3,499 matches
-
ceea ce eu numesc o sonoritate de diamant, de data aceasta foarte șlefuit. Smoke on the Water are și un alt atu: conține un sound viril în sensul cel mai bun cu putință. Nu este un rock macho, ci unul masculin-impetuos. Partitura chitării bas este foarte simplă, dar atât de bine gândită în simplitatea ei genială, încât nu are cum să nu te marcheze și impregneze definitiv. Vocea (Ian Gillan) devine aici paravanul de odinioară, care era chitara bas, la fel chitara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
îi datorează destule lui Frank Zappa și trupei lui, cel puțin un incendiu în Elveția și halucinațiile ivite din acest incendiu cu sens de destin muzical. Pentru o paranoia completă legată de această melodie rock arhetipală (sau mai exact de partitura bas arhetipală), pe youtube se găsesc o puzderie de variante, inclusiv încercarea a 1683 de chitări care cântă Smoke on the Water la Kansas City, pe un stadion! rockin’ by myself Dumitru UNGUREANU Concert John McLaughlin - cronică în imagini SCRISOARE PENTRU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
frumos ambalat este chiar mai importantă decât deschiderea lui (care nu se face niciodată în prezența donatorului). După cum tot numai în Japonia esteticul major izvorăște din perisabil și chiar din insignifiant. Privesc încă o dată mâinile vânzătoarei, care și-au încheiat partitura, odihnind, una peste alta, pe tejgheaua lucioasă. În ochii ei liniștiți, probabil că sunt un caucazian oarecare, cu părul lung și lipsit de maniere: există prea puține șanse ca eu să fi priceput ceva din secretele ritualului. Singurul semnal palpabil
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
transfer de influență, riscuri considerabile: teroarea țesută cu migală și cu abilitate de romanul de sorginte gotică pare că se disipează instantaneu, chiar în clipa descompunerii accelerate a cadavrelor resuscitate pe ecran. Cele mai multe dintre producțiile subsumate genului horror sunt lamentabile partituri cacofonice, subminate, pe de o parte, de gama extrem de limitată de trame virtuale și, pe de altă parte, de lipsa de consistență a personajelor. Se pot identifica totuși excepții notabile, care devin cu atât mai torturante cu cât reușesc să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
am văzut, deseori, la concertele-lecție “Să înțelegem muzica”, ținute, aici, în N., de inimosul profesor universitar G.P., în vârstă de aproape optzeci de ani. Atunci nu pleacă nimeni, pentru că profesorul aduce cu el înregistrări video ori numai fono, dar și partituri, și, alături de ele, cadre didactice de la conservator, interpreți de operă, operetă, o parte din filarmonică, toți, probabil, foști studenți care, oricât ar vrea, oricât n-ar vrea, n-au cum să-l refuze. Vrăjitorul octogenar descifrează, pentru cei doritori să
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
urmăreau un marș al marinarilor și ofițerilor japonezi. Două tancuri, mai multe piese de artilerie și un cordon de marinari Înconjurau locul de defilare, așezați pe șinele de la capătul liniei de tramvai. Șinele circulare de fier răsunau sub bocancii soldaților, partitura victoriei lor asupra canonierelor britanice și americane. Sprijinindu-și bărbia de ghidon, Jim se uită la soldații cu baioneta la armă care păzeau intrarea În hotelul Palace. Probabil că nici unul dintre ei nu vorbea engleza și nici nu bănuia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
lucidității” bănuitoare, care se îndoiește că pot exista pe lume și Zâne rele, și vrăjitoare - într-un cuvânt, că poate exista magie. Scepticul nu are ce căuta printre slujitorii teatrului, el nu are nimic în comun cu esența acestei arte. Partitura lui Cotrone dublează într-o oarecare măsură discursul piesei, alunecând treptat spre reprezentarea propriu-zisă a Poveștii, moment în care Ilse (Contesa) a și început să-și spună textul, iar scena, cufundată o clipă în întuneric, s-a luminat brusc, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
care Kantor le stabilește între cutia-dulap și materia brută, între obiectul inanimat, corpul inert și hainele acestuia - resturi ale corpului îmbrăcat -, în intenția de a sugera bascularea, oricând posibilă, a materiei de orice fel spre inform, spre anularea oricăror diferențe. Partitura regizorală 2 descrie amănunțit funcționarea sistemului de raporturi. În afară de dulap și de un sertar încăpător, acoperit cu o prelată, în care se află cadavrul mamei, mai există și o cotigă pentru transportul gunoaielor, condusă de un factotum înveșmântat în negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
