6,839 matches
-
lui B (1), marcat de D. A se demarcă (2) și primește de la B (3), apoi îi pasează lui C (4), care urmează să-i transmită mingea lui D (5) marcat de B. C reprimește de la D (6) și îi pasează lui E care l-a înlocuit pe A. 8. Exercițiu tehnico-tactic pentru apărători și atacanți în care accent se pune pe marcaj din partea apărătorilor și șutul la poartă al atacanților. Jucătorii în atac A și B realizează un un-doi pe lângă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
depărtat pe lada așezată transversal, trecere în sprijin ghemuit, urmată de coborâre prin săritură cu extensie. Jocuri sportive 1. Baschet Procedee tehnice folosite în atac: pasa cu două mâini de la piept, de pe loc și din deplasare (directă și cu pământul); pasa cu o mână din dreptul umărului; oprirea într-un timp și pivotarea; dribling alternativ; aruncarea la coș din alergare; aruncarea la coș din săritură. Procedee tehnice folosite în apărare: deplasări cu pași adăugați, înainte, înapoi și lateral; mișcări specifice de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
limitat 20X20 m în care la început apărătorii sunt semiactivi, iar apoi activi, urmărindu-se intrarea în posesia mingii, păstrarea posesiei, iar după ce s-a pierdut posesia se încearcă recuperarea mingii. Se pot da și teme de joc: nu se pasează decât după un dribling sau se pasează dintr-o singură atingere sau din două. 7. La centrul terenului se formează două grupuri de elevi, fiecare având pereche. Cei fără minge se află cu 2 metri mai în spatele jucătorilor cu minge
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
apărătorii sunt semiactivi, iar apoi activi, urmărindu-se intrarea în posesia mingii, păstrarea posesiei, iar după ce s-a pierdut posesia se încearcă recuperarea mingii. Se pot da și teme de joc: nu se pasează decât după un dribling sau se pasează dintr-o singură atingere sau din două. 7. La centrul terenului se formează două grupuri de elevi, fiecare având pereche. Cei fără minge se află cu 2 metri mai în spatele jucătorilor cu minge. La semnalul profesorului jucătorii pornesc spre poartă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cel care are mingea înainte ca acesta să finalizeze. După un număr de repetări se inversează rolurile. 8. Câte cinci elevi sunt dispuși în șir, la 30 metri de poartă, cu spatele la poartă. Un partener plasat înaintea șirului, la 10 metri, pasează cu primul jucător din șir (1), reprimește (2), lovește mingea cu boltă înainte peste jucătorii din șir (3), sprintează (4), preia (5), conduce (6) și trage la poartă (7) de la semicercul de 9 metri, după care trece în alergare la
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prin preluare cu pieptul (4), așează mingea pe sol (5), se întoarce și transmite mingea printr-o pasă lungă unuia din elevii de la mijlocul terenului (6) și trece la mijlocul terenului (7). 283 Elevul care a primit mingea la mijlocul terenului o pasează la elevul care a început exercițiul (8). Odată ce profesorul consideră că elevii și-au consolidat aceste procedee tehnice, se poate introduce finalizarea cu piciorul sau prin lovirea mingii cu capul. 9. Acțiuni de joc între un grup de elevi apărători
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și linii, creșterea vitezei de joc, menținerea legăturii între compartimente, etc. Acțiunea se reia mereu de la o poartă la cealaltă. 12.Menținerea posesiei mingii 5 la 5 cu marcaj om la om. Se dau sarcini de joc pentru elevii atacanți: pasă precedată de dribling, cu două atingeri de minge și apoi dintr-o singură atingere și pentru elevii apărători: deposedarea adversarului direct prin intercepție sau prin alunecare. 13.Exercițiu tehnico-tactic 4 la 4 în care patru elevi atacanți acționează împotriva a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
autoritatea poate evidenția și atenția acordată copilului, și grija pentru o Îndrumare corespunzătoare. Părinții inconsecvenți sunt cel mai adesea părinți instabili, nesiguri și incapabili de a opta ferm pentru o anumită atitudine În raport cu proprii copii. În alte situații, copilul este „pasat” la diferiți membri ai familiei, fiind supus unor experiențe educative diferite, adesea contradictorii. Astfel, crescuți Într-un mediu inconstant, lipsit de confortul afectiv stabil, copii devin nesiguri și ușor de influențat, fără a-și pune În valoare propria personalitate. Relațiile
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
părinților are efecte negative, deoarece copilului i se anulează capacitatea de decizie și acțiune. Părinții inconsecvenți oscilează de la indifereță la tutelă. Este vorba despre părinți instabili, nesiguri și incapabili de a opta ferm pentru o anumită atitudine. Uneori copilul este „pasat” la diferiți membri ai familiei, fiind supus unor metode educative diferite, adeseori contradictorii. Integrarea școlară Școala este, de asemenea, un mediu important de socializare. Formele de integrare a copiilor cu CES pot fi următoarele: clase diferențiate, integrate În structurile școlii
