9,678 matches
-
suficient să privească de la distanță și poate, cine știe, cineva se va îndura și de el să-i aducă o bucată de pâine. O mașină roșie intră pe strada laterală și opri în fața porții. Mai întâi coborî Maria, îmbrăcată în pantalon negru și bluză la fel. Aceeași notă elegantă, aceeași degajare simplă dar profundă. Apoi își făcut apariția Tania. Ștefan rămase surprins - nimic din persoana de ieri nu venise aici. În fața sa avea o femeie aproape la fel de elegantă ca Maria. Își
PROMISIUNEA DE JOI (VIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345745_a_347074]
-
cu speranța că-n clipa următoare va vedea silueta deșirată a vecinului său ițindu-se printre rândurile de vie, camuflând cu mâna gâtul „jumătății” de țuică de corcodușe, ce ar trebui să tindă să-i iasă rebelă dintr-un buzunar al pantalonilor. Spre disperarea sa, nu se întâmplă nimic. Mai fluieră de vreo două-trei ori în același mod, însă, din păcate și cu același rezultat. Resemnarea și speranța se luptă pe viață și pe moarte, în sufletul său. O parte din el
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
de sânge?> Când mă uit în oglindă, așa era...< Stai că-ți explic, i-am zis, stai să mă duc să mă spăl...> Și m-am urcat în fânar, m-am schimbat de haine, am luat pe mine cămașă nouă, pantaloni, un flanel, și m-am întors...Când am revăzut-o pe Ileana, mi-a venit să plâng, era cea mai frumoasă femeie de pe pământ... Îmbrăcată într-un combinizon de nailon i se vedea gâtul alb ca marmora și pulpele bălane
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
-o așa ca pentru ultima dată... Prevesteam că va fi pentru ultima dată...După care m-am trezit din această beție și mi-am dat seama ce-am făcut...Pe urmă, frații mei, m-am sculat din pat, am tras pantalonii pe mine, m-am îmbrăcat bine, am luat bani de buzunar, ranga din tindă, am privit ceasul, se făcuse aproape cinci... Am plecat pe șosea spre gară, am aruncat ranga în fântâna lui Dinu, să nu se găsească urme, mă
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
chiar la film împreună. O mare problemă avea Beldie, căci el trebuia să meargă desculț prin pavajul străzilor din Fălticeni. Nu avea opinci și nici altfel de încălțăminte pentru vară, mai ales pentru oraș. Norocul lui era că avea niște pantaloni mai lungi și largi care îi acopereau cumva goliciunea picioarelor. Un alt prieten a lui Beldie era Nuțu, un băiat care locuia chiar lângă sifonăria lui Bacalu și vechea sinagogă din Mahala cum era denumită, acum părăsită, căci se construise
PRIETENIILE LUI BELDIE DIN FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345917_a_347246]
-
noaptea crimei stăteam pe deal. Era pe la trei. S-a auzit o mașină. Din ea au coborât un bărbat și o femeie. L-am recunoscut pe Tudor. Mergea împleticindu-se. S-au îndreptat direct spre cascadă. Femeia era îmbrăcată în pantalon și bluză de culoare închisă. Îl ducea de braț și se opreau des. Au ajuns în apropierea cascadei. Mai jos, la pârâu, Tudor a rămas pe loc. Femeia a țipat la el. Bătrânul a încercat să se împotrivească. Cel puțin
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
al III-lea î.Hr., cunoștea principiul fluidelor ca nimeni altul. Iar m-am îmbătat ca un porc!” Dealtfel, chiar și la ore venea cam abțiguit. Având în capul lui atâtea socoteli de făcut, uita, uneori, să se încheie la șlițul pantalonilor, al cărui tur îi făcea picioarele și mai mici decât le avea în realitate, plimbându-se printre bănci, fară a-și da seama de acest lucru. Cu toate astea nimeni nu l-ar fi bănuit de vreo turpitudine. Încaltea țăranii
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Să mai mănânce? Nu mai putea! Îl teroriza clipa reîntâlnirii, timpul trecea greu, greu de tot... Se hotărî să se îmbrace, își trase pe el o cămașă albă, își potrivi cravata, mătase chinezească veritabilă, de culoarea oului de rață, apoi pantalonii luați proaspăt de la croitor, după care îmbrăcă sacoul. Se privi în oglindă.Era frumos, de-o frumusețe demonică. Asupra feței sale palide, musculoase, expresive, se ridica o frunte senină și rece ca cugetarea unui filozof. Iar asupra frunței se zburlea
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
ore furtună de nisip. Deci nu a visat ea degeaba că a prins-o furtuna pe mare, chiar erau valuri puternice. Va coborî să vadă și ea cum este când pe mare sunt valuri. Se îmbrăcă cu o pereche de pantaloni scurți și o bluză, iar pentru orice eventualitate, își lua și un hanorac dacă îi va fi frig. Până atunci, legă hanoracul în jurul mijlocului. Cu poșeta pe umăr, coborî cele două etaje și ieși direct prin grădina de vară. Poate