sau cel puțin o stare de confuzie. Deseori era nevoie să o pună la punct. Îl adusese în centrul orașului cu vechiul ei Plymouth și în timp ce ea fusese la medic să-și trateze artrita, Ignatius cumpărase de la magazinul Werlein niște partituri pentru trompeta sa și o coardă nouă pentru lăută. Apoi se plimbase prin Penny Arcade de pe Royal Street să vadă dacă se mai instalaseră jocuri mecanice noi. Fusese nemulțumit că dispăruse jocul de minibaseball. Poate îl duseseră doar la reparat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
baseball o oferea umanității, cei doi ochi triști și plini de râvnă se îndreptau spre el prin mulțime, ca două torpile ce trebuiau să atingă o țintă mare și lânoasă. Polițistul se năpusti asupra pungii în care își ținea Ignatius partiturile. — Ai vreo legitimație, dom’le? îl întrebă el pe Ignatius cu o voce în care tremura speranța că acesta nu avea nici o legitimație oficială. — Cum? Ignatius privi în jos spre insigna de pe șapca albastră. Cine ești dumneata? — Arată-mi permisu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Dacă ai puțin timp, o să fac efortul de a discuta cu dumneata problema delictelor, dar nu face greșeala de a te lua de mine. Polițistul îl apucă pe Ignatius de braț și se trezi lovit în cap de punga cu partituri. Coarda de lăută care se bălăngănea în afară îl plesni peste o ureche. — Hei! strigă polițistul. — Așa-ți trebuie, strigă Ignatius, observând că în jurul lor cumpărătorii curioși începuseră să se adune în cerc. Doamna Reilly se afla în magazinul D.H.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tot timpu’. De ce nu-ți ții gura? îi spuse polițistul bătrânului. — Ignatius, întrebă doamna Reilly cu voce tremurătoare, ce-ai făcut, băiete? — De fapt, mamă, cred că el a fost cel care a început toată povestea. Arătă cu punga cu partituri spre bătrân. Eu nu făceam decât să stau aici și să te aștept, rugându-mă în gând ca veștile de la medic să fie încurajatoare. Ia-l pe bătrânu’ ăsta de aici, se adresă doamna Reilly polițistului. Cată gâlceavă’. I-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
profesor pe Simon Nutti, căruia Îi spuneam Paganini, nu numai datorită Înfățișării sale, dar mai ales pentru că adora tremolul. CÎnd am ajuns la cursul doi, școala noastră de muzică s-a mutat la Kotor. Atunci am continuat să cînt, fără partituri, muzică țigănească și romanțe ungurești, iar la serbările școlare cîntam tangouri și valsuri englezești. În liceu am continuat să scriu poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ROSALIND: Dar nu ești indiferent față de mine. Îmi plăcea de tine fiindcă aveai ochi căprui și picioare subțiri. GILLESPIE (disperat): Sunt tot subțiri și căprui. Ești o vampiriță, asta-i. ROSALIND: Tot ce știu despre vampiri este ce scrie În partitura pentru pian. Pe bărbați Îi zăpăcește faptul că mă port absolut natural. Înainte credeam că nu ești capabil de gelozie. Acum nu mă scapi din ochi oriunde m-aș duce. GILLESPIE: Te iubesc. ROSALIND (rece): Cunosc. GILLESPIE: Și nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o privească o vreme. — Mickey profită de pe urma diplomei ăleia de facultate pe care-o ai? Audrey tastă cifrele unei tranzacții, verifică hârtia care ieșise din mașină și notă ceva într-un carnețel - totul foarte încet. — Crezi în toate notele din partitura de la El Rancho Burlesque? întrebă ea. — Nu, mi-am dat seama că-ți merge mintea. — Ca să țin registrele pentru o operațiune de împrumut? — Camătă e cuvântul corect, dar eu mă refeream la minte în general. Audrey arătă spre picioarele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de oameni josnici și avea un har autentic: preda hoția și muzica. Marty l-a învățat pe Coleman cum să pornească fără cheie mașini furate și cum să sufle ca lumea în saxofon, cum să moduleze note, cum să citească partituri și cum să se folosească de repertoriul lui de zgomote și de plămânii săi puternici pentru a produce sunete care să însemne ceva. Era deja iarna lui 1943. Coleman scăpase de rotunjimile adolescentine și devenise tot mai chipeș. Reynolds era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de-o generație, dar refuz să mă înregimentez poetic vreunei mode sau vreunui grup, astea vin și trec, important este să-ți combustionezi "cuvântul hărăzit" la modul cel mai sincer cu putință, iar vaietele lui să le așezi pe o partitură care să te satisfacă și în același timp să te particularizeze, în rest totul e poveste și teorie oarbă. Ceea ce ai de spus nu trebuie să răspundă unei vârste biologice, ci doar timpului tău lăuntric, în cazul