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
neascultarea lui Adam. La fel stau lucrurile și în cazul Anticristului. Deși latura sa interioară - adică apostazia diabolică - este invizibilă, ea se va revela în activitatea exterioară desfășurată până acolo încât va ajunge să fie slăvit de oameni. Puțin îi pasă de oameni ca oameni. Aceștia nu‑l interesează decât ca adoratori ai lui Cristos și ai Dumnezeului Creator. Îndepărtându‑i de la adevăratul cult al unsului Domnului, el obține ceea ce caută: să‑i rupă pe oameni de Creatorul lor. Ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de noi raporturi cu Poartă, adică de colaborare. Nouă stare de lucruri intervenita În raporturile româno-otomane trebuia, Însă, să fie validată de puterile garanțe, de vreme ce se circumscria problemei orientale, În general, acord pe care ministrul Afacerilor Externe al Porții, Aali pasă, s-a grăbit să-l solicite reprezentanților acestora la Istanbul. Cu acel prilej, s-a manifestat, Încă o dată, pretenția Rusiei de a avea controlul și asupra acestui aspect al problemei orientale. Ca urmare, generalul Pavel Nicolaievici Ignatiev, ministrul Rusiei la
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
reprezentanților acestora la Istanbul. Cu acel prilej, s-a manifestat, Încă o dată, pretenția Rusiei de a avea controlul și asupra acestui aspect al problemei orientale. Ca urmare, generalul Pavel Nicolaievici Ignatiev, ministrul Rusiei la Istanbul, l-a informat pe Aali pasă că nu va da curs Notei În discuție, Înainte de a o aduce la cunoștința guvernului său care urma să adopte poziția cea mai convenabilă intereselor Rusiei, firește, În Europa Orientala. De altfel, potrivit opiniei sale, Rusia nu se mai considera
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
internațional pentru declanșarea ofensivei diplomatice, cu obiectivele amintite. Primele semnale au apărut În vara anului 1870. Potrivit unui raport al ambasadorului Angliei la Istanbul, Henry Elliot, din 17 august 1870, ambasadorul Rusiei la Istanbul Îl asigura pe marele vizir Aali pasă (Mehmed Emin) că Rusia nu numai că avea să adopte o atitudine de neutralitate față de războiul francoprusian, dar că dorea, În același timp, să mențină bunele relații cu Poartă. Cu o condiție, Însă, si anume ca Rusia să fi putut
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
trăim în gând cu ele fiecare dintre noi. Aceste catastrofe întregesc conceptul despre “sănătatea” Pămîntului și implicit despre sănătatea noastră exterioară și interioară. Dacă vorbim despre Afganistan și despre semenii pe care i-am pierdut acolo o sa conștientizam nu ne pasă deloc de Pămînt și că de fapt singurul război pe care ar trebui sa il purtăm vreodată este acela contra viciilor pe care le avem și a principiilor nesănătoase după care ne conducem în viață. “Putem îmbunătăți Pământul prin om
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
mari lipsuri omenirii în acest secol. Deja, la nivel mondial, 40% din terenurile folosite în agricultură sunt serios degradate. Duhul Sfânt ne inspiră să trăim în conformitate cu cele mai adânci valori bazate pe credință "chemarea" noastră. Credem că tuturor creștinilor le pasă, uneori profund, de foametea mondială, binele celorlalți, mediul înconjurător, și animale. Deoarece o dietă bazată pe plante ne ajută să ne adresăm acestor probleme, o vedem ca o oportunitate sa onorăm pe Dumnezeu. Biblia ne dă asigurarea că toate pagubele
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
numită și xerostomie), puteți încerca să mențineți umezeala la nivelul cavității orale prin „sugerea” unor acadele fără zahăr sau a unor cuburi de ghiață, sorbind lichide pe parcursul zilei sau între „îmbucăturile” de alimente solide în timpul meselor ori consumând fructe moi, „pasate” sau iaurturi. Consumul de alimente moi, cum ar fi carnea mărunțită sau vegetalele gătite „ușor” cu sosuri sau zeamă poate fi de folos. Evitați mâncarea uscată, cum ar fi pâinea prăjită. Dacă consumul alimentelor calde sau reci antrenează durere la
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
au studiat suportul social au ajuns la concluzia că acesta îndeplinește mai multe funcții: Suportul emoțional (afecțiune, stimă, grijă) - în general, la acest lucru se gândesc oamenii atunci când vorbesc de suport social. Oamenii oferă suport emoțional atunci când spun că le pasă de cineva și că au gânduri bune despre acea persoană; Suportul informațional (sugestii, sfaturi, informații) - Acest lucru se întâmplă atunci când o persoană din rețeaua socială îi oferă informațiile suplimentare de care are nevoie; Suportul instrumental sau ajutorul practic; v Împărtășirea
