4,430 matches
-
de premisele lui Hayek. Așa cum remarcă Jean-Pierre Dupuy, afirmația că numai acțiunile individuale pot fi considerate drepte sau nedrepte este absolut contestabilă: „Am ieșit din mentalitatea arhaică și din credința sa Într-o «cauzalitate diabolică» tocmai În măsura În care am Înțeles că nedreptatea și răul pot fi, și cel mai adesea sunt, «efecte de sistem» ă ceea ce nu Înseamnă că sunt inaccesibile acțiunii oamenilor” (Dupuy, 1997, p. 265). În plus, teoretizarea propusă de Hayek nu recunoaște faptul că, În societatea capitalistă, „ideea de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care merită păstrată? Vom reveni asupra acestui punct fundamental În ultima parte a expunerii noastre. Dacă nu putem trece peste conceptul de dreptate socială, motivul este cu siguranță acela că cetățenia modernă s-a construit pornindu-se de la sentimentul de nedreptate, astfel Încât consimțământul cetățenilor apare, așa cum remarcă Judith Shklar, „drept criteriul esențial al dreptății În democrațiile reprezentative” (Shklar, 1995, p. 87). Și putem fi de acord cu Shklar atunci când observă că, psihologic, „oamenii se gândesc la dreptate doar atunci când trec ei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
așa cum remarcă Judith Shklar, „drept criteriul esențial al dreptății În democrațiile reprezentative” (Shklar, 1995, p. 87). Și putem fi de acord cu Shklar atunci când observă că, psihologic, „oamenii se gândesc la dreptate doar atunci când trec ei Înșiși prin experiența unei nedreptăți ș...ț. Cetățeanul, ca subiect care tinde să fie politic pasiv, nu se trezește cel mai adesea decât prin experiența nedreptății” (ibidem, pp. 93-94). Identitatea cetățenească se făurește prin răspunsul dat În situația percepută ca nedreaptă. Însă problema nedreptății poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu Shklar atunci când observă că, psihologic, „oamenii se gândesc la dreptate doar atunci când trec ei Înșiși prin experiența unei nedreptăți ș...ț. Cetățeanul, ca subiect care tinde să fie politic pasiv, nu se trezește cel mai adesea decât prin experiența nedreptății” (ibidem, pp. 93-94). Identitatea cetățenească se făurește prin răspunsul dat În situația percepută ca nedreaptă. Însă problema nedreptății poate fi analizată, fără Îndoială, și ca o realitate antropologică, ale cărei ecouri se regăsesc În trecutul cel mai Îndepărtat, așa cum o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei nedreptăți ș...ț. Cetățeanul, ca subiect care tinde să fie politic pasiv, nu se trezește cel mai adesea decât prin experiența nedreptății” (ibidem, pp. 93-94). Identitatea cetățenească se făurește prin răspunsul dat În situația percepută ca nedreaptă. Însă problema nedreptății poate fi analizată, fără Îndoială, și ca o realitate antropologică, ale cărei ecouri se regăsesc În trecutul cel mai Îndepărtat, așa cum o atestă lamentația din Ecclesiastul (IV, 1-3; Kahn, 1964, p. 159): „Și iarăși am luat aminte la toate silniciile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În viață. Iar mai fericit și decât unii, și decât alții este cel ce n-a venit pe lume, cel care n-a văzut faptele cele rele care se săvârșesc sub soare”. Nu putem măsura adâncimea psihologică a sentimentului de nedreptate și a dorinței de dreptate corelative dacă nu conștientizăm faptul că dreptatea distributivă nu este În nici un caz suficientă. În cererea de instaurare a unei ordini drepte, „În care, În ciuda disparităților extraordinare de soartă și de merit, suferința mea sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferită de oricare altă voință) infinitezimale, În vreme ce voința tuturor este o simplă sumă de entități Întregi (voințele particulare În măsura În care sunt identice). Putem asemăna distincția rousseauistă Între voința generală („Întotdeauna dreaptă”, incapabilă de „rătăciri”) și voința particulară („Înclinată ș...ț spre nedreptate și supusă erorii”) cu ceea ce scrie Malebranche În Tratat despre natură și despre har atunci când opune generalitatea și simplitatea căilor (principiu deontologic al conduitei divine) particularității răului. Pentru Dumnezeu, universul este unitar, iar diferitele puncte de vedere se armonizează după
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de „dezafiliere”). Și aceasta cu atât mai mult cu cât ă așa cum au remarcat Philippe Bénéton, René Rémond sau Paul Ricœur ă disparitățile, acceptate odinioară fiindcă erau considerate inevitabile, ținând de natura lucrurilor, sunt resimțite de către contemporanii noștri ca niște nedreptăți pe care spiritul vremii nu le mai poate admite. G. F. & AFFICHARD Joëlle și FOUCAULD Jean-Baptiste (coordonatori) (1995), Pluralisme et équité. La justice sociale dans les démocraties, Paris, Commissariat général du Plan/Ed. Esprit. DAHRENDORF Ralf (1969), „The nature and
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
