru că nu interesează. Interesează dacă Dumnezeu a făcut lumea din neant. Poți să găsești cărți despre asta. Stâlpul cosmic apare de vreo 600 de ori în documente. Nu vorbim acum numai de literatura cabalistică, ci și de Talmud, o carte canonică studiată și răsstudiată. Da, știm că este un stâlp acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
o ființă tragică din orice ins supus agresiunilor istoriei. Suferința capătă dimensiune metafizică. „Înnobilat” astfel, izgonitul aproape că ar trebui să mulțumească prigonitorului. Doar el l-a ajutat să se înalțe întru spirit. Dar aceasta este literatură... Exilul se opune neantului. Exilul ca idee trăită, acceptată nu ca un blestem, ci ca o realitate umană. Exilul nu este sinucidere, ci salvare. Războinicul ucide sau este ucis. Între captivitate și moarte, o alege, de obicei, pe ultima. Ar fi interesant de știut
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o ființă tragică din orice ins supus agresiunilor istoriei. Suferința capătă dimensiune metafizică. „Înnobilat” astfel, izgonitul aproape că ar trebui să mulțumească prigonitorului. Doar el l-a ajutat să se înalțe întru spirit. Dar aceasta este literatură... Exilul se opune neantului. Exilul ca idee trăită, acceptată nu ca un blestem, ci ca o realitate umană. Exilul nu este sinucidere, ci salvare. Războinicul ucide sau este ucis. Între captivitate și moarte, o alege, de obicei, pe ultima. Ar fi interesant de știut
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care se întâlneau cu Morar spuneau ulterior că „așa arată procurorii pursânge“. Gitenstein însuși îl numea „procurorul prin definiție“. Cred că e cea mai scurtă și completă descriere. Morar întruchipează austeritatea procurorului dedicat total meseriei sale. Daniel Morar apăruse din neant, însă astrele erau aliniate pentru schimbări de substanță în justiție. România era presată, de la Bruxelles și Washington, să scape de corupția sistemică din vremea guvernării Năstase. Incomodat de aceste presiuni externe, fostul premier, Adrian Năstase, îl ironiza pe fostul ambasador
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
nemijlocit, iar contrariul nu poate fi demonstrat decât prin grupuri fictive, nerealizabile în limbajul uman destinat comunicării. De aceea, din punct de vedere funcțional, și "topirea" modificatorului în capul de grup înseamnă tot fuziune, întrucât nici modificatorul nu dispare în neant, ci semnificația sa și, implicit, funcția de determinant pe care o reprezintă și care modifică prin suplimentare, restrângere, precizare etc. informația conținută de substantivul regent se transferă, se resoarbe, se condensează în acesta. Aducerea în discuție a elipsei, ca fenomen
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
este decât locul în care ideile sale, care vin de departe, obișnuiesc să se adune. Asta-i tot (André Beaunier 12). Poincaré, omul al cărui nume este el însuși garanție a cvadraturii cercului! Tot ce nu este rodul gândirii este neant pur, din moment ce nu putem gândi că gândirea și toate cuvintele de care dispunem ca să vorbim nu pot exprima decât gânduri. Henri Poincaré, La valeur de la science (copiat în carnețelul meu de la Buftea la 24 februarie 1909). Banville 13 spunea, destul de
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
militantă a uneia asemenea stângi, maturizată cam spre șaizeci de ani, își descrie această boală prelungită a copilăriei cu o metaforă care a făcut școală "partidul ca azil narcisist". "Te sculai dimineața, zice ea, liniștit că nu ai de înfruntat neantul vieții, și răspunderea de a decide ce faci cu el, în ce fel îi dai sens și substanță, ci știind că aveai să te întâlnești cu tovarășii, cu care aveai să critici societatea de consum, să faci proiecte, să militezi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ca și marii interbelici, pentru o mai lungă sau mai scurtă perioada din viața lor: genial și prost. Prizonier ca o muscă voluptuoasă în pânzele de păianjen ale fascinației pentru sensul în fine descoperit, al istoriei, chipurile din cauza greței, a neantului, a absurdității, nu-i așa, a existenței. Problema este că mai nou, când s-au deschis arhivele, s-a văzut că mai era ceva care putea fi luat drept frică și nu era: vanitate, voința de putere, lăcomie, pur și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