scriitorilor cele două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca scriitură, ca mesaj. În ce teritoriu te simți mai bine, al poeziei sau al prozei? Cum motivezi "derapajele" de la un gen la altul? Dacă tot vrei să te consideri scriitor e bine să-ți așezi cuvântul pe mai multe partituri, mă simt la fel de bine și ca poet dar și atunci când spun povești. Când poetul își ia pauză de-o țigară, sare prozatorul și-i preia gândurile așezându-le într-un alt tipar, iar când cei doi stau la un șpriț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în această perioadă a actualizării rețetelor creatoare. Rezultă utilizarea, în producția lirică, a unor forme ce ar fi putut părea divergente, alăturate într-un multicolor evantai al conviețuirii. Feeria imaginarului întipărit în cuvântul mustos, arghezian (Leonid Dimov) se întâlnește cu partitura dezabuzat eterată (Dan Laurențiu), fantazarea abstractizantă (Nichita Stănescu) face casă bună cu expresionismul grefat pe un trunchi rural (Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț), tradiționalismul (Ion Horea) se învecinează cu ermetismul barbian (Mircea Ciobanu), neoavangardismul unor douămiiști (Marius Ianuș) se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Explicațiile lui Goffman legate de gestionarea impresiilor sunt foarte utile în înțelegerea mecanismelor de influență. În Viața cotidiană ca spectacol, Goffman 53 pornește de la ideea că "viața socială este o scenă, că indivizii sunt actori care își asumă o anume partitură și anume roluri, astfel încât să se comunice pe ei înșiși într-o manieră pozitivă și să-și controleze imaginea socială tot în direcția unei percepții favorabile". Goffman a numit această viziune dramaturgică. El a studiat structuri sociale concrete (domestice, industriale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
feminin are un nou antrenor, după demisia de săptămâna trecută a Gabrielei Manea. Noul tehnician al Științei este profesorul Ion Arsene, adus de la CSS Bacău, care deocamdată nu are secund, fiind refuzat de Adriana Popa. (Florin Filioreanu) Același scor, altă partitură Știința MD Bacău a pierdut și cel de-al doilea amical desfășurat pe terenul celor de la HC Odorhei, în această dimineață, la capătul unui joc încheiat cu același scor ca și precedentul: 3935 pentru gazde. Spre deosebire de meciul de aseară, însă
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
de meci. Până la urmă, totul e bine când se termină cu bine și handbaliștii băcăuani au părăsit arena în uralele publicului fiindcă, în fond, și-au atins obiectivul, acela de a obține victoria în fața unui adversar care și-a interpretat partitura aproape magistral. Evoluția scorului: 1-3 (min. 6), 3-8 (min. 12), 6 10 (min. 18), 10-14 (min. 26), 14-16 (pauză), 19 19 (min. 37), 22-22 (min. 44), 25-26 (min. 49), 28-26 (min. 52), 29-30 (min. 57), 32-31 (final). ȘTIINȚA: Tevzadze (13
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
calități ale lui Callas și Tebaldi s-ar fi reunit”, exultă Opera News S.U.A. „Magnifică precum Callas”, este refrenul cronicarilor din Marea Britanie, SUA, Italia și Grecia, unde a fost lansat filmul. Agenda unui star precum Angela Gheorghiu e ca o partitură barocă: o virgulă nu mai e loc să pui. În stagiunea 2000-2001, a cântat „Romeo și Julieta” la Covent Garden, apoi „Turandot” la Metropolitan , a avut concerte de gală și angajamente la londonezele Royal Opera House, Hampton Court și Royal
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
mi se pare esențială în ceea ce-a întreprins Zappa, se poate exemplifica prin experimentul numit Approximate. Este o bucată muzicală scurtă, un fel de interludiu extins la nevoie într-o piesă de sine stătătoare. O primă variantă de show: partitura este interpretată clasic de întreg ansamblul (dirijat de Zappa în nota sa excentricăă. Apoi, fiecare instrumentist își cântă partea de compoziție numai vocal. Consecința? Un soi de cvintet fără noimă, dar cu mult haz și ritm. În fine, tipic Zappa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
dirijat de Zappa în nota sa excentricăă. Apoi, fiecare instrumentist își cântă partea de compoziție numai vocal. Consecința? Un soi de cvintet fără noimă, dar cu mult haz și ritm. În fine, tipic Zappa, cei cinci sunt puși să danseze partitura! Ceea ce se și întâmplă, cu rezultatul pe care îl puteți aprecia singuri... Improvizația ca-n commedia dell’arte se prelungește până în studioul Compact Video. Este adus un actor care citește întrebările puse de Zappa mai înainte, doar pentru a primi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]