3,337 matches
-
procesului modernității, corpusul său de concepte, idei și teorii fiind, de regulă, supuse testării, falsificării, rigorii faptelor examinate după metodologia de specialitate. În spatele acestei reciprocități (teorie - evidență empirică) se produce o „alchimie” interesantă a raporturilor dintre teorie și realitatea socială observată, care ridică un semn de Întrebare asupra naturii științei generale a societății ca prototip al raționalității și, simultan, ca produs al modernității. Este vorba despre o caracteristică intrinsecă a practicii metodologice, pusă În lumină de epistemologi, conform căreia ansamblul de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
libertăți omul trebuie să-i răspundă prin creativitate. Invocată, revendicată, practicată cotidian, libertatea modernă a individului poate fi un punct de orientare fie și prin contrast spre libertatea verticală. în sfîrșit, aproape nu mai este nevoie de spus că, bine observat, principiul libertății religioase și de conștiință ferește de înțelegerea colectivistă a religiei, de sacralizarea grupurilor religioase, naționale, ideologice. Bine observat, el menține atenția spirituală pe axa care unește interioritatea trans individuală a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de orientare fie și prin contrast spre libertatea verticală. în sfîrșit, aproape nu mai este nevoie de spus că, bine observat, principiul libertății religioase și de conștiință ferește de înțelegerea colectivistă a religiei, de sacralizarea grupurilor religioase, naționale, ideologice. Bine observat, el menține atenția spirituală pe axa care unește interioritatea trans individuală a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru modernitatea laică, nu sînt materie de dezbatere în spațiul public
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
puțin în ultimii ani, găsim mișcări și partide asumat sau presupus populiste aflate și la stânga spectrului politic, fiind adeseori calificate ca aparținând stângii radicale. Populismul nu se mai rezumă la extrema dreaptă sau la dreapta ultraconservatoare sau reacționară, ci, trebuie observat, se întruchipează și prin mișcări precum Podemos în Spania sau Syriza în Grecia. Prin urmare, avem de-a face și cu un establishment de stânga și de dreapta (de obicei, de centru-stînga și/sau de centru-dreapta) care se opun populismelor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cognitiv-comportamentale Abordarea cognitiv-comportamentală încearcă să aplice raționamentul experimental studiului conduitelor umane. Ea își propune să explice geneza, dezvoltarea și menținerea problemelor (tulburări, suferințe) identificând relațiile cauzale cu evenimente interne și externe. Această abordare încearcă să scoată în evidență „legile” fenomenelor observate, astfel încât să le facă să varieze, să le controleze și să le anticipeze în circumstanțe date. Atent în ceea ce privește „măsura” faptelor, demersul diagnostic se sprijină pe observația și evaluarea problemelor trăite „aici și acum” de către subiect, pe mijloacele și pe condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
valori din ce în ce mai mici. Sedința 2: să facă un compliment Trecerea în revistă a sarcinilor La începutul ședinței, animatorii întreabă pe fiecare pacient dacă a putut să-și îndeplinească sarcina. Ei determină pe fiecare să prezinte, cât mai clar posibil, situațiile observate, emoțiile resimțite, gândurile automate, cât și natura comportamentului observat. Această primă trecere în revistă a sarcinilor obligă toți pacienții să intervină și prezintă următoarele principale mecanisme: - analiza situațiilor; - identificarea propriilor emoții; - identificarea propriilor gânduri automate; - efect benefic al exprimării emoțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Trecerea în revistă a sarcinilor La începutul ședinței, animatorii întreabă pe fiecare pacient dacă a putut să-și îndeplinească sarcina. Ei determină pe fiecare să prezinte, cât mai clar posibil, situațiile observate, emoțiile resimțite, gândurile automate, cât și natura comportamentului observat. Această primă trecere în revistă a sarcinilor obligă toți pacienții să intervină și prezintă următoarele principale mecanisme: - analiza situațiilor; - identificarea propriilor emoții; - identificarea propriilor gânduri automate; - efect benefic al exprimării emoțiilor proprii; - efect benefic al îndeplinirii unor sarcini in vivo
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apelării la strategiile de evitare cognitivă și credințele sale negative care, conform ipotezelor clinice ale terapeutului, contribuiau la menținerea neliniștilor sale excesive. Exceptând inventarul insomniei, rezultatele lui Marie se situează sub nivelul unui scor criteriu, ceea ce arată faptul că schimbările observate sunt semnificative din punct de vedere clinic. Rezultatele controlului efectuat după șase luni sugerează o menținere, chiar o ameliorare, a beneficiilor terapeutice. Alte observații clinice confirmă aceste rezultate. Marie spune că este mai puțin anxioasă și mai interesată de munca