lectorilor ei francezi, că în cutremurul din '77, la București, pământul a crăpat și au căzut în hăurile căscate autobuze întregi, cu oameni cu tot. Aceeași doamnă, dându-i dreptate lui Cioran, alt plecat, cum că dincoace de Carpați începe neantul, deplângea neantul desăvârșit de azi, în care regimul lui Ceaușescu a lăsat patru milioane de securiști. Altă doamnă, întoarsă în patrie, după o îndelungată absență, pentru a-și vizita rudele, a fost atât de orbită de dezastre (hăurile în care
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
francezi, că în cutremurul din '77, la București, pământul a crăpat și au căzut în hăurile căscate autobuze întregi, cu oameni cu tot. Aceeași doamnă, dându-i dreptate lui Cioran, alt plecat, cum că dincoace de Carpați începe neantul, deplângea neantul desăvârșit de azi, în care regimul lui Ceaușescu a lăsat patru milioane de securiști. Altă doamnă, întoarsă în patrie, după o îndelungată absență, pentru a-și vizita rudele, a fost atât de orbită de dezastre (hăurile în care intră autobuze
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și aici filmul cutare și s-a tradus în trei luni de la apariție, cartea cutare, se iau premii, totuși, se mai petrece câte ceva"nu sunt de niciun folos. Că omul nu numai că nu vrea să vadă nimic bun în neantul care a devenit țara de el părăsită acum treizeci de ani, dar nici nu trebuie să vadă. Cusururile ei, tot mai multe și de necorijat, trebuie să rămână în perpetuitate, și să se agraveze pe zi ce trece. Și este
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cărți noi." scrie el în februarie 1996. O cumințenie, salvatoare de altfel, îl obligă pe cel dornic să iasă din rolul în care nu mai crede, îl menține pe o orbită a cărei alternativă ar fi evident, dacă nu chiar neantul, infernul propriului eu: "Caietul ăsta mă apasă ca o piatră de mormânt. El e conștiința mea trează și imbecilă. Trebuie să-l deschid din când în când, pentru a nu suferi prea tare, pentru a nu ajunge să mă urăsc
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
mică și le transforma, printr-o simplă atingere, în bancnote cu o valoare de zece ori mai mare. La final a transformat banii românești direct în euro și apoi, cu mișcări rapide, a făcut să apară în arenă așa, din neant, machete înalte de blocuri și case elegante. — Iată ce am făcut și ce vom face noi în țara noastră! a anunțat tare de la microfon un bărbat în costum gri, dar cu cravată galbenă. Gruparea galbenilor a mai avut, printre altele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
mascaradă parlamentară. S-a trezit s-o apere pe Rodica Stănoiu în chestiunea stenogramelor și pe Hrebenciuc în „afacerea Adevărul“. Sunt tot atâtea gesturi sinucigașe, care fac ca erodarea puterii să nu aducă procente la PSD, ele se duc în neant, în masa confuză a nehotărâților. Dar n-o să plâng tocmai eu soarta PSD. CHESTIUNEA CALULUI Câtă risipă! Câtă energie, emoție și inventivitate se risipesc în Parlamentul României doar pentru ca Văcăroiu și Năstase să mai stea în jilțuri o săptămână. Sau
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
unor nebuloase stări de conștiință. Proclamă transparențe, dar și viziuni de o densitate telurică, și adesea face aceasta în limbajul grației. De neuitat rămâne imaginea aceea a lui „Danilov“ impusă în volumele anilor ’80, de la Fântânile carteziene până la Deasupra lucrurilor, neantul, perambulând printr-un Copou metafizic, citindu-l pe Borges, sau așezat cu capul în mâini, schițând acțiunea poetului reflexiv peste marginile iertate, care nu rezistă impulsului de a-și deșuruba capul pentru a se uita mai bine la ce-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
unui ilegalist comunist, Grigore Preoteasa (mort în anii ’50). Văduva, Ecaterina Preoteasa, era însă extrem de bine plasată în CC. A urmat apoi, în viața lui Năstase, fiica lui Angelo Miculescu, demnitar de rang înalt. Nici Patriciu n-a apărut din neant: „Una dintre căsătoriile sale a fost cu fata uneia dintre influentele familii ale ilegaliștilor (familia Redlingher). A doua a fost cu nepoata lui Mihail Roșianu, omul care a organizat evadarea lui Gheorghiu Dej de la Târgu-Jiu, ulterior președintele ARLUS... “. Mai vreți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
