8,430 matches
-
în acord cu o poziție dominantă superioară a sociologului, care, prin mijloace de obiectivare, "domină" socialul. Devine el însuși un dominant, iar de teoriile sale despre dominație profită numai dominanții care au acces la cercetările lui. În definitiv, critica acestei paradigme rămâne în mare parte limitată la o postură de metodă, încât ne putem întreba dacă ea este operativă pe planul anchetelor empirice, dacă nu-și ascunde presupozițiile ideologice relative la valoarea individului, la experiența și alegerile lui. Capitolul 13 Cultura
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mare parte limitată la o postură de metodă, încât ne putem întreba dacă ea este operativă pe planul anchetelor empirice, dacă nu-și ascunde presupozițiile ideologice relative la valoarea individului, la experiența și alegerile lui. Capitolul 13 Cultura ca "lume" Paradigma de "lume" propune un punct de vedere în-globant, ca și cele două precedente. Ea folosește noțiuni transversale (muncă, carieră, convenție, etichetare, negociere, rețele) care leagă actori (statul, profesioniștii, publicul, agenții de recunoaștere), bunuri (partiturile, instrumentele muzicale, discurile...) și acțiuni (producere
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în interiorul acestui cadru general. Pe urmele lui Everett Hughes (1897-1983), care i-a fost predecesor, Becker este convins că "totul este lucrarea cuiva". El se orientează spre o concepție a artei ca acțiune colectivă de un tip specific. Vom prezenta paradigma "lumilor" pornind de la dubla ei dimensiune simbolică (actorii lucrează la producerea sensului) și practică (aceștia construiesc rețele). Aceste două dimensiuni sunt îmbinate una în alta: la fel cum rețeaua este "producătoare de sens" pentru cei asociați în ea, sensul generează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în alta: la fel cum rețeaua este "producătoare de sens" pentru cei asociați în ea, sensul generează alianțe. Dimensiunea simbolică Problema sensului Fără să urcăm prea mult în trecut, este important să cunoaștem perspectivele care au contribuit la emergența acestei paradigme, toate făcând din noțiunea de sens (urmărit și construit de actori, interpretat de cercetători) un element central al socialului. Această linie merge de la Weber și Simmel (sociologia comprehensivă) la interacționiștii simbolici (Blumer, Hughes), de la Școala de la Chicago la etnometodologia lui
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
estetice, o "lume a artei". Obiectul poate atunci să devină suport de interpretări. Jocul actorilor Într-un univers simbolic, actorii sociali au posibilitatea să se "joace" cu semnificațiile și definițiile, chiar dacă jocul acesta își are constrângerile și regulile lui. Această paradigmă subliniază aspectul schimbător al normelor, cu care indivizii se acomodează, construind și transformând cadrele de analiză, care nu sunt date o dată pentru totdeauna. Producătorii sau consumatorii de bunuri culturale (care, vom vedea, sunt ele însele niște convenții) au două posibilități
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
culturală, fiecare trebuie să-și mențină mult timp o reputație înaltă (ibidem, 1988, p. 361). "Lumile" în dezbatere "Lumile" fagocitate? Interacționismul american este încă prea puțin vizibil în Franța, încât putem să ne întrebăm dacă el constituie cu adevărat o paradigmă autonomă, în aceeași măsură ca și precedentele două. Unul dintre motivele importante ale acestei discreții relative constă în efortul depus de autorii celorlalte paradigme pentru a-l asimila sau acapara, chiar trecând sub tăcere unele contribuții ale lui. • Lume = piață
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prea puțin vizibil în Franța, încât putem să ne întrebăm dacă el constituie cu adevărat o paradigmă autonomă, în aceeași măsură ca și precedentele două. Unul dintre motivele importante ale acestei discreții relative constă în efortul depus de autorii celorlalte paradigme pentru a-l asimila sau acapara, chiar trecând sub tăcere unele contribuții ale lui. • Lume = piață? Anumite fapte sunt indubitabile: Becker a fost introdus în rețelele editoriale și universitare ale sociologilor care susțin paradigma pieței. De exemplu, Menger a prefațat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în efortul depus de autorii celorlalte paradigme pentru a-l asimila sau acapara, chiar trecând sub tăcere unele contribuții ale lui. • Lume = piață? Anumite fapte sunt indubitabile: Becker a fost introdus în rețelele editoriale și universitare ale sociologilor care susțin paradigma pieței. De exemplu, Menger a prefațat cartea lui Becker (1988) în colecția "Artă, istorie, societate" pe care o coordonează la Flammarion; la rândul ei, Moulin l-a asociat pe Becker la vastul colocviu de sociologia artei (1986); iar Becker, Strauss
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