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a cărei etiologie este cunoscută. Totuși, legătura dintre traumatism și răspunsul la stres nu este întotdeauna evidentă. Traumatism și memorie Există cazuri în legătură cu care nu există nici o ambiguitate: o rană pe un câmp de bătălie, un accident de mașină, violențe observate sau prezentate de către poliție, un abuz sexual urmat de acuzații și de dezorientarea celui care a comis abuzul cu ajutorul dovezilor obiective. Dar există o zonă nesigură care corespunde distorsiunilor memoriei. După o perioadă în care au fost negate traumatismele psihice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
minte: el îi cere să atașeze fiecare gând de un balon umplut cu heliu și să-l privească cum zboară. Realizarea acestui exercițiu de observare permite Doamnei B. să înțeleagă importanța conștientizării totale fără să emită judecăți în legătură cele observate. Animatorii propun la fiecare ședință noi exerciții de observare și exerciții de descriere sau exerciții de participare. Conștiință rațională, conștiință emoțională și conștiință evoluată Terapeuții explică conceptele de conștiință rațională (competențe care să mobilizeze raționamentul), de conștiință emoțională (competențe pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Franței) care se pot lăuda doar cu preparate culinare specifice (și, așa cum el însuși afirmă în repetate rânduri, delicioase) și acea unică, incomparabilă „bucătărie franceză“. Ce anume îl face să ajungă la această distincție? Înainte de a încerca un răspuns, trebuie observată o uriașă omisiune, pricinuită probabil de limitele orizontului de cunoaștere gastronomică al anilor ’30, când Păstorel a scris aceste rânduri: el nu cunoștea tradiția culinară a Chinei, căci, dacă ar fi întâlnit-o, nu putea să nu-i acorde statutul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
prelucrarea lor nu pot fi nicicum separate de abordarea teoretică a obiectului studiat. Trebuie să înțelegem foarte bine ceea ce tehnicile statistice ne pot dezvălui, după cum trebuie să înțelegem foarte bine ceea ce încercăm să aflăm și ceea ce putem afla din datele observate. Primele trei din cele șapte capitole ale cărții pregătesc cititorul pentru capitolele tehnice. Primul încearcă să surprindă esența metodologiei cercetării în științele sociale, contrastând modul de a face știință în disciplinele sociale cu demersul similar din științele naturale. Scopul principal
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
datelor și interpretarea rezultatelor. Pentru a putea înțelege și analiza un fapt sau fenomen social, sociologul obișnuiește să construiască un model teoretic, care să redea cât mai bine realitatea. Modelul conține conceptele și termenii necesari pentru a descrie obiectele, relațiile observate și presupuse dintre obiecte, precum și atributele lor. Prin model este dată o reprezentare a faptului sau fenomenului social. Acuratețea construcției este cu atât mai mare cu cât obiectele și relațiile dintre ele sunt mai corect identificate. Modelul este folosit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Modelul este folosit pentru a înțelege observațiile, pentru a le pune cap la cap, pentru a le explica și pentru a deduce alte informații care încă nu au fost observate. Astfel, pe de o parte, modelul clarifică și completează informațiile observate și, pe de altă parte, orientează investigația pentru obținerea de noi informații. Cercetarea empirică presupune operaționalizarea modelului teoretic. Fiecare concept și atribut sunt transformate în variabile observabile (ce pot fi direct măsurate) sau în variabile latente, derivate din cele observabile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
conceptualizare, ele dându-i o înțelegere și interpretare a celor pe care le observă și care îi ghidează activitatea de înregistrare a informației. Orice observație și investigație empirică se bazează pe presupuneri conceptuale, pe presupuneri asupra sensului, semnificației, înțelesului celor observate. Ca atare, ceea ce vede și înregistrează un observator diferă, în mai mare sau mai mică măsură, de ceea ce vede și înregistrează un alt observator care se uită la același lucru. Acest lucru depinde, așacum am văzut, de: a) schemele mentale
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
proces subiectiv, în care intervin concepția cercetătorului asupra lumii, modelul particular pe care îl construiește pentru fenomenul studiat (conceptele, obiectele, variabilele cu care operează și interpretarea, sensul, înțelegerea pe care o dă acestora) și instrumentele folosite pentru a măsura variabilele observate. Iar natura datelor selectate de cercetător determină atât tipurile de analiză pe care le poate face asupra datelor (metodele de analiză), cât și rezultatele acestora. Teoriile despre date examinează acest proces: felul în care observațiile din lumea reală sunt transformate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
k variabile dihotomice, fiecare măsurând prezența sau lipsa uneia dintre cele k stări ale însușirii. De cele mai multe ori, cercetătorii din științele sociale măsoară indicatori ai însușirilor, și nu însușirile însele. Acest lucru se întâmplă atunci când variabilele nu pot fi direct observate sau când acestea reprezintă concepte abstracte sau complexe: altruismul, democrația, corupția, percepția privind corupția, orientarea politică. După cum se va vedea în capitolele următoare, o parte din tehnicile de analiză multivariată au ca scop exact construirea unor scale de măsură pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
