3,402 matches
-
se adaugă reziduurile de pesticide de mai jos: Reziduuri de pesticide Conținut maxim în mg/kg (ppm) 20. ACEFAT 0,02* 21. BENOMIL total în echivalent carbendazim (A) : orz 22. CARBENDAZIM 0,1* : alte cereale 23. TIOFANAT-METIL 24. CLOROPIRIFOS (b) : orz 0,05* : alte cereale 25. CLOROPIRIFOS-METIL 0,05* : orez 26. CLOROTALONIL 0,1 : grâu, secară, orz, ovăz și tritical 0,01* : alte cereale 27. CIMEPRMETRIN, inclusiv alte amestecuri ale constituenților izomeri (totalul izomerilor) (b) : grâu, orz, ovăz și secară 0
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
ppm) 20. ACEFAT 0,02* 21. BENOMIL total în echivalent carbendazim (A) : orz 22. CARBENDAZIM 0,1* : alte cereale 23. TIOFANAT-METIL 24. CLOROPIRIFOS (b) : orz 0,05* : alte cereale 25. CLOROPIRIFOS-METIL 0,05* : orez 26. CLOROTALONIL 0,1 : grâu, secară, orz, ovăz și tritical 0,01* : alte cereale 27. CIMEPRMETRIN, inclusiv alte amestecuri ale constituenților izomeri (totalul izomerilor) (b) : grâu, orz, ovăz și secară 0,05* : alte cereale 28. DELTAMETRIN 1 29. FENVALERAT, inclusiv alte amestecuri de constituenți izomeri (totalul izomerilor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
TIOFANAT-METIL 24. CLOROPIRIFOS (b) : orz 0,05* : alte cereale 25. CLOROPIRIFOS-METIL 0,05* : orez 26. CLOROTALONIL 0,1 : grâu, secară, orz, ovăz și tritical 0,01* : alte cereale 27. CIMEPRMETRIN, inclusiv alte amestecuri ale constituenților izomeri (totalul izomerilor) (b) : grâu, orz, ovăz și secară 0,05* : alte cereale 28. DELTAMETRIN 1 29. FENVALERAT, inclusiv alte amestecuri de constituenți izomeri (totalul izomerilor) (b) : orz, ovăz, secară și tritical 0,05* : alte cereale 30. GLIFOSAT 5 : grâu, secară și tritical 20 : orz și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
și tritical 0,01* : alte cereale 27. CIMEPRMETRIN, inclusiv alte amestecuri ale constituenților izomeri (totalul izomerilor) (b) : grâu, orz, ovăz și secară 0,05* : alte cereale 28. DELTAMETRIN 1 29. FENVALERAT, inclusiv alte amestecuri de constituenți izomeri (totalul izomerilor) (b) : orz, ovăz, secară și tritical 0,05* : alte cereale 30. GLIFOSAT 5 : grâu, secară și tritical 20 : orz și ovăz 0,1* : alte cereale 31. IMAZALIL 0,02* 32. IPRODION 0,5* : grâu (c) : orz și orez 0,02* : alte cereale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
grâu, orz, ovăz și secară 0,05* : alte cereale 28. DELTAMETRIN 1 29. FENVALERAT, inclusiv alte amestecuri de constituenți izomeri (totalul izomerilor) (b) : orz, ovăz, secară și tritical 0,05* : alte cereale 30. GLIFOSAT 5 : grâu, secară și tritical 20 : orz și ovăz 0,1* : alte cereale 31. IMAZALIL 0,02* 32. IPRODION 0,5* : grâu (c) : orz și orez 0,02* : alte cereale 33. MANCOZEB 34. MANEB 35. METIRAM 36. PROPINEB 37. ZINEB totalul exprimat în echivalent CS2 0,05
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
de constituenți izomeri (totalul izomerilor) (b) : orz, ovăz, secară și tritical 0,05* : alte cereale 30. GLIFOSAT 5 : grâu, secară și tritical 20 : orz și ovăz 0,1* : alte cereale 31. IMAZALIL 0,02* 32. IPRODION 0,5* : grâu (c) : orz și orez 0,02* : alte cereale 33. MANCOZEB 34. MANEB 35. METIRAM 36. PROPINEB 37. ZINEB totalul exprimat în echivalent CS2 0,05* : porumb și orez (b) : alte cereale 38. METAMIDOFOS 0,01* 39. PERMETRIN (totalul izomerilor) 0,02 : porumb
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
350 iug.pășune comunala. În 2009 președintele Traian Băsescu participa la slujba de sfințire a amplasamentului pe care să ridicat monumentul martirilor rebeliunii anticomuniste din 1949. Economia este axată pe agricultură, în special pe culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, sfecla de zahăr, legume, plante uleioase, nutreț și plante tehnice. Alte activități principale sunt : Din punct de vedere turistic, Șepreușul este cunoscut pentru castelul datat din secolul al XIX-lea, construcție ce se impune în teritoriu prin arhitectură să. Obiective
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
