4,111 matches
-
cănilor", când vierii sărbătoreau vânzarea vinului prin niște chefuri imense și prin concursuri de băut unde participanții trebuiau să bea cât mai repede vinul din căni. Câștigătorul primea o cunună de frunze și un burduf de vin. În sfârșit, ziua "oalelor" era consacrată cultului morților. În fiecare cămin, se fierbeau boabe într-o oală de pământ, fiertură pe care locuitorii casei trebuiau să o mănânce înainte de căderea nopții. Această consumare rituală era pusă sub egida celor dispăruți ai familiei și era
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de băut unde participanții trebuiau să bea cât mai repede vinul din căni. Câștigătorul primea o cunună de frunze și un burduf de vin. În sfârșit, ziua "oalelor" era consacrată cultului morților. În fiecare cămin, se fierbeau boabe într-o oală de pământ, fiertură pe care locuitorii casei trebuiau să o mănânce înainte de căderea nopții. Această consumare rituală era pusă sub egida celor dispăruți ai familiei și era considerată benefică. În luna martie, pe parcursul a șase zile, grecii sărbătoreau Dionisiile urbane
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
planuri la mobilizare prin care erau adoptate niște măsuri pregătitoare în caz de ceva. Se sistau permisiile, concediile de odihnă sau cele medicale. Deci, niște măsuri pregătitoare se luau atunci când se strica situația internațională. Adică, nu te lua ca din oală. Cum s-ar zice, te găsea gata îmbrăcat, nu în baie. S. B.: Într-o anticameră. M. M.: Da. Nu s-a luat niciun fel de măsură. Cu toate că în planuri aveam așa ceva, nu s-a aplicat nimic. Erau măsuri și
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
exercițiu. Alarmele de exercițiu se dădeau, de regulă, când militarii dormeau, când se știau efectivele unde sunt. M. M.: Da, prezenți toți. S. B.: Și se dădeau de dimineață, de regulă. M. M.: Dimineață pe la trei-patru. Te lua ca din oală, te sculai, te îmbrăcai... S. B.: ... te luau ca din oală ca să vadă cât de repede te dezmeticești. M. M.: Camuflai geamurile, puneai păturile în geam... S. B.: ... oricum geamurile erau camuflate de cu seară. M. M.: ... de cu seara
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
când se știau efectivele unde sunt. M. M.: Da, prezenți toți. S. B.: Și se dădeau de dimineață, de regulă. M. M.: Dimineață pe la trei-patru. Te lua ca din oală, te sculai, te îmbrăcai... S. B.: ... te luau ca din oală ca să vadă cât de repede te dezmeticești. M. M.: Camuflai geamurile, puneai păturile în geam... S. B.: ... oricum geamurile erau camuflate de cu seară. M. M.: ... de cu seara, da. Îți luai ranița, te duceai acolo și stăteai sau dormeai
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
un caporal deștept și zice: "A zis că pune în aplicare planul de măsuri "Radu cel Frumos"". "Bun". M-am îmbrăcat și am urcat în camion. S. B.: Ați bănuit ceva? M. M.: Nimic. S. B.: Deci, luat ca din oală. M. M.: Când am auzit "Radu cel Frumos" mi-am zis: "Băi, alarmă de luptă!" S. B.: Ce s-o fi întâmplat? M. M.: Mi-a cam înghețat sângele în mine, este adevărat. S. B.: În toată experința dumneavoastră de
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
calcul, calcul,ca-lcu-l, c-a-l-c-ul-lăa-t, l-l-l-l. Sinteza urmează analizei sub forma: l-l-l-l, calcul, calcul, calculator sau integrarea cuvântului în propoziții scurte: El calculează cheltuielile. Luptăm pentru libertate. Laleaua este o floare. Se poate folosi ca etapă preliminară introducerii propoziților exersarea sintagmelor: oală de lut, plan de lecții, supă de găluște, alegere liberă, plan de luptă care abundă de consoana l. Propozițiile trebuie înțelese de către logopat. Deformări de articulare ale fonemului l În general, fonemul l odată deprins se păstrează și nu este
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
erau indispensabile În satul românesc și care s-a menținut până recent, o reprezintă căldărarii. Ei sunt dealtfel cei care au păstrat cel mai bine elementele specifice culturii și tradițiilor seculare, precum și modului de viață nomad. Bărbații căldărari confecționau căldări, oale, tigăi, obiecte de podoabă și de cult din aramă și alamă, În timp ce femeile realizau perii și bidinele din păr de cal. Neamul rudarilor a avut o interesantă evoluție a ocupației de bază. Astfel, ei sunt descendenți ai băieșilor sau aurarilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sere și solarii) sau chiar proprietari de firme de import-export În marile orașe ale țării. Practică un comerț stradal la standarde occidentale și mulți au studii comerciale (București, Iași, Ploiești, Sibiu, Brașov, Timișoara ș.a.). 5.9. Căldărarii. Confecționează căldări, tigăi, oale, alambicuri etc, din tablă de aramă și din aluminiu. De la Începuturi au trăit În corturi, călătorind În căruțe colorate. Mulți și-au păstrat stilul tradițional de viață până foarte recent. Au fost sedentarizați ultimii. Specific: La căldărari se păstrează poziția
