13,759 matches
-
aliaje, sticle, minerale solid lichid suspensii, soli solid gaz aerosuspensii lichid solid incluziuni, minerale, geluri lichid lichid emulsii lichid gaz aeroemulsii, aerosoli gaz solid corpuri poroase, spume solide gaz lichid spume gaz gaz soluții (amestecuri moleculare) 3. după interacțiunea dintre particulele fazei disperse și moleculele mediului de dispersie, se disting coloizi liofili și liofobi. La sistemele liofile, interacțiunea este puternică și particulele dispersate leagă un număr mare de molecule de solvent. În sistemele liofobe, interacțiunea este foarte slabă sau nu există
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aerosoli gaz solid corpuri poroase, spume solide gaz lichid spume gaz gaz soluții (amestecuri moleculare) 3. după interacțiunea dintre particulele fazei disperse și moleculele mediului de dispersie, se disting coloizi liofili și liofobi. La sistemele liofile, interacțiunea este puternică și particulele dispersate leagă un număr mare de molecule de solvent. În sistemele liofobe, interacțiunea este foarte slabă sau nu există. Dacă mediul de dispersie este apa, sistemele se numesc hidrofile și hidrofobe. Dispersiile liofobe, formate din micro sau macromolecule, interacționează slab
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
liofobe, formate din micro sau macromolecule, interacționează slab cu mediul de dispersie. Coloizii micelari de asociație și cei moleculari au interacțiuni puternice cu mediul de dispersie, sunt stabili și nu pot fi distruși prin modificarea naturii solventului. 4. după forma particulei fazei disperse. Această formă influențează mult comportarea sistemelor. Astfel, cei mai mulți biocoloizi din sistemul circulator la plante și animale sunt sferocoloizi (glicogen, globuline, hemoglobină etc.), deoarece sub această formă pot exista în concentrații mai mari, având vâscozitate mai mică. Coloizii liniari
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mari, având vâscozitate mai mică. Coloizii liniari (cu o suprafață de contact mai mare) interacționează mai mult cu mediul înconjurător. 121 5. după natura mediului de dispersie (apă sau solvenți organici), coloizii pot fi hidrosoli sau organosoli. 6. după dimensiunea particulelor fazei disperse, sistemele se încadrează în următoarele categorii: Raza particulei Domeniul 10-10 - 10-9 m micromolecular 10-9 - 10-7 m coloidal (ultramicroeterogen) 10-7 - 10-5 m microeterogen 10-5 - 10-3 m grosier Particulele coloidale, numite și micele coloidale, au dimensiuni cuprinse între 1 și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de contact mai mare) interacționează mai mult cu mediul înconjurător. 121 5. după natura mediului de dispersie (apă sau solvenți organici), coloizii pot fi hidrosoli sau organosoli. 6. după dimensiunea particulelor fazei disperse, sistemele se încadrează în următoarele categorii: Raza particulei Domeniul 10-10 - 10-9 m micromolecular 10-9 - 10-7 m coloidal (ultramicroeterogen) 10-7 - 10-5 m microeterogen 10-5 - 10-3 m grosier Particulele coloidale, numite și micele coloidale, au dimensiuni cuprinse între 1 și 100 nm. Numărul de atomi din care poate fi formată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solvenți organici), coloizii pot fi hidrosoli sau organosoli. 6. după dimensiunea particulelor fazei disperse, sistemele se încadrează în următoarele categorii: Raza particulei Domeniul 10-10 - 10-9 m micromolecular 10-9 - 10-7 m coloidal (ultramicroeterogen) 10-7 - 10-5 m microeterogen 10-5 - 10-3 m grosier Particulele coloidale, numite și micele coloidale, au dimensiuni cuprinse între 1 și 100 nm. Numărul de atomi din care poate fi formată o particulă coloidală variază în limite foarte largi (103 - 109). 2.2. Prepararea sistemelor disperse ultramicroeterogene Solii sunt sisteme
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
10-10 - 10-9 m micromolecular 10-9 - 10-7 m coloidal (ultramicroeterogen) 10-7 - 10-5 m microeterogen 10-5 - 10-3 m grosier Particulele coloidale, numite și micele coloidale, au dimensiuni cuprinse între 1 și 100 nm. Numărul de atomi din care poate fi formată o particulă coloidală variază în limite foarte largi (103 - 109). 2.2. Prepararea sistemelor disperse ultramicroeterogene Solii sunt sisteme coloidale ultramicroeterogene tipice, în care mediul de dispersie este lichid iar faza dispersă este constituită din mici particule solide. Deoarece solii sunt sisteme
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care poate fi formată o particulă coloidală variază în limite foarte largi (103 - 109). 2.2. Prepararea sistemelor disperse ultramicroeterogene Solii sunt sisteme coloidale ultramicroeterogene tipice, în care mediul de dispersie este lichid iar faza dispersă este constituită din mici particule solide. Deoarece solii sunt sisteme intermediare între dispersiile grosiere (eterogene) și cele moleculare (omogene), formarea lor poate avea loc pe două căi: 1 - prin condensarea (aglomerarea) moleculelor sau ionilor dintr-o soluție în particule coloidale, deci prin scăderea gradului de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