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
aperitivele și băuturile. După ce li s-au adus fripturile însoțite de un vin Chardonnay de Murfatlar, fetelor, iar bărbaților, un Riesling din aceeași podgorie, apăru și Gil Dobrică să-și susțină repertoriul. Era îmbrăcat într-o cămașă albă cu un pantalon bleumarin iar la gât avea legată o eșarfă cu buline mari albastre pe fond alb. Gil în ciuda vârstei sale și a fizicului corpolent, se mișca pe scenă mai bine ca un tinerel, dansând în pași de charleston cu pantofii lui
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
miel-friptură, miel-ciorbiță, miel-drob, sărmăluțe, cozonaci... Întruniri, întâlniri, mese, veselie... „Hristos a înviat!”. Crăciunul e mai ciudat! Atunci e miezul verii la noi. Cald, foarte cald. Nu zăpadă, nu sanie, nu Moș Crăciun cu nasul roșu! Nu piftie! Doar noi, în pantaloni scurți, adunați la un grătar, o bere rece... și taclale. Povestiri și amintiri din copilărie... de alde „Mai ții minte ce bine mirosea pomul de Crăciun? Îți mai aduci aminte când mergeam la patinaj pe gârlă?” Sau „Ce colinde frumoase
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
rău de la prea multă miere. Dar erau și situații hazlii hazlii acum când vă povestesc, dar atunci numai hazlii nu erau albinele, fiind întărâtate că li s-a furat munca din stup, ne mai pomeneam seara cu câte una prin pantaloni, prin câte o mânecă de cămașă, sau prin păr. Bâzzzzz!!! Panică, țipete, disperare! Era mai mult spaimă, albinele nu mușcau întotdeauna. S-au întâmplat peripeții multe cu albinele. Chiar de la primul stup cumpărat, tata a avut probleme. Neexperimentat, ca la
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
merse clătinându-se nesigur încă pe picioare direct la frigider după sticla cu suc natural. Goli cu sete aproape jumătate din conținut. Parcă era mai bine. Încă îl ardea stomacul și mai simțea senzația de sete. Își scoase cămașa și pantalonii și rămas în șort, se îndreptă spre dormitor. Când deschise ușa, a rămas surprins de imaginea patului peste care cădea fâșia de lumină din anticameră, strecurată prin deschizătură. O femeie dormea ghemuită pe mijlocul patului, iar cearceaful alunecase scoțându-i
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
fost invitați, m-am oprit de-a binelea dezorientată,în fața mea desfășurându-seimaginea unui salon englezesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. „Cu siguranță călătoresc în timp!” le-am spus gazdelor mele și mi-am cerut scuze pentru ținuta mea neadecvată, pantalonii scurți și tricoul nepotrivindu-se cu decorul. Au râs, m-au poftit să iau loc pe un fotoliu și ca să mă mențină în epoca în care credeam că ajunsesem, m-au servit, în cești de porțelan pictat manual, cu un
AYURVEDA SAU MÂNÂNCĂ DOAR ATUNCI CÂND ÎŢI ESTE FOAME! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347313_a_348642]
-
AYURVEDIC, remarcându-se în fața confraților prin diagnosticarea cauzei fracturilor traumatice și externe, încă de la vârsta de 18 ani. Doctorul Rohana KUMARA, un bărbat de statură medie, bine făcut, cu fața creolă și păr negru cârlionțat, îmbrăcat în cămașă albă și pantaloni negri de stofă ușoară, mi-a vorbit despre tatăl și bunicul dânsului, cu o privire caldă în care am putut citi toată stima, respectul și dragostea ce o poartă celor doi, în timp ce îmi arăta fotografii ale familiei aflate într-un
AYURVEDA SAU MÂNÂNCĂ DOAR ATUNCI CÂND ÎŢI ESTE FOAME! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347313_a_348642]
-
Abia dispărea din raza vizuală unul, strecurându-se abil printre bagaje și călători, că și apărea altul fluturând agasant prin fața ochilor tuturor alte reviste, sau oferta de cola, ciocolată, bere rece, apă. Șchiopătând și ridicând din timp în timp cracul pantalonului soios, ca să arate oamenilor urmele unei operații presupuse recente, un bărbat trecut de cincizeci de ani înainta pe culoarul îngust cerând ajutor, pentru că, spunea el, tocmai ieșise din spital. Fără izbândă însă. Din spatele lui, o voce atenționa călătorii că are
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
