4,211 matches
-
niște formatori de opinie. Mai târziu, apar obști în care voturile sunt inegale. Stahl (1998, vol. II, pp. 41-42) semnalează aici un alt exemplu în care nivelul constituțional este influențat de nivelul alegerii colective, afirmând că procedura de vot din obștea orașului Câmpulung a servit drept model Codului silvic din 1910. În sânul obștilor sătești există și membri cu funcție specializată, dar ei aveau mandate limitate ca obiect și durată și erau revocabili, obștea rezervându-și dreptul de a controla permanent
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Stahl (1998, vol. II, pp. 41-42) semnalează aici un alt exemplu în care nivelul constituțional este influențat de nivelul alegerii colective, afirmând că procedura de vot din obștea orașului Câmpulung a servit drept model Codului silvic din 1910. În sânul obștilor sătești există și membri cu funcție specializată, dar ei aveau mandate limitate ca obiect și durată și erau revocabili, obștea rezervându-și dreptul de a controla permanent și direct modul în care aceștia execută sarcinile. De exemplu, cei care executau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
colective, afirmând că procedura de vot din obștea orașului Câmpulung a servit drept model Codului silvic din 1910. În sânul obștilor sătești există și membri cu funcție specializată, dar ei aveau mandate limitate ca obiect și durată și erau revocabili, obștea rezervându-și dreptul de a controla permanent și direct modul în care aceștia execută sarcinile. De exemplu, cei care executau hotărârile luate de obște se numeau vechili (Stahl, 1998, vol. II, pp. 42, 52). Acești vechili, care inițial erau doar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
membri cu funcție specializată, dar ei aveau mandate limitate ca obiect și durată și erau revocabili, obștea rezervându-și dreptul de a controla permanent și direct modul în care aceștia execută sarcinile. De exemplu, cei care executau hotărârile luate de obște se numeau vechili (Stahl, 1998, vol. II, pp. 42, 52). Acești vechili, care inițial erau doar aleși sătești, devin treptat funcționari sătești, principalele sarcini fiind în legătură cu obligațiile impuse de către stat. Statul începe prin a recunoaște și reglementa funcționarea câtorva dintre
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se amesteca în alegerea lor. Este vorba în special de cei care colectau birul și de cei care îndeplineau sarcini polițienești. „Până la urmă, statul se va amesteca direct în alegerea și numirea acestor funcționari, care vor pierde astfel contactul cu obștea locală.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 43) Cel mai important pas în această transformare îl reprezintă sistemul administrativ înfăptuit prin Regulamentele Organice ale Moldovei (1832) și Munteniei (1831) . Aceste Regulamente sunt foarte importante din punctul de vedere al analizei noastre
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și ca instanță de judecată locală. Aceasta avea fie un caracter moralizator, de exemplu prin „strigarea peste sat” care este practicată și azi, fie de mediere. Abia în cazul în care situația respectivă nu se rezolva prin aceste mijloace minimale, obștea intervenea ca instanță de judecată propriu-zisă (Stahl, 1998, vol. II, pp. 72, 75-76). În obștile sătești erau însă mai mulți membri cu funcție specializată decât sunt recunoscuți de către autorități. Una dintre aceste funcții era cea de vornic. Acesta era ales
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
strigarea peste sat” care este practicată și azi, fie de mediere. Abia în cazul în care situația respectivă nu se rezolva prin aceste mijloace minimale, obștea intervenea ca instanță de judecată propriu-zisă (Stahl, 1998, vol. II, pp. 72, 75-76). În obștile sătești erau însă mai mulți membri cu funcție specializată decât sunt recunoscuți de către autorități. Una dintre aceste funcții era cea de vornic. Acesta era ales de obște și primea un semn distinct de la cel mai bătrân dintre răzeși, un băț
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca instanță de judecată propriu-zisă (Stahl, 1998, vol. II, pp. 72, 75-76). În obștile sătești erau însă mai mulți membri cu funcție specializată decât sunt recunoscuți de către autorități. Una dintre aceste funcții era cea de vornic. Acesta era ales de obște și primea un semn distinct de la cel mai bătrân dintre răzeși, un băț de cireș care ținea loc de chitanțier. Cel care plătea impozitul primea o așchie din respectivul băț în loc de chitanță. Existau și funcționarii cu roluri economice: văcarul, ciobanul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Stahl, 1998, vol. II, pp. 48-52). Influența Regulamentelor Organice asupra structurilor de organizare din satele românești s-a menținut, afirmă Stahl, până în 1864, odată cu instituirea sistemului administrativ modern. Astfel, atribuțiile administrative ale boierilor din satele aservite, ca și cele ale obștilor din satele libere sunt trecute în seama unei noi formațiuni administrative - comuna administrativă. Aceasta este înființată prin legea din 1864, care o concepe ca pe o asociație de sate mici care nu poate avea mai puțin de 500 de contribuabili