Alba, Transilvania, România. Satul are astăzi 50-60 de case (sau "fumuri"). Locuitorii, români,(în 01.01.2005 populația satului nomăra 121 de locuitori) se ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
județului și 0,47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
administrativ în localitatea Cârțișoara. Ocupația predominantă a localnicilor constă în creșterea animalelor. Clima Țării Făgărașului, puțin prielnică practicării agriculturii, i-a obligat pe săteni să se rezume la cultivarea doar a unor soiuri de plante cerealiere printre care se numără orzul, ovăzul și porumbul. Date relativ complete cu privire la economia localității în evul mediu sunt oferite de urbariile Țării Făgărașului. Între anii 1785-1835, familia Teleki a ridicat la Oprea Cârțișoara o manufactură, care producea hârtie.
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
persoane, în 1895 deja locuiau 5215 de persoane. Despre fertilitatea pământului, locuitorii așezării afirmau în 1820: Cam jumătate din toate hotarele satului este stearpă și în afară de ovăz nu prea crește altceva. Pământul este arat pentru boii de povară, crește secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
protestant și că avea o valoroasă bibliotecă. Dintre actele emise de Gabriel Bethlen, la Ilia cele mai importante sunt cele din 25 iunie 1614 și 18 septembrie 1624, prin care scutește pe preoții români de sarcini iobăgești: dijma grâului, secarei, orzului, ovăzului, si dijma din vite și produse, dar în schimb sunt obligați să răspândească în zona calvinismul. Presiunea calvinista la Ilia a fost așa de mare încât chiar și biserica romano-catolică a fost confiscată de calvini și mai bine de
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
grădini toamna, - culesul fructelor din livezi toamna, în special a prunelor care constituiau materia primă în fabricarea țuicii, o băutură tradițională a locuitorilor din Livadia (un rachiu de tărie medie, chiar sub medie). Toamna se încheia cu semănatul grâului, secarei, orzului și ogărâtul terenurilor pentru culturile de primăvară. În lunile noiembrie-decembrie bărbații aduceau de la pădure lemne de foc (din composesoratul de lângă sat), acestea erau aduse cu care, sănii sau tânjala (1-2 copaci de fag curățați de crengi târâți pe pământ de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
-se prin floarea de la pălărie și botele înflorate de statura lor. Botele de la mireasă se deosebeau de cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful acestora. Floarea de la pălăria chemătorilor era făcută din spice de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
de animale datorită pământurilor moșiei Cașin și a obârșiei locuitorilor care la origine erau ciobani bârsani și mocani. Țăranii lucrau pământurile agricole producând în special porumb, care era necesar oamenilor, lucerna care era necesara cailor, și alte cereale, ovăz, grâu, orz, precum și cartofi. Ca îngrășământ ei foloseau bălegarul de cal căci sporea mult rodnicia pământului. Dealurile erau bune producătoare de viță-de-vie iar livezile des întâlnite erau pline de pomi fructiferi. Coastele dealurilor erau altădată plantate cu viță indigenă din soiuri cele
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
În ceea ce privește religia, 566 de locuitori s-au declarat ortodocși, iar restul (114) adepți ai cultului penticostal. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale (ovăz, orz, secară, grâu), cartofi, legume etc. Pomicultura, în special cultura prunului, este influențată în mare măsura de condițiile climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la sfârșitul anilor ’90, o mare parte din forța de muncă masculină era angajată
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din: - Satul Lunca cu o populație
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