faza dispersă este constituită din mici particule solide. Deoarece solii sunt sisteme intermediare între dispersiile grosiere (eterogene) și cele moleculare (omogene), formarea lor poate avea loc pe două căi: 1 - prin condensarea (aglomerarea) moleculelor sau ionilor dintr-o soluție în particule coloidale, deci prin scăderea gradului de dispersie al sistemului; 2 - prin dispersarea (fragmentarea) particulelor mari în altele tot mai mici, până se ajunge la dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie. În ambele cazuri, formarea solului înseamnă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispersiile grosiere (eterogene) și cele moleculare (omogene), formarea lor poate avea loc pe două căi: 1 - prin condensarea (aglomerarea) moleculelor sau ionilor dintr-o soluție în particule coloidale, deci prin scăderea gradului de dispersie al sistemului; 2 - prin dispersarea (fragmentarea) particulelor mari în altele tot mai mici, până se ajunge la dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie. În ambele cazuri, formarea solului înseamnă mărirea suprafeței interfazice a sistemului. 2.2.1. Formarea solilor prin condensare Solii se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se pot obține dintr-o substanță solidă, practic insolubilă în mediul de dispersie lichid. Viitoarea fază dispersă poate lua naștere în soluție fie printr-o reacție chimică, fie prin procedee fizice. Conform teoriei lui Weimarn - Volmer, procesul de formare a particulelor prin condensarea moleculelor sau ionilor are loc în două etape: apariția germenilor de condensare; creșterea germenilor prin cristalizare. 122 2.2.1.1. Procedee chimice Substanțele insolubile (ce reprezintă faza dispersă a soluțiilor coloidale) se pot obține prin reacții de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
hidrogen sulfurat), atunci când în soluția acestuia există diferiți ioni oxidanți. Exemplu: H2S + ½ O2 → S + H2O O metodă de preparare dată de Odèn implică acțiunea acidului sulfuric asupra tiosulfatului de sodiu. Na2S2O3 + H2SO4 → S + Na2SO4 + SO2 + H2O d) coloizii ce conțin particule metalice de aur, argint, staniu au fost obținute mult timp doar prin reacții de reducere. Coloidul de aur a fost preparat pentru prima oară de Cassius, în 1865, și datorită culorii sale roșii poartă numele de „purpura lui Cassius”. Se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
hidrazină etc. Gradul de dispersie al solurilor metalice crește dacă amestecul inițial este iluminat cu radiații UV. Are loc în felul acesta o reducere fotochimică a ionilor metalici. 123 2.2.1.2. Procedee fizice Condensarea moleculelor sau ionilor în particule coloidale are loc de asemenea dintr-o soluție suprasaturată. De exemplu, prin răcirea unei soluții alcoolice de sulf se obține coloidul de sulf. Prin evaporare îndelungată, unele soluții, devenind suprasaturate, se transformă în soluții coloidale (exemplu: hidrosolul acidului molibdenic). O
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Soluțiile coloidale de sulf, seleniu sau telur se obțin la trecerea vaporilor elementelor respective prin apă rece. 2.2.2. Formarea solilor prin dispersie Prin fragmentarea unei substanțe solide compacte într-un mediu de dispersie lichid se obțin la început particule relativ mari, grosiere (suspensii). Mărunțirea în continuare a acestora poate duce în final la formarea unui coloid. Trecerea de la sistemul macroeterogen la cel microeterogen și apoi ultramicroeterogen se produce printr-o succesiune de sisteme intermediare, cu grade de dispersie tot
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
direct solurile dorite. 2 Mori coloidale 2.2.2.2. Metoda ultrasunetelor Dacă o substanță solidă se introduce într-un câmp de ultrasunete, în urma trepidațiilor produse de acestea, ea se fragmentează. Prin această metodă s-au obținut, sub formă de particule de rază aproximativ 10-8 m, soluri de plumb, bismut, cupru, argint etc. Deoarece acțiunea ultrasunetelor este selectivă (depinde de natura materialului supus dispersării), această metodă se folosește la analiza minereurilor. Prin dispersare, componentele argiloase și silicioase se separă imediat ca
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se formează hidrosolul metalului din care sunt confecționați electrozii. Acesta este principiul procedeului lui Bredig, din 1898. În prima etapă, la temperatura ridicată a arcului, metalul electrozilor se vaporizează și are loc o pulverizare a metalului topit sub forma unor particule. În etapa a doua, la temperatura mai coborâtă a lichidului dispersant, vaporii metalici condensează brusc, obținându-se particule coloidale. 125 În cazul lichidelor organice care se carbonizează ușor, această metodă nu se poate aplica. Svedberg, în 1906, a propus utilizarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prima etapă, la temperatura ridicată a arcului, metalul electrozilor se vaporizează și are loc o pulverizare a metalului topit sub forma unor particule. În etapa a doua, la temperatura mai coborâtă a lichidului dispersant, vaporii metalici condensează brusc, obținându-se particule coloidale. 125 În cazul lichidelor organice care se carbonizează ușor, această metodă nu se poate aplica. Svedberg, în 1906, a propus utilizarea curentului alternativ de frecvență ridicată pentru producerea arcului electric cu ajutorul unei bobine de inducție. Prin această metodă, Svedberg