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mai practică alte meserii tradiționale. Aceștia sunt: pieptănari (cei ce confecționau piepteni și alte obiecte din os sau din coarne de animale); ceaunari (cei ce se ocupau cu prelucrarea metalelor, având mici turnătorii de fontă și confecționând ceaune, cratițe și oale de fontă); negustori ambulanți care, de regulă comercializau prin târguri și bâlciuri produse confecționate de ei Înșiși ( În timp au Început să comercializeze produse realizate de alții); vindecători de boli (aceștia foloseau plante medicinale pe care le preparau Într-un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fiert și de obținut sau distilat țuica(figura nr. 22), cazane de fiert săpunul (figura nr. 26), găleți de apă etc. și de ritual religios (criștelnițe pentru botez); - vase mici sau medii de uz gospodăresc: tăvi, tigăi, căni, tipsii, talere, oale, ibrice(figura nr. 24), ceaune și de cult: pocalul bisericesc, căldărușa de Bobotează. Toate aceste vase au rol dublu, funcțional și decorativ. În special vasele rituale au decor complex, atât prin tehnică cât și prin valoare simbolică și formă. Prelucrarea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și vas de răcire. Vasele sunt realizate din cupru masiv, fiind metalul cel mai indicat pentru distilarea băuturilor spirtoase (figura nr. 33). În categoria lucrătorilor În metal se includ și rromii spoitori, care se ocupau, pe lângă cositorirea vaselor de aramă (oale, tigăi, ceaune, cazane etc.), și cu repararea și curățirea periodică a acestora. Cositorirea constă În tratarea prin acoperire, pe suprafață interioară cu cositor (staniu) a concavității vaselor de uz casnic, pentru a Împiedica oxidarea lor În timp. REȚINEȚI ! Prelucrarea aramei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care se termină Într-un spațiu ce adăpostește un lac temporar (figura nr. 35). 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și aliaje. Ceaunarii și tuciurile. Ceaunarii prelucrează metale neferoase, precum aluminiul, pentru a confecționa ceaune, tuciuri, tigăi, oale sau alte recipiente pentru gătit (figura nr. 36). Aceștia topesc metalele și le toarnă În forme confecționate tot de ei. O bună bucată din cultura culinară rromă și românească se bazează pe gustul special dat de gătitul În vase precum
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Noi am făcut-o, ca multe altele!!! Într-o seară magică de Crăciun, cu zăpadă plăpumită și ger sticlos, brazi Împodobiți la ferestre, miros de cozonacii rumeniți la cuptor și covrigei crocanți, sărmăluțe În foi de varză acră forfotind În oale, mirosuri apetisante de la tot felul de fripturi și sosuri aromate, am fost invitată să particip la botezul micuțului de doar doi ani, cu fața bucălată și păr cârlionțat, care răspundea la numele de Mihăiță. După sărbători a plecat cu noua
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mulți între români carii să zică: tocma novele politicești poci să cetesc cu mult mai bune în limbi streine - oh, nu; căci fieștecare știe cum că acele nu sînt scrise în interesul și amăsurat trebuințelor românului, - fieștecare trage foc la oala sa, vorbă românească. Un strein nu scrie în limba românească, cu atîta mai puțin în duhul românesc; un strein, de ar fi înțeleptul înțelepților, cosmopolitul cosmopoliților, nu cunoaște scăderile noastre, nu le simte pe acele, prin urmare nici nu știe
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Eram la Lipănescu-n grădină de vreo câteva ceasuri. Uraganul entuziasmului creștea mereu, când o onoare neînchipuită veni să-l ridice la paroxism. Prezidentul - el, În persoană! - urmat de un adiutant, veni să viziteze petrecerea noastră populară și să spargă o oală cu poporul lui. Marele om ne zise câteva cuvinte. Era Încântat de purtarea bravilor săi ploeșteni, cari au știut ca totdeauna să se sacrifice pentru libertate. A fost un fanatism, o furie! Oalele toate de pământ, căciulile-n sus și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
petrecerea noastră populară și să spargă o oală cu poporul lui. Marele om ne zise câteva cuvinte. Era Încântat de purtarea bravilor săi ploeșteni, cari au știut ca totdeauna să se sacrifice pentru libertate. A fost un fanatism, o furie! Oalele toate de pământ, căciulile-n sus și «Ura! Vivat Republica!». Prezidentul a plecat, luând cu dânsul pe Stan Popescu, polițaiul... Încet-Încet, cu ultimii cârnați, cu ultimele fleici și oale, se strecură și poporul martir... Probabil cheltuiala frugalei gustări populare rămase
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