analiza mai departe. Se constată astfel că băieții proveniți dintr-un mediu muncitoresc au asimilat obiectivele propuse, dar nu au mijloacele de a le atinge. Ei sunt astfel sfâșiați Între obiectivele urmărite și lipsa reușitei. De unde frustrarea și sentimentul de nedreptate. În aceste condiții, recurgerea la ceea ce este altminteri interzis le poate apărea ca o soluție. Ar fi Însă fals să desprindem de aici concluzia că distanța dintre aspirații și șanse Îi caracterizează În primul rând pe cei mai săraci. Cei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În mod necesar de tip etnocultural: handicapații, homosexualii, pensionarii, cerșetorii, fermierii etc. Cei care se prezintă astfel caută de obicei să obțină din partea statului sau a opiniei publice o recunoaștere a suferinței lor actuale sau trecute, precum și o „Îndreptare” a nedreptăților suferite. Această abundență de identități particulare și În concurență Îi face pe unii sociologi să se teamă de apariția unei „societăți balcanizate”, În cadrul căreia principiile universaliste și-ar pierde În mare măsură forța. Afirmări identitare și acțiune colectivă Afirmarea identităților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Réflexions sur la violence. Trebuie să ne mulțumim cu acest diagnostic pesimist? N-ar trebui oare să vedem În solidaritate „un principiu de rezistență la acceptarea imediat acordată statu quo-ului” (Ruby, 1997, p. 96), o sursă de reflecție fecundă „asupra nedreptăților ș...ț și legitimității unei repuneri În discuție a raporturilor sociale, asupra raporturilor cu celălalt și a comensurabilului, asupra chestiunii «străinului» (inclusiv a celui «fără»: fără domiciliu stabil, fără acte În regulă, fără patrie), care Îi este corelativă” (ibidem, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Lui, toate relele de pe pământ. Ei uită totuși că "diavolul așteaptă ca un vampir în umbra istoriei"26. Oamenii, scrie papa Grigorie cel Mare, trebuie să știe că voia lui Satan este strâmbă, dar puterea sa este întotdeauna dreaptă, întrucât nedreptățile pe care acesta le propune, le îngăduie Dumnezeu 27. Profetul Avacum știa acest adevăr cu mult timp înainte: "Diavolul merge înaintea pașilor lui Dumnezeu" (Avacum, 3, 5). Rostul acestor încercări uneori transpare în decursul vieții, ca în cazul lui Iov
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
există ceva nefiresc în toată această poveste? Dacă n-ați simțit încă nefirescul situației, o să-mi permit să vă rog să recitiți, cu un plus de atenție, cele două paragrafe de mai sus. Și veți vedea că vociferăm teribil împotriva nedreptății pe care ne-o fac italienii și, în genere, occidentalii când generalizează și ne includ pe toți românii în aceeași oală cu niște infractori, dar, pe de altă parte, simțim nevoia să ne delimităm de o întreagă etnie: de romi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
componentă esențială a personalității eroului, care, prin intermediul cercurilor de elevi pe care le frecventa sau al cenaclului de liceeni, iar mai apoi al cercurilor revoluționare, se va apropia de curentul ce domina intelighenția rusă a timpului. Revoltatul din naștere împotriva nedreptăților are acum ocazia de a-și fundamenta atitudinea prin documentare foarte serioasă, dar și prin raportare la situația socială pe care el o cunoștea. Se conturau două poziții, determinate pe de o parte de cultura asimilată și pe de alta
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
gradul de omogenitate lingvistică, care a fost cuantificat pentru un mare număr de țări. Multe fenomene politice nu pot fi explicate prin medii naționale. Să luăm, de pildă, nivelul sărăciei. Oamenii nu se revoltă împotriva sărăciei ca atare, ci împotriva nedreptății; ei nu se revoltă împotriva mediei naționale a sărăciei. În termeni statistici, inegalitățile sociale pot fi exprimate prin devieri standard. În unele țări, guvernele au avut rețineri în a colecta și publica date despre inegalitățile regionale, etnice sau sociale. În ciuda
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
să dărâme cu brutalitate drepturile (și demnitatea!Ă individului, prin „dictatura proletariatului”. În treacăt fie spus, În nici una dintre numeroasele țări În care a fost aplicată utopia marxistă - observăm Încă o dată cum frumoasele, poeticele, „umanele” utopii se transformă iute În nedreptăți atroce și În crime, de Îndată ce o mână de aventurieri, așa-ziși revoluționari, le aplică În practica socială! - nu a condus „proletariatul”, ci o mână de așa-ziși revoluționar iute transformați În „clică”; după ce s-au asigurat de pârghiile puterii și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cunoscut care ne amintește, În cazul În care l-am uitat, că „noi trivializăm, Înjosim Întotdeauna ceea ce ne uimește și nu Înțelegem”. Ceea ce depășește interesele și Înțelegerea noastră de moment, a noastră și a grupului nostru, cel care „luptă contra nedreptății și a abuzurilor” cu aceleași arme ca ale celor vizați ca atare: suspiciunea pripită, calomnia, reducția grosolană la unele tipare comode, lucruri care nu rareori ascund interese imediate, lucrative, de grup. De altfel, după ’90, același grup a Încercat să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