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o asociație de sate mici care nu poate avea mai puțin de 500 de contribuabili. Existența ei a fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea drept de preemțiune la vânzarea sau arendarea unor bunuri imobile; putea să facă împrumuturi; să arendeze o parte din patrimoniul său; să cumpere de la alte sate și de la propriii săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 53 58, 61-66). Prin
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
urmare a presiunii statului, și nu ca urmare a unei recunoașteri locale a necesității lor. Prin „presiunea statului” nu vreau să sugerez neapărat o condiționare directă, deși sunt și astfel de cazuri; este vorba mai degrabă de o constatare, de către obște, a necesității creării unor astfel de structuri generate de interacțiunea cu statul, și nu de constatarea unor nevoi locale. Astfel, stimulentele create la nivel constituțional au modelat forma și modul de funcționare a nivelului alegerii colec tive. Se poate argumenta
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
regulă strictă era că doar această adunare hotăra asupra lucrurilor ce priveau toată Vrancea.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene aveau o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul avea un sfat mic, format din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Stahl, 1998, vol. I, p. 160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene aveau o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul avea un sfat mic, format din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
asupra intereselor private. Internalizarea acestei norme făcea ca sătenii să nu opună o rezistență mare redistribuirii terenurilor. În plus, după cum am spus, redistribuirea avea loc după ce se strângea o masă critică de nemulțumiți și micile înțelegeri parti culare, aprobate de către obște, nu mai dădeau roade. Cu alte cuvinte, redistribuirea avea loc atunci când majoritatea conștientiza că se află într-o situație mai proastă dacă nu schimbă regulile. Revenind la costuri, ele erau mult diminuate deoarece în comunitate existau norme de reciprocitate și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
acord mutual, întărit rareori de acte. Aici se contată și o relație eficientă între nivelul constituțional și cel al alegerii colective în sensul în care, atunci când se ajungea la conflicte care nu puteau fi rezolvate decât în instanțele oficiale, hotărârile obștii, consemnate sau nu în acte, erau acceptate în instanță. La fel ca în paragraful anterior, îmi exprim opinia că această colaborare între cele două niveluri vine din faptul că nivelul constituțional nu avea resurse să gestioneze astfel de situații și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe care statul o lasă adunărilor obștești ca pe o conștientizare a eficienței acelui mod de organizare, ci ca pe singurul posibil în acel moment. Dacă la început statul era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament al hotărniciilor, ajungându-se astfel la un sistem mixt de reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
actul domnesc (6, 12, 24, 36, 48), care erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu însemna o diminuare a rolului obștilor în stabilirea hotarelor. Deși în toate celelalte chestiuni obștea dădea o importanță decizională egală membrilor ei, în probleme de hotărnicie, oamenii buni și bătrâni aveau o importanță mai mare decât ceilalți membri datorită faptului că, în lipsa documentelor, memoria acestora era
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu însemna o diminuare a rolului obștilor în stabilirea hotarelor. Deși în toate celelalte chestiuni obștea dădea o importanță decizională egală membrilor ei, în probleme de hotărnicie, oamenii buni și bătrâni aveau o importanță mai mare decât ceilalți membri datorită faptului că, în lipsa documentelor, memoria acestora era deosebit de utilă. Prin urmare, pe lângă regulile de cuprindere de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de față, deoarece ciobanii cunoșteau mai bine anumite părți ale hotarului, lucrătorii agricoli pe altele și, dacă cele spuse de ei erau confirmate de sătenii din satul alăturat, atunci puteau fi stabilite hotarele. Nicio persoană nu cunoștea întregul hotar, dar obștea, ca întreg, îl cunoștea prin punerea cap la cap a diverselor părți de hotar cunoscute de un țăran sau altul (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-122; vol. II, p. 80) . După cum afirmă Stahl (1998, vol. I, p. 122), amestecul dintre
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]