să se sacrifice pentru libertate. A fost un fanatism, o furie! Oalele toate de pământ, căciulile-n sus și «Ura! Vivat Republica!». Prezidentul a plecat, luând cu dânsul pe Stan Popescu, polițaiul... Încet-Încet, cu ultimii cârnați, cu ultimele fleici și oale, se strecură și poporul martir... Probabil cheltuiala frugalei gustări populare rămase să fie trecută În viitorul buget al Republicei.” (Boborul!). Lupta pentru instaurarea republicii se duce cu poloboacele de vin, entuziasmul mulțimii sporește gradat pe măsura Îndepărtării / supunerii singurilor adversari
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și urmărind același scop. Reprezentatul ordinii publice - polițaiul Stan Popescu - e unul dintre conspiratori; prezidentul, neindividualizat prin nume, reprezintă mica zeitate a acestei lumi, emanația mulțimii stăpânite de beatitudine. Vizita lui În toiul chefului onorează plebea care, la unison, aruncă „oalele toate de pământ, căciulile-n sus”. Sensibilitatea auditivă a scriitorului percepe armonii imitative („Boloboacele golite se rostogolesc hodorogind”), considerațiile naratorului ilustrează ironia verbală, mișcarea de insurgență a mulțimii ia forma unui banchet popular. Ceea ce trăiește individual personajul lui Caragiale este
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
căldările de turnare. Deșeuri refractare sau din ceramică (concasare, măcinare și sfărîmare). Măcinarea, arderea și sortarea șamotei refractare. Zidirea cu cărămidă refractara a cuptoarelor, utilajelor și podurilor de turnare, precum și a altor instalații industriale asemănătoare. Confecționarea manuală a blocurilor și oalelor refractare pentru cuptoarele de topit sticlă; confecționarea creuzetelor destinate metalurgiei zincului. 6. Fabricarea cărămizilor din silica: atelierul de reparații și confecționat modele, depozitul de materiale, laboratorul central, atelierul de metrologie. 7. Fabricarea cărămizilor silicocalcare (toate operațiunile aferente procesului tehnologic). Fabricarea
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]
-
căldările de turnare. Deșeuri refractare sau din ceramică (concasare, măcinare și sfărîmare). Măcinarea, arderea și sortarea șamotei refractare. Zidirea cu cărămidă refractara a cuptoarelor, utilajelor și podurilor de turnare, precum și a altor instalații industriale asemănătoare. Confecționarea manuală a blocurilor și oalelor refractare pentru cuptoarele de topit sticlă; confecționarea creuzetelor destinate metalurgiei zincului. 6. Fabricarea cărămizilor din silica: atelierul de reparații și confecționat modele, depozitul de materiale, laboratorul central, atelierul de metrologie. 7. Fabricarea cărămizilor silicocalcare (toate operațiunile aferente procesului tehnologic). Fabricarea
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106890_a_108219]
-
căldările de turnare. Deșeuri refractare sau din ceramică (concasare, măcinare și sfărîmare). Măcinarea, arderea și sortarea șamotei refractare. Zidirea cu cărămidă refractara a cuptoarelor, utilajelor și podurilor de turnare, precum și a altor instalații industriale asemănătoare. Confecționarea manuală a blocurilor și oalelor refractare pentru cuptoarele de topit sticlă; confecționarea creuzetelor destinate metalurgiei zincului. 6. Fabricarea cărămizilor din silica: atelierul de reparații și confecționat modele, depozitul de materiale, laboratorul central, atelierul de metrologie. 7. Fabricarea cărămizilor silicocalcare (toate operațiunile aferente procesului tehnologic). Fabricarea
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106888_a_108217]
-
fără succes să-i țină la respect, dar ei nu renunță. În aer începe să se simtă un miros îmbietor, pătrunzător, inconfundabil de sarmale. O „pomană”, având ca autori o familie ce descarcă toată logistica necesară, în frunte cu o oală uriașă de inox, dintr-o autoutilitară marca Citroën. Opinii împărțite se aud în jur. Unii pelerini laudă mirosul, se bucură că vor putea mânca ceva după orele de așteptare petrecute în picioare. Alții critică prezența sarmalelor. „Va fi îmbulzeală, ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ținem cont de numărul impresionant de câini din incinta mănăstirii. Ceea ce mi-a mai atras atenția, odată pătruns în curtea interioară, a fost felul în care ocupa spațiul o familie de rromi, așezată pe iarba încă firavă, în jurul unei uriașe oale cu sarmale. Cam 25 de persoane, tineri și bătrâni, femei și bărbați. Miroase frumos, a condimente și a vin fiert, cei din apropierea lor, dar și cei deja încadrați în rând nu înțeleg prea bine ce se întâmplă, se așteaptă să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un loc bun anul trecut se așază iarăși acolo, cel puțin așa procedau și în anii trecuți”. Da, și ele, lucrătoarele de la baia publică, au dat de pomană. Anul trecut, când era atât de frig și ploaie, au preparat o oală mare cu supă de legume, ca la nuntă, pe care au distribuit-o apoi celor din preajmă în pahare de plastic. „A fost bună, cum să nu fie bună, erau așa de înghețați săracii și de zgribuliți, ca niște pui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]