parcurs de telecabine în 25 de minute. Acestea, mai ales cele cu podeaua transparentă din sticlă, nu sunt pentru cei cu inima slabă. Din ele ai o panoramă care te face să-ți ții respirația să nu te prăbușești în neant: din viteza normală a unei telecabine vezi crestele munților cu trasee turistice amenajate, navele și ambarcațiunile ce se deplasează din și spre insulele din Marea Chinei de Sud, Orașul Tung Chung cu valea cu același nume, „roiul” de avioane ce
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
iar în noapte, saltul lor de la o asemenea înălțime îți dă fiori. Nu poți să nu te întrebi ce li se poate întâmpla dacă se rupe frânghia, dacă li se oprește inima, dacă se defectează instalația care230 i propulsează în neant, dacă...? Satisfacția lor pare a fi un salt cât mai reușit și aplauzele celor care-i privesc cu admirație. De ce sar tinerii de la asemenea înălțimi? Răspunsul a fost dat de către legendarul alpinist britanic George Mallory, car în urmă cu peste
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ritmuri pop, cadouri swarovski și un vacarm popular organizat până în cele mai mici detalii. Se adaugă acestui peisaj prezența unor idoli de o săptămână și a unor vip-uri de o noapte, "crăciunițe sexy", profeți de mahala, lideri apăruți oarecum din neant și vizionari ieftini ai balamucului general. Cum observă autorul la un moment dat, există în continuare o foame uriașă de ocult și fantastic, o nevoie elementară de a seduce și de a fi sedus, forme noi ale fricii colective, spaime
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de umilință impusă în fața celor mai puternici, cu mîinile lipite de corp sau duse la spate, individul intră într-o activitate vivace. Viteza mișcărilor poate fi observată cel mai bine la jocurile de cărți, cînd prestidigitația face să apară din neant un al cincilea as, sau cînd reușesc să subtilizeze din pachetele deținuților diverse bunuri. Mîinile sînt "uneltele" de învățare a carierei infracționale, făcîndu-se adevărate "meditații" cu cei neinițiați pentru a-i deprinde deschiderea oricărui lacăt, a oricărei uși, pentru a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
timpului, clepsidra definitivă”. Din această perspectivă, atmosfera sumbră a dramei este susținută și prin imaginea ploii de toamnă, „ploaie a morții, fără început și fără sfârșit” (p. 283). Ducerea la extrem a acestor semnificații este exprimată prin imaginea dătătoare de neant interior și de neantizare a divinului, prin moartea apelor, implicit a temporalității și a Sensului: „Șipotul din pădure nu mai e bun, a putrezit toată apa și-a făcut viermi” (Cruciada..., p. 284, s.n., E.A.). Drumul pe apă delimitează dintr-
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
căruia grotescul și anodinul jalonează destinul uman. Doar revelația supremă a certitudinii că individul este perisabil, iar umanitatea rămâne perenă, că viață și moarte sunt două trepte necesar complementare (Matca), poate reda Omului libertatea absolută, în spirit sartre-ian: (Ființă și neant). Opțiunile FIINȚEI vizează valorile și sensurile primordiale, asumate prin alegerea Sinelui, modul specific în care vrea să existe („în-Sine” și „Pentru-Sine”). în elanul conștiinței, observând ceea ce nu suntem, ne alegem permanent ca ființă care privește ființa noastră de altădată și
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
în elanul conștiinței, observând ceea ce nu suntem, ne alegem permanent ca ființă care privește ființa noastră de altădată și se deplasează către acea ființă în care nu ne-am prefăcut încă („hotărâre radicală”). Majoritatea oamenilor ignoră Libertatea, din spaima de neant - unde nu există nimic, orice este posibil -, generatoare de angoasă, de anxietate, tocmai pentru că existența pare lipsită de sens, absurdă. Eludarea Libertății implică anularea responsabilității, a „grijii” care ne rostuiește devenirea, ne personalizează, ne definește ca „Dasein” (cf. Martin Heidegger
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
concepe proiectul fundamental al realității umane este să spui că omul este ființa care plănuiește să fie Dumnezeu. A fi om înseamnă să tinzi să devii Dumnezeu. Sau, dacă preferați, funciarmente omul este dorința de a fi Dumnezeu.” (Ființă și neant) Tabloul I debutează cu imaginea unei guri imense de pește, în fața căreia se află Iona trasând câteva cercuri cu creta (o mistificare caracteristică civilizației contemporane care mimează autenticul și esențialul), încercându-și norocul la pescuit cu năvodul. Cercurile conotează asumarea
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]