cu ea. O mușca cu sălbăticie și se repezea cu forță și cu ură între pulpele sale. Când își slobozi tot fluidul în cavitatea inertă a fetei, parcă se rupeau bolțile cerului deasupra sa. Se ridică, își încheie liniștit șlițul pantalonilor și îi spuse cu năduf: - Nu era mai bine dacă o făceai de plăcere? Până la urmă ți-a plăcut, nu? Când a văzut că nu are nici o reacție, rămânând întinsă pe ciment, i-a luat mâna ca și când ar fi vrut
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
Drumul de peste un kilometru, l-au parcurs vesele, comentând evenimentul și ținutele în care se vor îmbrăca. Era vară, erau tinere, se purta mini, chiar foarte mini, așa că nu surprindea pe nimeni ținuta lor. La băieți era mai simplu. Un pantalon din blugi cât mai rupți pe la genunchi și o bluză sau tricou subțire în culori cât mai țipătoare completau ținuta de dans. Ajunse la locul lor de scaldă la vremea când soarele cobora leneș spre locul de pitire, după Piscul
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
umbră, fără să-i pese că i-a venit prietenul și salvatorul său. - Așteaptă că merg să-ți aduc ceva de mâncare. Poate că îți este foame. Câinele continua să se zbenguie vesel în jurul său, murdărindu-l cu labele pe pantalonii albi din pânză de in. - Tată, ai ceva de mâncare pentru Crivăț? Uite ce mi-a făcut pe pantalon de bucurie când m-a văzut. Credeam că m-a uitat. Și-a manifestat bucuria prea evident ca să mă fi uitat
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
ceva de mâncare. Poate că îți este foame. Câinele continua să se zbenguie vesel în jurul său, murdărindu-l cu labele pe pantalonii albi din pânză de in. - Tată, ai ceva de mâncare pentru Crivăț? Uite ce mi-a făcut pe pantalon de bucurie când m-a văzut. Credeam că m-a uitat. Și-a manifestat bucuria prea evident ca să mă fi uitat. - Are mâncarea pregătită în cămară. Îi cumpăr oase de la măcelărie și i le fierb cu orez și cartofi. Termină
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
cozii. S-a repezit flămând la vasul în care se punea hrana sa zilnică și, pentru câteva minute, a uitat de prietenul său din copilărie. Mircea l-a mângâiat pe spinare și a revenit în casă să se schimbe de pantaloni. Trebuiau spălați dacă dorea să-i mai folosească. Doctorul a scos din frigider o sticlă cu vin de Cotnari galben ca lămâia și cu două pahare în mână i-a spus lui Mircea să ia și el, dacă dorește să
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
ea culoarea verde, se afla o duduie. O priveam din spate - păr bogat, roșcat, căzându-i în inele până aproape de șolduri, sacou elegant, de stofă, strâns în cordon pe talia de viespe, poșetă luxoasă, de piele. Urmau o pereche de pantaloni scurți - ce-i drept, groși, dar foarte scurți, atât cât să-i acopere domnișoarei posteriorul, îmbrăcați peste iegări, o pereche de picioare lungi și frumoase și niște botine din cele mai fine, cum spunea cândva, cântecul. Căzută în admirație, n-
IATĂ ANUL NOU S-A APROPIAT, DIN CEEER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348926_a_350255]
-
pas, sub privirile devoratoare ale șoferului și ale colegului acestuia, care nu se mai opreau din a-i face invitații care de care mai fanteziste, la ei în mașină. Fără să îi prea pese că pietonii întorceau capul după ea, „Pantaloni Scurți”, căci așa o botezasem deja în gând, și-a văzut de drum și la fel au făcut și cei doi care încercaseră să o agațe. Mie mi-a fost rușine, ei probabil că nu i-a fost, lor le-
IATĂ ANUL NOU S-A APROPIAT, DIN CEEER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348926_a_350255]
-
rămasă în urma târgoveților. Hărmălaia pieței rămase undeva în urmă, doar frânturi mai ajungeau până la noi, nu mai aveam timp de ele, cântecul păsărilor erau acolo lângă noi, parcă patronul terasei le angajase pentru a ne ține companie. Chelneri îmbrăcați în pantaloni negri și cămăși albe, strălucitoare ne-au servit prompt și cu zâmbetul pe buze. Localul se numește " NEBULA " și face parte dintr-un complex care cuprinde un mic hotel și o prăvălioară cu produse occidentale. Faptul că este aproape întotdeauna
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
mâncat pe r! Se spune, din bătrâni, când mănânci din pământul tău niciodată n-ai să-l părăsești.N-ai să-l vinzi! -Nu am să-l păsesc, bunule! -Părăsesc! Se zice! Între timp bunul Gheorghe și-a dat jos pantalonii și izmenele și se așeză cu fundul pe brazde în mijlocul ogorului.A stat așa câteva clipe. -E bun de semănat, Carol! -Mâine venim cu semănătoarea. -De ce te-ai așezat cu fundul gol pe brazdă?! -Dacă era rece brazda, nu
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]