6,405 matches
-
omorît în pustie!" 17. Acum, să se arate puterea Domnului în mărimea ei, cum ai spus cînd ai zis: 18. "Domnul este încet la mînie și bogat în bunătate, iartă fărădelegea și răzvrătirea, dar nu ține pe cel vinovat drept nevinovat, și pedepsește fărădelegea părinților în copii pînă la al treilea și la al patrulea neam. 19. Iartă dar fărădelegea poporului acestuia, după mărimea îndurării Tale, cum ai iertat poporului acestuia din Egipt pînă aici." 20. Și Domnul a zis: "Iert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
cu moartea. 32. Să nu primiți răscumpărare pentru cel ce trebuie să fugă în cetatea lui de scăpare, ca să se întoarcă să locuiască în țară pînă la moartea preotului. 33. Să nu pîngăriți țara unde veți fi, căci sîngele celui nevinovat pîngărește țara; și ispășirea sîngelui vărsat în țară nu se va putea face decît prin sîngele celui ce-l va vărsa. 34. Să nu pîngăriți deci țara în care veți merge să locuiți, și în mijlocul căreia voi locui și Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
sară, dar se reține zeiește în clipa supremă, în vreme ce Fecioara dă să-l respingă și-l atrage, să se ferească absorbindu-i mesajul seminal, totul într-un mirific vârtej de senzualitate și sacralitate, de puritate, chemare tainică, predare inconștientă, posesiune nevinovată și presimțire încercănată! O minunăție, ce mai! Dar de cealaltă parte, am devorat Strada. Lumea. Sunt convins că fiecare dintre dvs. ați fost în variate rânduri locuit sau cutreierat de sentimentul turistic al existenței. De acea minunată senzație de nonșalanță
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
agricultura, ne atrofiază musculatura etică, ne îndrăcește și ne livrează nevrozei suicidare! Pare că deznădejdea - supremul păcat, după judecata ve chilor Părinți! - ne-a devenit supremul refugiu. E drept? Nu e drept. Dar așa pare că este! 16 septembrie 2010 Nevinovată plângere de milă Anul acesta, în martie, am publicat în România literară un sfios, dar hotărât, lamento („Suavă înlănțuire de orori“) pe tema amarului destin al criticului literar obligat să-și câștige pâinea ca vidanjă a mizeriilor hiperetalate de literatura
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
lui Dragoș Bucur din Polițist, adjectiv? Gata spațiul. Dar dacă tot m-am pornit, revin joia viitoare. Vezi dum neata că, precum Catindatului din D’ale carnavalului, în interval de conversație mi-a trecut durerea de măsea... fie ea și nevinovată. 30 septembrie 2010 Viața la nișă „Îmi vine mereu în minte gândul că am trăit ca un om fără o țară a lui. Nevrând să mă exilez, a trebuit să inventez un subterfugiu, să creez un teritoriu pe măsura ultragiu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ați văzut!? Dar la sutele de milioane de morți pulverizați în experimentul comunist, de la Troțki la Mao, v-ați gândit? Știți câtă suferință, cruzime și moarte se ascund îndărătul medaliilor sovietice cumpărate de voi de la tonetele occidentale? Și cât sânge nevinovat se află în spatele chipului - așa de vânturat de voi pe pieptul tricourilor - al lui Che Guevara? A devenit de bonton să citezi din Engels și Marx. E chic să faci apel până și la Cărticica roșie a lui Mao, ca să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
suflet oropsit, de urs bătrân plimbat la bâlciuri derizorii, sincer și frumos mirat de tot ce i se întâmplă. Doar ce am dat de câteva ori mâna pe la târgurile de carte, el ca atent redactor la Editura All, eu ca nevinovat samsar de carte. Ce ne-a apropiat frățește (aproape de lacrimă) cale de un sfert de ceas a fost telefonul pe care i l-am dat năucit, după ce i-am citit un text devastator despre moartea câinelui de la țară. Vezi bine
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Is Something To Be... Mircea Udrescu îl știe pe Cornel Chiriac (1942-1975) de la vârsta grădiniței. I-a fost coleg de școală primară și de liceu într-un Pitești sufocant, care presimțea miculmare dezgheț al anilor1962-1971. Iubiri de-a valma, rebeliuni nevinovate, valuri de insurgență alcoolică pe ritm de swing și twist. O revistă samizdat de jazz-cool, urmată de interogatorii securistice și cauționări paterne. Un frate baterist și tatăl bolșevic (vajnic gazetar de partid, inva riabil hărțuit verbal de fiul năprasnic occidentalizat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și cu mine, de aproape patru decenii. Sociometrie, așa-i zicem noi maniei de-a face speculații la nesfârșit pe seama fizionomiilor întâlnite, a întâmplărilor și contextelor de tot felul. Cred că multe cupluri bine sudate se delectează cu plăcerea asta nevinovată. Să-ți petreci diminețile pe Corso și serile pe faleză, să cutreieri parcurile și muzeele, să sirotezi o cafea sau o bere la măsuța de pe trotuar, să aluneci pe trotuare holbându-te din vitrină-n vitrină - totul cu privirea ațintită