un concept/fenomen sau o mulțime de obiecte, putem considera că ele sunt determinate de către un număr mai mic de variabile neobservabile direct (dimensiuni, „factori”)? Dacă da, câți factori sunt, cât de bine descriu setul de date original, ce variabile observate determină și cu ce intensitate, ce sunt acești factori? Pornind de la analiza corelațiilor observate între variabilele ce descriu conceptul, fenomenul sau populația care ne interesează, analiza factorială ne ajută să identificăm structura acestor date, semnalând existența unui număr redus de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
eșantion. Confirmarea modelului pentru cel de-al doilea eșantion este considerată o validare a modelului. Logica analizei factorialetc "Logica analizei factoriale" Analiza factorială pleacă de la presupunerea că există un număr redus de variabile latente („factori”) care determină covariația între variabilele observate. Acest lucru înseamnă că fiecare dintre cele m variabile observate, X1 X1, X2, ..., Xm, poate fi exprimată ca o combinație liniară între n variabile latente F1, F2, ..., Fn, n < m. Dintr-o perspectivă cauzală, putem considera variabilele X1, X2, ..., Xm
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
considerată o validare a modelului. Logica analizei factorialetc "Logica analizei factoriale" Analiza factorială pleacă de la presupunerea că există un număr redus de variabile latente („factori”) care determină covariația între variabilele observate. Acest lucru înseamnă că fiecare dintre cele m variabile observate, X1 X1, X2, ..., Xm, poate fi exprimată ca o combinație liniară între n variabile latente F1, F2, ..., Fn, n < m. Dintr-o perspectivă cauzală, putem considera variabilele X1, X2, ..., Xm ca fiind determinate cauzal de F1, F2, ..., Fn, n < m
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
acestea). Îndepărtând factorii comuni, între variabilele X1 și X2 nu va mai exista nici o corelație. Toate lucrurile exprimate mai sus pot fi reprezentate printr-o diagramă cauzală în felul următor: Figura 1. Modelul general al analizei factoriale, cu m variabile observate, n factori comuni ortogonali F1, F2, ..., Fn, n < m, sunt factorii comuni care determină pe fiecare dintre variabilele X1, X2, ..., Xm, iar U1, U2, ..., Um sunt factorii lor de unicitate. Teoretic, putem considera că acești factori, F1, F2, ..., Fn, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
bi2, ..., bin sunt saturațiile factorilor F1, F2, ... Fn pentru fiecare variabilă Xi, i = 1, 2, ..., m1. Având în vedere forma ecuațiilor care descriu modelul factorial, saturațiile pot fi interpretate și drept coeficienți de regresie standardizați, unde variabilele dependente sunt variabilele observate X1, X2, ..., Xm, iar factorii sunt variabilele independente. Matricea alcătuită din saturațiile factoriale pentru fiecare variabilă observată se numește matrice factorială 2. Estimarea saturațiilor este unul dintre pașii principali în realizarea unei analize factoriale, căci în funcție de valorile lor vom putea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în vedere forma ecuațiilor care descriu modelul factorial, saturațiile pot fi interpretate și drept coeficienți de regresie standardizați, unde variabilele dependente sunt variabilele observate X1, X2, ..., Xm, iar factorii sunt variabilele independente. Matricea alcătuită din saturațiile factoriale pentru fiecare variabilă observată se numește matrice factorială 2. Estimarea saturațiilor este unul dintre pașii principali în realizarea unei analize factoriale, căci în funcție de valorile lor vom putea afla în ce măsură un factor determină o variabilă observată, ce factori determină cu preponderență o variabilă și ce
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
independente. Matricea alcătuită din saturațiile factoriale pentru fiecare variabilă observată se numește matrice factorială 2. Estimarea saturațiilor este unul dintre pașii principali în realizarea unei analize factoriale, căci în funcție de valorile lor vom putea afla în ce măsură un factor determină o variabilă observată, ce factori determină cu preponderență o variabilă și ce variabile saturează cu preponderență un factor (variabilele care determină cu preponderență factorul). Cunoscând aceste lucruri, vom putea identifica semnificația factorilor și îi vom putea defini și înțelege, deslușind astfel mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cu preponderență o variabilă și ce variabile saturează cu preponderență un factor (variabilele care determină cu preponderență factorul). Cunoscând aceste lucruri, vom putea identifica semnificația factorilor și îi vom putea defini și înțelege, deslușind astfel mai bine relațiile dintre variabilele observate. Figura 2. Matricea factorială pentru modelul general, cu m variabile observate, n factori comuni ortogonali Pentru a înțelege mai bine, să luăm cel mai simplu exemplu posibil, și anume cel în care două variabile observate, X1 și X2, sunt determinate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]