3,262 matches
-
puterii creștine și programelor sale politice și ideologice. În baza acestei matrici, imaginarul local, deși poate fi comparat cu alte tipuri de imaginar specifice perioadei, nu trebuie confundat cu acestea. Mărturiile culturale și probele istorice despre realitățile politice sau sociale oglindesc elocvent și diferențiator abordările și interpretările diferite, fie chiar și ale acelorași teme. O comparație cu performanțele artistice particulare din culturile catolice și reformate este un non-sens, mai ales din cauza incompatibilității formelor de expresie, a ideologiilor religioase care le-au
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
murală de la Assisi - curând și în Roma pontificală - este reprezentat preferențial și un alt model religios, dar "uman", cel marianic, Giotto oferind un adevărat prototip iconografic pentru viața Fecioarei (preluat curând și în alte țări catolice). Treptat, episoadele biblice vor oglindi tot mai mult realitatea, pentru că ele vor fi plasate în scenografia naturii sau a orașului medieval, reprezentat cu fidelitate în frescă sau pe altare (o mutație decisivă, așadar, în raport cu orientul ortodox). Despărțirea iconologică și iconografică a catolicismului de ortodoxie se
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ea ajunge să compenseze pentru utilizator incertitudinile și să atenueze sentimentul de nesiguranță în lipsa unor răspunsuri existențiale certe. Devine un mijloc de (auto)cunoaștere, datorită distanței foarte reduse care o desparte de condiția (intimă a) fragilității individului, pe care îl oglindește. Preia din sensurile existenței lui și le salvează de la uitare, în diversele forme și structuri ale imaginarului. Practic, îi asigură creatorului ei o etapă de "recuperare terapeutică" după confruntările cu limitele propriei existențe și după ce acesta își înțelege condiția tragică
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în filosofia sa se află câteva fapte de natură non-judicativă foarte active, care vor fi tematizate în partea de aplicații a acestei lucrări. Noțiunea are la Aristotel mai multe înțelesuri: a) termen într-o enunțare; b) formă a gândirii care oglindește esența unui lucru; c) noesis, un fel de intuiție intelectuală, de prindere nemijlocită a universalului 23; foarte apropiată de conceptul husserlian de "intuiție eidetică", chiar de cel fenomenologic, în general, de "intuiție categorială" (mai cu seamă de "actul ideației"), totuși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a adus și daruri multe : fructe, legume, flori și semințe. Seara începuse să-și lase valurile negre deasupra orașului. Amurgul violet al toamnei este ca un mister, ascunzând plopii în siluete de fantasme. Luna ca o vatră de jăratec își oglindește razele în apele lacului, închizându-și pleoapa peste corneea nopții. Este o liniște care te-ndeamnă la visare. Serile se scurg încet-încet, zilele sunt din ce în ce mai triste, neîndulcite de cântecul păsărelelor. Toamna poposește în împărăția visării, căci frunzele pică de somn
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Efectul curativ sau declanșator al fazelor lunare asupra epilepsiei este o credință care a persistat. Destul de frecvent se leagă apariția crizelor de fazele de lună. Pușcariu Procopovici relatează credința bucovineană care afirmă că dacă o gravidă bea apă în care oglindește luna, va naște un copil lunatic (Cf. I. A. Candrea). De asemenea, poporul, în toată Moldova, este convins de influența exercitată de lună asupra copiilor suferinzi de pavor nocturnus. * Odată cu pătrunderea medicinii culte în țările românești, folclorul a asimilat elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atinge. Textele evanghelice oferă momente educaționale cu mare încărcătură emoțională. Un exemplu în acest sens îl reprezintă „Fericirile”. Pentru a putea interpreta cântările religioase, elevii apelează la cunoștințele dobândite la obiectul muzică (notele muzicale, solfegii, ritm, nuanțe). Sărbătorile religioase sunt oglindite în literatura populară într-un mod deosebit (colinde), în acest mod făcându se legătura cu muzica dar și cu etnografia și folclorul. O abordare interdisciplinară se poate realiza și prin utilizarea conceptelor esențiale, concepte care apar în toate domeniile cunoașterii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Munților Carpați, aproape de Brașov; a patrula = a merge În recunoaștere; tainic = ascuns, ferit, neștiut de alții; suspect = care dă de bănuit; a iscodi = a cerceta cu de amănuntul. BRÂNDUȘELE după Eusebiu Camilar De mult rămăsese În urmă Bratislava, cu Dunărea oglindind plantele dumbrăvilor și culoarea de purpură a răsăritului. Se vestea o duminică acoperită de un cer uriaș, de cristal. Departe, se deslușeau uneori crestele munților Tatra. Pornisem la drum spre a vedea priveliști minunate din țara frumoasă a Cehoslovaciei. Deodată