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
seama că mai sunt doar câțiva oameni din generația lui, după care vom rămâne noi între noi!?“ Era atâta groază în expresia ei, încât frisonul interogativ m-a pătruns atunci până la os, după care am scris câteva pagini despre vinovăția nevinovată, ele ganța lumii vechi și singurătatea culturală. Dacă nu le-am publicat, a fost tocmai din rușine față de cei care-mi contorizaseră de-a lungul vremii reticențele necrologice. Apoi, deși am refuzat orice ieșire în media la moartea lui Valeriu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
brac subțirel și aproape eteric), legenda familiei se numea Pick, pointerul care-l salvase pe bunicu-meu de la moarte. „Într-o noapte de crivăț cumplit, cu zăpada cât casa“, zicea povestea, vajnicul călărășean a binevoit să adoarmă-n nămeți, după vreun „nevinovat“ exces sorbitor la bufetul „Vișeu“ de pe Giurgiului (perpendicular pe strada care duce la Muzeul „George Bacovia“). Presimțind ceva, Pick a cerut să se ducă după el și, neputând să-și tragă stăpânul spre casă, uriașul s-a culcat de-a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
școlii era profesorul Ghe. Marinescu, un om ursuz, nu rău, dar foarte bun organizator. N-am să-l uit pe Ilie Patraulea, profesorul de pedagogie.Când vorbea despre copii, când ne arăta ce așteaptă ei de la noi, cât sunt de nevinovați, câtă muncă depun ei în rezolvarea temelor, te făcea să regreți toate greșelile pe care le-ai făcut față de acești micuți muncitori. Fiul directorului, Alexandru Marinescu, profesor de limba franceză și română, făcea lecții de literatură. Îi sorbeam lecțiile. Când
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ocupată de sovietici iar noi a trebuit să ne refugiem dincoace, pe malul drept al Prutului în 1940 iar în 1941 a început războiul tocmai între cei doi dictatori. Din păcate au murit pe front și acasă milioane de oameni nevinovați. * Anul școlar 1937/1938 era pe sfârșite. Pentru examenul de absolvire a clasei a VII-a complementară s-au fixat centre de examinare la Bolgrad, Ismail și Chilia Nouă. Școala noastră era repartizată la Bolgrad. Erau trei băieți și patru
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
șiroiesc pe obraji, căci nu îndrăznesc să mă apropii de Dumnezeiescul Prunc. E Noaptea Sfântă! E Noaptea Nașterii Mântuitorului meu, care a venit pentru mine pe pământ să se răstignească și să mă mântuiască. Pentru mine a curs Sângele Lui nevinovat, ca să mă spele de păcatul strămoșesc. Dar oare lacrimile mele mă vor spăla de robia păcatelor de după botez? Dar iată: aud glasurile îngerilor, care la fel ca acum două mii de ani, brăzdând văzduhul, unesc Cerul cu pământul, cântând: „Osana, Osana
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
lămâiță, simbol al purității sale îi încununa capul. În ochi ei albaștri ca cerul tremurau lacrimi de fericire și părea o zână din cărțile de povești din care le citea în serile de iarnă frățiorilor. Cu un zâmbet dulce și nevinovat, pășea alături de mirele ei în fața Sfântului Altar, părându-i-se că totul este un vis din care se va trezi curând. La biserică se adună tot satul, cu mic, cu mare, și toți erau fericiți pentru fericirea Măriucăi și a
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
văzu un pătuț în care se afla un copilaș care era pe moarte și pe mama acestuia, care cu mâinile înălțate spre cer, se ruga cu lacrimi, zicând astfel: „Doamne, vezi necazul meu, ascultă rugăciunea mea! Ai milă Doamne de nevinovatul meu prunc, care este gata să moară. Știu ca Tu poți face tot ce voiești, salvează-l, Doamne! Suntem săraci și nu avem bani să-l ducem la doctor. Dar Tu, care ești doctorul trupurilor și sufletelor noastre, vindecă-l
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
a-i ajuta. Că nu întâmplător, din grabă, luase la plecare din cer o coroniță prea mare pentru căpușorul lui, și gândi astfel: „Doamne! Tu ai voit să ajung aici pentru a veni în ajutorul acestei mame îndurerate și a nevinovatului ei prunc!” Și fără a fi observat de mama acestuia, se apropie de pătuțul copilașului, pe care-l îmbrățișă cu aripile sale, îl sărută pe frunte și-l binecuvântă, după care își luă zborul. Femeia, auzind fâlfâit de aripi, se