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
descrise anterior conțin două tipuri de impurități: suspensiile mai mult sau mai puțin grosiere, care se pot îndepărta prin filtrare pe materiale filtrante cu pori de dimensiuni 10-7m; dispersiile moleculare, reprezentate de ioni sau molecule care se rețin la suprafața particulelor coloidale, intrând în componența stratului dublu electric sau a stratului de adsorbție. Excesul impurităților moleculare trebuie îndepărtat deoarece, de exemplu, cantitățile mari de electroliți ce rezultă în reacțiile chimice de formare a particulelor pot provoca distrugerea coloidului. Dintre metodele folosite
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau molecule care se rețin la suprafața particulelor coloidale, intrând în componența stratului dublu electric sau a stratului de adsorbție. Excesul impurităților moleculare trebuie îndepărtat deoarece, de exemplu, cantitățile mari de electroliți ce rezultă în reacțiile chimice de formare a particulelor pot provoca distrugerea coloidului. Dintre metodele folosite frecvent pentru purificarea, separarea și concentrarea soluțiilor coloidale se pot enumera dializa și electrodializa, electrodecantarea, ultrafiltrarea, osmoza inversă, schimbul ionic. 2.3.1. Dializa și electrodializa Dializa Purificarea unui coloid constă în îndepărtarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichid exterior (apă); 3 - membrană semipermeabilă. În vasul prevăzut cu membrană se introduce coloidul pentru purificat, apoi vasul se introduce în alt vas, mai mare, cu solvent (apă). Procesul de dializă constă în difuzia prin membrană a moleculelor sau ionilor. Particulele coloidale nu pot difuza deoarece sunt prea mari și nu se pot deplasa prin porii membranei semipermeabile. Viteza de dializă este proporțională cu suprafața specifică a membranei. Mărirea vitezei de dializă se face prin recircularea lichidului din vasul exterior. Expresia
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
electrodializă reiese din figura anterioară. Electrodializa se folosește la purificarea unor produși biologici necesari în medicină, la izolarea alcaloizilor din extractele vegetale etc. 2.3.2. Electrodecantarea Constă în modificarea electrodializei prin aplicarea simultană a electroforezei. Sub influența curentului electric, particulele coloidale încărcate electric formează la suprafața unei membrane un microstrat de Fig. 2.3. Instalație de electrodializă 128 concentrație mare și în același timp, la cealaltă membrană se formează un microstrat apos ca urmare a scăderii concentrației fazei disperse. Aparatul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la cealaltă membrană se formează un microstrat apos ca urmare a scăderii concentrației fazei disperse. Aparatul (fig. 2.4.) este compus dintr-un vas cu trei celule (1, 2, 3), cu două membrane (4) fixate vertical pe pereții celulei 2. Particulele încărcate electric ale unui coloid care intră prin orificiul (5) se deplasează sub influența unui potențial spre polul pozitiv (6) sau negativ (7), iar după formarea microstratului, cad în rezervorul (3). Solventul pur se ridică la suprafață și este recuperat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
obține coloizi extrem de puri și foarte concentrați, ca de exemplu solii de sulfură arsenioasă, de aur, platină, sulf, acid silicic. Metoda se aplică și pentru solii foarte sensibili ca cei de oxizi hidratați. 2.3.3. Ultrafiltrarea Procedeul prin care particulele coloidale se separă de lichidul dispersant prin intermediul unor membrane ultrafiltrante (ce rețin particulele coloidale) se numește ultrafiltrare. Ultrafiltrarea este procesul de separare prin membrane sub influența unei diferențe de presiune. Membranele utilizate sunt caracterizate printr-o permeabilitate selectivă pentru anumiți
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
arsenioasă, de aur, platină, sulf, acid silicic. Metoda se aplică și pentru solii foarte sensibili ca cei de oxizi hidratați. 2.3.3. Ultrafiltrarea Procedeul prin care particulele coloidale se separă de lichidul dispersant prin intermediul unor membrane ultrafiltrante (ce rețin particulele coloidale) se numește ultrafiltrare. Ultrafiltrarea este procesul de separare prin membrane sub influența unei diferențe de presiune. Membranele utilizate sunt caracterizate printr-o permeabilitate selectivă pentru anumiți componenți ai unei soluții lichide. Se aplică mai ales pentru a separa substanțele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
viruși, amidon, proteine, pigmenți din vopsele. Limita superioară a greutății moleculare a substanțelor care pot fi reținute prin ultrafiltrare este de circa 500 000, peste această limită separarea având loc prin filtrare obișnuită. Membrana ultrafiltrantă permite o separare selectivă a particulelor mai mari decât porii membranei, care sunt reținute, în timp ce particulele mai mici trec în filtrat. Pentru accelerarea procesului, ultrafiltrarea se efectuează aproape întotdeauna sub vid sau sub presiune. Fig. 2.4. Electrodecantor 129 În cazul ultrafiltrării prin membrane, mecanismul principal
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]