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ruși, greci, turciă), fie la nivelul (i)legalității la români. Prin legi și instituții de combatere a corupției, statul român se comportă ca un ,,doctor” ce ,,prescrie terapiile potrivite”, spre ,,a recrea o ordine naturală și morală pierdută”. Fără a oglindi doar un anumit tip de practică antropologică sau o ,,problemă” de teren În stil monografic, lucrarea de față reușește să ,,evoce” și să ,,prospecteze” În egală măsură. Cunoașterea antropologică a societății românești contemporane se vădește astfel a fi ea Însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fără opreliște convingerile religioase, poate chiar mai confortabil, mai liber, cîteodată, decît în trecut. Dar modelul nostru de univers este unul fără transcendență veritabilă; societățile tîrziu moderne nu se mai construiesc în funcție de un arhetip ceresc; cadrele vieții comunitare nu mai oglindesc decît absența divinului, ignorarea lui. Tematica treptelor superioare ale realului, sensurile existenței decurgînd dintr-un pol trans-lumesc au ajuns chestiune de credință privată sau valoare strict culturală, patrimoniu respectat, dar neîntreținut. Gînditorii care, în vremea noastră, lucrează într-un orizont
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îl capătă voința în definirea libertății umane se datorează poate și faptului că această libertate este gîndită ca reflex al libertății divine așa cum se manifestă ea în actul creator. Omul e creat ca interlocutor demn de partenerul său divin și oglindește, ca atare, ceva din tipul de libertate pe care Dumnezeu și-a exercitat-o creîndu-l. Or, în doctrina creației ex nihilo necuprinsă în textele sacre, dar sistematizată de teologi libertatea actului creator este o libertate de alegere și se leagă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
argumente religioase care să ne facă sensibili la beneficiile diversității. Aproapele, semenul diferit, constituie o figură esențială în Evanghelii. Proba aproapelui ne pune la încercare nu doar capacitatea de iubire, ci în primul rînd capacitatea de a recunoaște Universalul viu oglindit în orice ființă umană. Atenția față de celălalt e așadar un bun exercițiu de ascuțire a privirii spirituale. Profilul mental, cultural, spiritual cîteodată dificil de înțeles al celuilalt ne poate disloca din confortul suficienței, al limitărilor noastre, a ceea ce a devenit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sensurilor și a interpretărilor, eventual în tensiune, pe cercetarea deseori polemică, dar riguroasă a altor credințe și filozofii. A accepta diversitatea teologală și teologică, teologumena, riscul, dezbaterea cu conștiința că ele reprezintă efort de înaintare colegială spre absolut înseamnă a oglindi în viața intelectuală libertatea creatoare a Duhului. Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile vechi, ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gîndi varietatea de unificări specifice, fiecare dintre ele, unei perspective ca reflectînd, toate, aceeași îndepărtată Unitate. Prin parțialitatea lor, perspectivele își semnifică deosebirea de nivel față de Unitate, apartenența la regimul multiplicității. în capacitatea lor de a unifica realul, perspectivele personale oglindesc ceva din demnitatea înglobantă a Unității. Această capacitate poate rămîne simplu reflex pe nivelul individual al persoanei ; poate rămîne drept al fiecăruia de a-și gospodări imaginea despre real, poate fi gîndită într-un model plan de pluralism. Dar aceeași
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
antitetică a misterului : ai văzut lucrurile Lui paradoxale? 4 Toposul platonician și iudeo-creștin al dreptului batjocorit stă, de asemenea, în centrul filozofiei religioase a Simonei Weil. Ca mecanism al forței și al necesității care îl strivește pe cel drept, lumea oglindește indiferența/imparțialitatea divină. Ca mecanism al forței și al necesității fără putere asupra sufletului profund, lumea oglindește libertatea/iubirea divină. Privită din interior, în țesătura ei de necesitate, lumea e un necruțător aparat de constrîngere. Privită din exterior de sufletul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de asemenea, în centrul filozofiei religioase a Simonei Weil. Ca mecanism al forței și al necesității care îl strivește pe cel drept, lumea oglindește indiferența/imparțialitatea divină. Ca mecanism al forței și al necesității fără putere asupra sufletului profund, lumea oglindește libertatea/iubirea divină. Privită din interior, în țesătura ei de necesitate, lumea e un necruțător aparat de constrîngere. Privită din exterior de sufletul eliberat sau liber, lumea, în aceeași țesătură de necesitate, își arată frumusețea, armonia, ordinea. Pentru Simone Weil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să-și afle mișcarea complementară, dinamica unitivă. Prin decreație prin ieșirea din regimul natural al forței și al egoului , ființa umană devine transparență, punct de comunicare și de reuniune a polarelor divine 4. Potrivit acestei metafizici, destinul omului nu doar oglindește, ci poate participa intim, decisiv, împlinitor la paradoxul transcendent, la respirația inimii divine. Tot într-o cheie de lectură apofatică citește și Berdiaev condiția istoriei. Pentru el, istoria obiectivată, dominată de nedreptate, putere și constrîngere, se află într-o contradicție