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
pe care-l îmbrățișă cu aripile sale, îl sărută pe frunte și-l binecuvântă, după care își luă zborul. Femeia, auzind fâlfâit de aripi, se ridică de jos și înțelese că ruga i-a fost ascultată, și că pruncul ei nevinovat este salvat, căci acesta deschisese ochișorii și gângurea vesel, iar febra care-i arsese trupușorul zile în șir, dispăruse. Cu copilașul în brațe, alergă în odaia unde dormea soțul ei, care obosit de nopțile de veghe alături de soția lui, la
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
familiei, micuțul protejat nu a găsit altceva mai bun de făcut decât să moară. A profitat de liniștea nopții și a dat în primire, dacă se poate spune astfel, întâmplarea nepretându-se, în nici un caz, la glume. Fie ele și nevinovate. Vreme de o zi, într-o disperată îngrijorare, cățelul l-a căutat pe iepuraș prin toată casa și prin toată grădina din spatele casei. Ba a ieșit și în fața casei, de unde a cercetat cu răbdare strada, când în sus, când în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
e azi mai ticăit decât înainte. n-am inimă // în mine nici cât e-ntr-o mămăligă, nu gândesc nici la tine, nici la lume, nici la însumi. Singura deosebire e c-am devenit susceptibil, că orice atac, cel mai nevinovat, mă iritează încît am o adevărată Berserkerwuth, că s-au înmulțit oamenii cu cari nu mai vorbesc nici un cuvânt și c-am s-ajung să nu mai vorbesc chiar cu nimeni, nici cu mine însumi. Nu-i vorbă, s-a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și căldura, indignarea stăpânită a pledoariilor mele. Natura a fost darnică cu mine în privința fizicului și atitudinile nobile îmi vin fără cel mai mic efort. Mai mult, eram susținut de două sentimente sincere: mulțumirea că mă aflu de partea celui nevinovat și un dispreț instinctiv față de judecători în general. Disprețul acesta, totuși, nu era poate chiar atât de instinctiv. Știu acum că-și avea temeiurile sale. Dar, văzut din afară părea mai curând pătimaș. Nu se poate nega \ nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cam tot așa cum admiteam că există și lăcuste. Cu singura diferență că invaziile acestor ortoptere nu mi-au adus niciodată vreo para, în timp ce, datorită dialogului cu niște oameni pe care-i disprețuiam, îmi câștigam viața. Dar eram de partea celui nevinovat și conștiința mea era împăcată. Sentimentul că ești în dreptul tău, mulțumirea de a avea dreptate, bucuria de a te stima pe tine însuți sunt, dragă domnule, tot atâtea resorturi puternice care ne ajută să rezistăm sau să mergem înainte. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
tot atâtea atuuri. Și apoi am dus la bun sfârșit câteva cazuri grele, din interes, în primul rând, dar și din convingere. Dacă hoții și codoșii ar fi mereu și pretutindeni condamnați, oamenii cinstiți s-ar crede cu toții și întotdeauna nevinovați, dragă domnule. Și, după părerea mea ― iată că mă apropii de subiectul nostru ― tocmai asta nu trebuie să se întâmple. Altminteri, am avea de ce râde. Scumpul meu compatriot, vă sunt cu adevărat recunoscător pentru curiozitatea dumneavoastră. Totuși, povestea mea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
îndura. Singura apărare e răutatea. Oamenii se grăbesc să judece spre a nu fi ei înșiși judecați. Ce vreți? Ideea cea mai firească a omului, cea care-i vine în chip naiv, din străfundul firii sale, este ideea că e nevinovat. Din acest punct de vedere suntem cu toții în situația acelui francez care, la Buchenwald, se încăpățâna să depună o reclamație la funcționarul ce-i înregistrase sosirea, el însuși prizonier. O reclamație? Funcționarul și tovarășii săi râdeau: "Degeaba, prietene. Aici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
care, la Buchenwald, se încăpățâna să depună o reclamație la funcționarul ce-i înregistrase sosirea, el însuși prizonier. O reclamație? Funcționarul și tovarășii săi râdeau: "Degeaba, prietene. Aici nu se reclamă." "Dar, domnule, spunea francezul, cazul meu e excepțional. Sunt nevinovat." Toți suntem cazuri excepționale. Fiecare dintre noi invocă ceva anume. Fiecare se vrea nevinovat, cu orice preț, chiar dacă pentru asta ar trebui să învinuiască întreg neamul omenesc și însuși Cerul. Nu-i veți face nimănui prea mare bucurie lăudându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]