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
o comunicare eficientă părinte- copil Fii disponibil pentru copilul tău: fii atent la momentele în care copilul tău este dispus să stea de vorbă (înainte de cină, la culcare, în mașină etc.) deschide discuția, astfel încât copilul tău va realiza că îți pasă de ceea ce i se întâmplă; găsește-ți timp, măcar o dată pe săptămână, pentru a petrece timp doar cu copilul tău, făcând una dintre activitățile lui preferate; observă interesele copilului tău și documentează-te astfel încât să aveți subiecte comune de discuție
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
tocmai prin aceea că îl sfidează, îl violentează: „Gustul, ochiul, urechea spectatorului trebuiesc neîncetat violate”. Fiind „înainte de toate inventator”, adevăratul artist nu poate admite „o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» -, știind bine că, așa cum puțin le pasă vântului, legumei sau omizii de regulile hotărâte în laboratorul cu ferestrele închise, și poemul [...] nu va putea fi niciodată hotărnicit între granițe preconcepute”. Oricât repudiază însă normativele estetice, pasionatul avangardist consideră că arta nouă se autofăurește urmând un principiu, obiectivarea
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
pârguit, din semănătura de pe luncă și sălbăticiunile care ar căuta să le pască sau să le calce în picioare; din cauza aceasta oamenii micii așezări de pe pârâul Obârșiei îi spuneau, în derâdere, "Sperie Vrăbii" sau "Brabetele", dar lui nici nu-i pasă, căci știe că apără cel mai bun câmp de cereale al satului... Apoi i-au schimbat numele, tot cu o poreclă, "Aparul"; asta a fost după isprava lui, cu care a scos de sub primejdia distrugerii semănătura anului trecut, de sub apele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
a pomilor, florilor și a ierbii în curtea școlii. 4. Activitate extracurriculară de curățare a spațiilor verzi din curtea școlii, văruirea pomilor, strângerea gunoaielor . Am desfășurat cu elevii clasei astfel de acțiuni, pe care le-am numit ''Și nouă ne pasă'', căci ne pasă în ce mediu trăim, ne jucăm, creștem și ne dezvoltăm. 5. Opționale cu tema ecologică: „Micii ecologiști”, „Prietenii naturii” etc. Este foarte important ca informațiile despre problemele de mediu și soluțiile lor să fie transmise într-un
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
și a ierbii în curtea școlii. 4. Activitate extracurriculară de curățare a spațiilor verzi din curtea școlii, văruirea pomilor, strângerea gunoaielor . Am desfășurat cu elevii clasei astfel de acțiuni, pe care le-am numit ''Și nouă ne pasă'', căci ne pasă în ce mediu trăim, ne jucăm, creștem și ne dezvoltăm. 5. Opționale cu tema ecologică: „Micii ecologiști”, „Prietenii naturii” etc. Este foarte important ca informațiile despre problemele de mediu și soluțiile lor să fie transmise într-un mod cît mai
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
și ce rău cauzează și atunci noi, cei ce stim ar trebui să-i informam pe cei mai puțini cunoscători pentru că și prin acest pas, mic, să putem contribui la această luptă împotriva poluării. De aceea, toți cei cărora le pasă și-au luat un angajament față de viitorii locuitori ai Terrei, să pornească numeroase campanii care să tragă un semnal de alarmă că poluarea și-a făcut loc printre noi, si ca nu vom putea să scăpăm de ea decât dacă
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
de observare, și nu numai, îi ajută să cunoască natura, mediul înconjurător. Copiii sunt cel mai ușor de 240 convins de importanța ecologiei, iar prin ei avem speranța că și părinții se vor convinge de asta. Aproape oricărui părinte îi pasă de ceea ce face copilul său și îl ascultă. Se face, așadar, educația celor mari, prin intermediul celor mici! Activitățile acestea vor avea un efect deosebit în educația lor, în mintea lor, în viața lor. Efectele indirecte ale poluării constau însă și
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
profesională, familie; Combativitate: capacitate de luptă, dorință de a învinge, inițiativă. 30 III.1.3. Efort specific Maximal; Submaximal. III.2. Componenta tehnică III.2.1. În atac Poziție fundamentală (medie și înaltă); Alergare înainte; Schimbare de direcție; Ținere, prindere, pasă; Pasarea mingii cu două mâini și cu o mână (de pe loc, din deplasare și din săritură); Pivotul; Driblingul; Oprirea; Aruncarea la coș cu două mâini și cu o mână (de pe loc, din deplasare și din săritură); Fentă; Săritură (la recuperare
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]