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în tensiune. Religia însăși nu mai adoptă un chip public înglobant, ci un chip polarizat : de prezență în societate, de retragere din totalitățile sociale. Pentru o conștiință atentă la sugestiile simbolice ale imediatului, nu oferă el oare destul material care oglindește ca ochiurile de apă din Republica platoniciană strălucirea paradoxală a transcendenței, modul ei apofatic? Gîndirea simbolică și analogia inversă Totuși, s-ar putea obiecta, pe bună dreptate, că opusele în tensiune pe care ni le tot perindă sub ochi spectacolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Din condiția noastră, din punctul nostru de vedere, noi vedem lucrurile reflectate, inversate, asemenea oamenilor ieșiți de curînd din peștera lui Platon. Ochii lor sînt prea slabi pentru a privi realitățile direct în lumina soarelui-Principiu ; de aceea, le privesc indirect, oglindite în luciul apei : ca atare, lucrurile le apar răsturnate în raport cu realitatea lor tare. în Timaios 90a, omul însuși apare ca un copac inversat : e o plantă cu rădăcinile în cer, suspendată de partea divină din noi care ne menține capul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la Roma. Relația dintre cele două priviri e resimțită ca ontologică și totodată cognitivă, iar ea derivă în fond dintr-o temă fundamentală a monoteismelor. Făcut după chipul lui Dumnezeu, omul are calitatea unei imagini secunde, reflectate. în el se oglindește imaginea primă a lui Dumnezeu, care este Christos, imagine dinlăuntrul Treimii, imagine metafizică. între perspectiva umană și cea divină există un raport de răsfrîngere, de oglindire, de simetrie, dar e o simetrie asimetrică, dată fiind diferența ontologică și cognitivă dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
oglindire, de simetrie, dar e o simetrie asimetrică, dată fiind diferența ontologică și cognitivă dintre cele două. Deosebirea lor radicală nu revine totuși la o iremediabilă separare, la un paralelism de nedepășit. Potrivit doctrinei creștine a imaginii, chipul christic se oglindește în mod indelebil în străfundul ființei umane. Prin această rădăcină transcendentă a ființei sale, animată de inspirație și de travaliu spiritual, omul poate participa la perspectiva divină asupra realului. Condiția necesară pentru participare este inversarea perspectivei umane, așadar o inversare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simbol al divinului nu mai însoțesc autoritatea spirituală, nu o mai apără, nu o mai sprijină. Ea are astfel șansa de a-și manifesta mai mult, de a-și pune la încercare propria tărie lipsită de forță, cea care poate oglindi printre noi strălucirea paradoxală a transcendenței înseși. Astăzi, doar formele extreme ale vieții religioase fundamentalismul și noile religiozități rămîn dominate de ideea puterii. Primul încearcă să obțină prin constrîngere alinierea tuturor credincioșilor la o normă de comportament religios. Cele din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
poate face să dialogheze ca doi intimi? în cotidianul său laic, omul tîrziu modern nu reface oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că cu cît e mai mare distanța dintre simbol și simbolizat cu atît e mai intensă corespondența lor. Distanța atît de mare dintre mentalitatea tîrziu modernă și transcendență alături de simetrica lor autolimitare nu constituie oare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din sinteza asemănării variantelor de cântece și proverbe în diferite provincii, având o continuitate etnică și culturală - imperceptibilă pentru ochii noștri - formând o entitate fără pereche în lume - cu aceleași elemente de credință și superstiție, cu același cult al morților oglindit în pisanii, gropnițe și moghile, cu aceleași înfiripări de stat reflectate în nomenclatura geografică, arme și hrisoave, cu aceeași etică - răsfrântă în datini și moravuri - Dvs. ați descoperit și arătat acelor ce puneau totul pe seama norocului că acesta este secretul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de cercetări monografice s-a organizat și un mic muzeu ceramic care a fost trimis la expoziția echipelor regale studențești din Parcul Carol. Materialele privitoare la starea economică a satului, starea sanitară a olarilor, industria casnică, statisticile economice, fotografiile, care oglindesc viața de fiecare zi a Iurcenilor, sunt bogate contribuții la cunoașterea acestui sat răzășesc. Echipa monografică a organizat la Iurceni asistența medicală cu medicamente puse la dispoziție de Inspectoratul sanitar al Basarabiei și de Institutul de seruri și vaccinuri r
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]