interacționist". De asemenea, au în comun noțiunea de "rețea", primatul acordat punctului de vedere al actorului, strategiilor lui de carieră, interesului de a colabora cu alții sau descrierea procesului de valorizare ca un orizont nesigur. • Lume = câmp? La rândul ei, paradigma câmpului nu a rămas insensibilă la interacționiști. Lui Bourdieu i se datorează traducerile din opera lui Goffman, în colecția sa "Simțul comun" de la Minuit, în anii 1970. Tot Bourdieu a prefațat volumul de la Seuil al lui Aaron Cicourel, reprezentant marcant
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al lui Aaron Cicourel, reprezentant marcant al etnometodologiei. Există în fapt, și aici, apropieri și preocupări comune. Ne gândim în special la munca de deconstrucție a categoriilor publice și la conștiința acută a efectelor sociale ale acestora. Totuși între aceste paradigme există diferențe majore, adesea lăsate în umbră. Pe aspectele diferențiatoare vom insista. Fără îndoială, nimic nu este mai eficace pentru a specifica un punct de vedere decât să-l confruntăm cu focurile încrucișate ale celor concurente și să rezistăm efortului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de problema impunerii de sus a unui arbitrar. Aici, cultura populară sau lumile cel mai puțin integrate pot fi studiate ca atare, în autonomia lor relativă (în cadrul unui comunitarism politic, un fel de transpunere a segmentării piețelor), ceea ce înseamnă respingerea paradigmei câmpurilor, potrivit căreia raporturile între grupuri și subculturi sunt întotdeauna de subordonare și dominare. • Subiectivism și intelectualism Această reprezentare a socialului duce, inevitabil, la o "hipertrofie" a sensului trăit, ceea ce Bourdieu numește "subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
credințe necontestate, în loc să expliciteze valorile care stau la fundamentul acțiunilor. Și aici, critica are tendința să-l așeze pe Becker alături de Bourdieu... Concluzie Cele trei posturi ale sociologilor culturii Pentru a încheia această lucrare, dorim să arătăm că aceste trei paradigme prezentate în ultima parte sunt legate de metode diferite de investigație, implicând atitudini epistemologice și determinând o anumită concepție asupra poziției sociologului în cetate. Diferențe metodologice Paradigma pieței utilizează convorbiri, modele (de raționalitate, ale întreprinzătorului) și statistici naționale; cea a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologilor culturii Pentru a încheia această lucrare, dorim să arătăm că aceste trei paradigme prezentate în ultima parte sunt legate de metode diferite de investigație, implicând atitudini epistemologice și determinând o anumită concepție asupra poziției sociologului în cetate. Diferențe metodologice Paradigma pieței utilizează convorbiri, modele (de raționalitate, ale întreprinzătorului) și statistici naționale; cea a câmpului utilizează, de asemenea, statistici și chestionare, recurgând într-o mai mică măsură la observație și convorbiri. Metoda este ipotetico-deductivă. Cea a lumilor privilegiază tehnica observației (interacțiuni
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
65. Opinie publică, 99, 100, 110, 168-169, 210. Ordine socială / negociată, 30, 85, 149, 166, 263, 273, 281, 303. Organizare, 19, 30, 34, 52, 56, 79, 111, 156, 189, 239, 270-271, 289, 297. Originalitate, 25, 76, 92, 251, 256. P Paradigmă, 14, 81, 171, 249, 252, 258, 265-266, 269, 280, 283, 288-290, 295, 302-303, 305, 309. Participare, 81, 95, 102, 104, 113, 115, 210, 255, 305. Pasiune, 120, 164, 176, 225. Patrimonializare, 29, 47, 71, 74, 226, 231. Patrimoniu, 13, 53
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Weber, "Sensul "neutralității axiologice" în științele sociologice și economice", traducere de Nicolae Râmbu, în Teorie și metodă în științele culturii, Polirom, Iași, 2001, p. 160 (n. tr.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- SOCIOLOGIA CULTURII Cuvânt înainte 6 1 Bunurile Bunurile Practicile și publicurile Profesiile Politicile Paradigmele Bibliografie Glosar Indice de nume Indice tematic Lista abrevierilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, București, 2008, p. 273-274. footnote>. Martirii refuzul lor de a fi numiți „martiri” Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a credinței lor, pe lângă hotarul dragostei lor nehotărnicite pentru Dumnezeu, martirii ne sunt și paradigme ale modestiei și fericitei smerenii, pe care le-au întrupat și le-au făcut să rodească în mod desăvârșit. Aceasta și pentru faptul că îi opreau pe frați să-i numească martiri, neconsiderându-se vrednici de acest apelativ, care trebuie
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