absenței premiului Nobel”, dar și prin acuzele pe care ni le aruncă nouă, cei care i-am precedat, de a nu fi fost capabili să producem acea „breșă” În compactul scepticism vest-european, pe care-l resimt ca pe o acută nedreptate. Și-și Închipuie, cu o duioasă și feroce naivitate, că orice traducere În spațiul literar occidental - cum a fost apariția lui Cărtărescu În Franța, de exemplu - poate să ne afirme integral și să aprindă o lumină de Înțelegere În mințile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
23, 24 și 25 decembrie ’89, când - așa cum se Întâmplă În basmele „iraționale” și pline de fantasme când un pahar cu apă Își răspândeau continuu 7 conținutul peste margini, deși nu-l umple nimeni - s-a „făcut dreptate”! Și, așa cum nedreptatea, injustiția și absurdul social domniseră excesiv de mult și În forme copleșitoare, zdruncinând binișor bazele și țâțânele nației și ale tradiției sale, tot astfel, cu o asemănătoare „brutalitate a Proniei!”, de pe-o zi pe alta, a pogorât dintr-un cer
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că mitul (și cultul) lui Eminescu este un fenomen sănătos, departe de invenție și "făcătură", iar cartea lui Th. Codreanu pune mai bine lumina pe aceia care, martori implicați ori numai spectatori, au făcut posibile ori nu au putut preveni nedreptățile și tragedia în care s-a preschimbat drama omului Mihai Eminescu, începând din acel 28 iunie 1883 și până în 15 iunie 1889, în noaptea zilei când Poetul cel Mare al românilor a trecut în veșnicie. Fortis cadere, non cedere potest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mine și societate" care durează "din clipa în care am început să gândesc pe cont propriu, din clipa când arta și filosofia mi-au deschis ochii asupra drumului greșit pe care se află societatea românească... în care sălășluiesc minciuna și nedreptatea, în contrast cu ceea ce se spune. E drept, sunt prea slab în fața enormei mașinării și sunt nevoit să mă revolt în genunchi" (2494). Ca și cum la vremea aceea partidul avea nevoie de indivizi capabili să gândească. Scrisoarea, un document periculos, din fericire nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o formă de recunoaștere a eforturilor sale de configurare a orizontului paradigmei transmoderne, care oferă cheia lecturii. Chiar dacă meritele sunt multiple raportat la acest studiu, și este suficient să enumerăm: situarea împotriva curentului și verticalitatea în apărarea unui adevăr în raport cu nedreptatea lui Nicolae Manolescu vizavi de interpretarea lui Marin Mincu, dar și vizavi de Barbu, înțeles ca fiind un "veleitar cultural, îndeosebi filosofic", remarcabila capacitate de analiză a geometriei ritmice barbiene, în acord cu geometria ritmică eminesciană și cu posibilitățile poetice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rușilor, el ar fi vrut acest lucru, dar toți ostașii basarabeni au fugit acasă și regimentul nu rămăsese decât cu circa 200 de oameni. Colonelul Burducea a fost țap ispășitor, a fost trecut la pensie. Se făcea astfel o mare nedreptate unui om așa de bun, de cinstit și corect care a pornit de la „copil de trupă” până la colonel”. În legătură cu cele de mai sus desprindem și următoarele clarificări făcute de martorul momentelor în cartea „Călător prin...vâltoarea vremii”, p. 44-45: „La
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
deplorabilă” în Bihor, „foarte lipsită și săracă” în Hunedoara, „îngrozitoare” în Sighetul Marmației și „suferă îngrozitor de lipsa de alimente” în Alba și Turda-Arieș. Motivele care au condus la această situație, exceptând cele obiective datorate distrugerilor războiului și rechizițiilor, au fost nedreptățile la împărțirea cerealelor (Sătmar), „pungășii” cu articolele de primă necesitate, care erau tranzacționate în Serbia la prețuri superioare, lipsa acută de alimente (Hunedoara, Alba, Turda-Arieș, Cojocna), iar în Sighetul Marmației au fost semnalate cazuri în care oamenii au mâncat coji
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
austro-ungare până în 1918, după aceea „arma lor s-a prefăcut aici în prietena dușmanilor ei și a dușmanilor noștri de ieri și în dușmana noastră de astăzi”. Memoriul nu a omis nici reacțiile populației românești care, sătulă de teroare și nedreptăți, a început să-și facă singură dreptate. Astfel, în comuna Vermeș, județul Caraș-Severin, într-o duminică, locuitorii l-au ucis cu pietre pe locotenentul Joțo Georgevici care, cu prilejul unei cercetări efectuate în interesul unei familii de evrei din Timișoara
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]