la o împărțire a contribuabililor în funcție de numărul satelor cu care este menționată și după metodologia anterioarei situații ar rezulta, ipotetic, următorul tabel: Locuitorii satului se ocupau cu creșterea animalelor mici (oi, capre) și a albinelor, cultivau cereale (grâu, mei, porumb, orz mixt), dădeau dijma din miei, iezi și stupi, precum și din cereale, având posibilitatea de a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar peste
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
sine frugibus). Într-un timp scurt, aproximativ 4-5 ani, se extinde cultura cerealelor, încât la 1699, împreună cu localitatea Aștileu, locuitorii din Bălnaca aveau numai 32 de miei și 3 iezi, obținând însă 640 cruci de grâu și 50 cruci de orz mixt. Probabil că, datorită creșterii cantităților de cereale obținute la 1699, pe lângă dijmă se percepe și nona. Media de grâu pe cap de contribuabil era în 1696 de 6,5 cruci, 6,31 cruci în 1637, pentru a ajunge în
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
1753, în 1779 de 13,8 %, deci o creștere de 3,3 ori. În secolul al XVIII-lea, pe lângă creșterea simțitoare a numărului locuitorilor, crește și nivelul de trai al populației satului. Se diversifică semănăturile, cultivându-se, pe lângă grâu, porumb, orz, mei, ovăz și floarea-soarelui. Din floarea-soarelui, în 1746 se obțin 380 buc, în 1753, 363 buc. Se creșteau animale mari, folosite la munca câmpului: boi, vaci și cai. Sătenii aveau 10 boi în 1713 la 1725 - 22, iar 1753 - 25
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
o reprezintă pădurile de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care sunt de o calitate superioară, fapt ce determină preocuparea principală a leșenilor, din vechime până astăzi: creșterea animalelor. Plantele cultivate: cartoful, ovăzul și pe suprafețe mici, porumbul, grâul, orzul, legumele, pomii fructiferi. Despre localitatea Leșu se pomenește pentru prima dată, după cum afirma profesorul Anton Coșbuc, unul din fiii de seamă ai acestei așezări, în studiul său intitulat " Obârșia satului Leșu", la începutul sec. al XVII-lea. Este vorba despre
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
gospodarului, unde urma jocul și veselia ce țineau până în zorii zilei. [[Fișier:Boscadau.jpg|thumb|250px|Boscadau]] Obiceiul cununii era unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, deoarece țarinile din jurul satului erau, cu ani în urmă, pline de holde de grâu, orz, ovăz sau secară, iar seceratul era efectuat doar cu secera, manual, fiind nevoie de mulți secerători pentru adunatul acestora. Cununa, simbol al hărniciei și rodniciei pământului, era adevăratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu de secerat („un
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
apă cu ajutorul năvoadelor și este comercializat atât în județul Botoșani cât și în afara județului. Terenul agricol al comunei reprezintă 4963 ha din suprafața totală restul fiind luciu de apă și teren neproductiv. Culturile agricole cultivate cu precădere sunt păioasele: grâu, orz, ovăz și plante prăsitoare: sfecla de zahăr, sfecla furajera, cartofi etc. Comuna deține suprafețe de pajiști, pășuni, fânețe. Efectivele de animale sunt într-o continuă scădere. Lucrările agricole pe raza comunei sunt asigurate prin secția Agromec Sulița și de persoanele
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai mică pentru plata jitarului. Acesta trecea cu o căruță la sfârșit de vară și le strângea din capătul locurilor. Chiar dacă țăranii aveau pământ, aceștia tot
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
în anul 1326, cu numele de possesio Piscarcos, numele schimbîndu-se destul de des, după cum urmează: Potrivit celor relatate de Szirmai Antal în "Szatmar Varmegye", carte apărută în 1810 la Budan, Piskarkos, sat valah, adica românesc, cu biserică și preot, cultiva grâul, orzul, ovăzul, avea păduri, iar piețele erau situate la Sătmar și Carei. Cartea amintește de o serie de proprietari ai terenurilor începînd cu anul 1370 și pînă în 1660. Din relatările lui Fenyes Elek în 1851 în cartea sa "Geographiai Szatara
Pișcari, Satu Mare () [Corola-website/Science/301769_a_303098]