lor. Este un fenomen psiho-social cu funcție de informare sau de exprimare a emoțiilor. Circulă în virtutea unor interese puternice ale indivizilor implicați în transmiterea lor. Explicarea zvonurilor ține de o degradare a informației prin retransmisii succesive. Zvonurile sunt explicate prin două paradigme: psihologică și sociologică. Spre deosebire de paradigma psihologică, zvonul nu apare ca un obiect ce se transmite în serie de la o persoană la alta și care, prin nivelare, accentuare și asimilare, suferă deformări, ci ca un proces de definire în colectiv a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cu funcție de informare sau de exprimare a emoțiilor. Circulă în virtutea unor interese puternice ale indivizilor implicați în transmiterea lor. Explicarea zvonurilor ține de o degradare a informației prin retransmisii succesive. Zvonurile sunt explicate prin două paradigme: psihologică și sociologică. Spre deosebire de paradigma psihologică, zvonul nu apare ca un obiect ce se transmite în serie de la o persoană la alta și care, prin nivelare, accentuare și asimilare, suferă deformări, ci ca un proces de definire în colectiv a unei situații ambigue. El nu
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
condiție nerentabilă sau umilitoare de atingere a unui scop. De vreme ce orice preț pe care trebuie să-l plătesc pentru a obține ceva este resimțit ca ridicat, în lene nu se manifestă decât respectul suprem pentru propriul meu imobilism. Leneșul e paradigma împlinirii fără efort: el reușește tocmai în măsura în care nu face nimic. Ca erou al stazei, căzut în inadecvarea mobilității universale, leneșul este un recidivist al paradisului după cădere, un insurgent al eternității în condițiile finitudinii. Dar în loc să fie muzealizat ca memento
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu s-a așezat prea tare în raza lui Jung. "Știu că l-a jenat mereu apropierea (la fel și povestea cu alchimia), și la un moment dat mi-a scris chiar că de fapt a voit să le numească "paradigme", ceea ce mie îmi spune altceva. Vreau însă să-l liniștesc spunîndu-i că arhetipurile sale sânt clar așezate în ontologic, sânt deci mai profunde decât cele ale lui Jung, de ordin clar psihologic (inconștientul). În Tratatul meu de ontologie chiar ilustrez
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de sensul pe care-l are la Eliade." Am terminat, în linii mari, povestea panofskiană. M-am repezit pe L'épreuve... Mi-a plăcut să aflu că "Eliade" e numele luat de bunic (după modelul "Eliade Rădulescu") în locul lui "Ieremia", paradigma folcloric-onomastică a lenei. Secvența cu primele amintiri din viață pare placată pe modelul Erinnerungen a lui Jung. Sâmbătă, 18 noiembrie 1978 A venit să-l vadă pe Noica dr. Mircea Lăzărescu din Timișoara. Cazul interesant al unui psihiatru îndrăgostit de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
văd în cele trei fete întrupări ale modelului ontologic "individual - determinații - general".) În orice caz, când o să ajungi la astfel de restituiri, ideea ta n-o să mai fie "în", ci "întru"." Luni, 1 octombrie 1979 Mi-am terminat capitolul cu paradigma sculpturii ca simbol specializat pentru limita benefică. Sculptura este cea mai netragică dintre arte, pentru că aici limita este celebrată, nu contestată. Primul pas peratologic este acceptarea limitei în pozitivul ei. Lucrurile nu își trăiesc, prin limită, doar tristețea mărginirii, ci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
partea a doua, tot atâtea ipostaze ale umanului dezvăluite din perspectiva câte unui gânditor. Drept care ți-aș propune titlul Încercări în polytropia omului și culturii. Poți pune sub semnul polytropiei omul odiseic, omul acesta cu multe fețe, care a devenit paradigma omului modern și a culturii modernității, prin raport cu simplitatea omului ahileic, model mai degrabă pentru antichitate și culturile primare, mult mai unitare și nesofisticate. Iar astfel justificată și gândită, cartea ta intră în silogism - căci acesta e al doilea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu cartea anterioară: în Pitoresc și melancolie, problema naturii apărea în negativul ei, în timp ce aici natura ar apărea în pozitivul și în magia ei." " Am să mă opresc mai întîi, începe Noica, asupra artiștilor pe care i-ai ales drept paradigmă pentru acest tip de cunoaștere. Într-adevăr, Goethe te slujește cu toate cele trei caracteristici pe care le distingi tu în gândirea artistică. Dar pe linia globalismului trebuie să întîlnești și panteismul, asupra căruia o să revin când am să mă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
buna măsură a subiectivității și să nu o reducem la eul psihologic și nici măcar la om. Niciodată în filozofia mare, nici la Kant și nici la Heidegger de pildă, nu a fost în discuție omul, cum crede Foucault, ci doar paradigma umană a rațiunii. Și Kant, și Heidegger au obținut în fond întîlnirea cu altă rațiune. Ei nu au făcut "antropologie", de vreme ce au simțit limitările de pe Terra. Ei au vorbit despre om ca despre un singular generic, ca despre un hápax
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]