8,290 matches
-
Ne-am eliberat de frică! ---------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 gsm as@yahoo.com Tel. 0731 936 615 București Sâmbătă Paștelui 15 aprilie 2017 Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (192) SĂPTĂMÂNA PATIMILOR / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2300, Anul VII, 18 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TABLETA DE WEEKEND (192) SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368782_a_370111]
-
care ne înconjoară, la a cărei chemare puternică răspundem fără ezitare, de parcă centrul lumii noastre interioare s-ar învârti raportându-se mai întâi la latura materială, palpabilă, a realității lumii înconjurătoare. Brusc, spiritul multora cedează greutății trupului, valurilor senzațiilor, presiunii patimilor și capcanelor omenești înșelătoare. Căci nu suntem pe această lume ca ființe raționale pentru a ne asculta instinctele primare din propria dotare, adesea mascate în părți șlefuite care să pară mai blânde la suprafață, mai cizelate și adaptate tinderii spre
DESPRE BINE, CONŞTIINŢÃ ŞI DREPTATE... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368807_a_370136]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PLÂNGE GOLGOTA! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Plânge Golgota! Pe Golgota,curg iar lacrimi, Pentru lume,Te jertfești! Pentru ale noastre patimi, Doamne,ce mult ne iubești! Doamne,cum le rabzi pe toate? Nu e Crucea Ta,e-a noastră! Și-ncărcată-i de păcate, Pentru noi , Te-mpung în coastă! Cu scuipări și cu jigniri, Fără s-ai vreo vină, Arătând
PLÂNGE GOLGOTA! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368825_a_370154]
-
Acasă > Poezie > Credință > RUGA DIN SĂPTĂMÂNĂ PATIMILOR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Îți mulțumesc, Părinte, că sunt viu Și pot vorbi Acum și-aici cu Tine, E Săpătămâna Patimilor, știu Și cei ce Te hulesc o
RUGĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368831_a_370160]
-
Acasă > Poezie > Credință > RUGA DIN SĂPTĂMÂNĂ PATIMILOR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Îți mulțumesc, Părinte, că sunt viu Și pot vorbi Acum și-aici cu Tine, E Săpătămâna Patimilor, știu Și cei ce Te hulesc o știu prea bine! Iar Fiul Tău, cel părăsit de toți, Înspre Golgota frigului se-ndreaptă Și-acolo sus, între tâlhari și hoți Aceeași răstignire îL așteaptă Când sevele din muguri dau navală De
RUGĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368831_a_370160]
-
Al unei împăcări ce vă să fie; Adam din mine murmura sub Pom, De-aceeași goliciune i-e rușine, Îți mulțumesc, Părinte, că sunt Om Și pot grâi Aici și-Acum cu Tine! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografica: Ruga din Săptămână Patimilor... / Nicolae Nicoară Horia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RUGĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368831_a_370160]
-
lăsat dor. Arată-ți sufletul, om bun, pe lângă cerșător când treci! Că nu ști cum îți va fi drum și cum ți-a fost scris să sfârșești! Eu mi-am pus sufletu-n versuri și lacrimile în condei. Să ferec patima urii sau să-i dau cămașa milei. Autor, Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Milă pentru cerșetor / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1649, Anul V, 07 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MILĂ PENTRU CERȘETOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368887_a_370216]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > EUGEN EMERIC CHVALA - LACRIMI CORUPTE (POEME) Autor: Eugen Emeric Chvala Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMI CORUPTE Făcut-am din teamă o criptă în care-mi aștern patimă, amprenta-mi de lacrimi coruptă ce-n giulgiu va fi ultima. Nu voi să revin iar călăul de vise plătite că șperț, mii stele ce zac în antreul ce-așteaptă un ultim concert. În rugă-mi îngân expozeul, fărâma clepsidrei
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
obida din căușul eu-lui meu să lepăd mantia de ceoifizeu înfiptă în pupila mea de cei care mă cred o biată peruzea.. eu.. nu-s decât un biet nimic crescut în arșița vâltorii, un mic habarnuștiu, terifiant mâncând pământ din patima grandorii . căuș îmi pun și creieru-mi golesc , îmi las circumvoluțiunea stearpă și mă .. încet... desbetelesc de vocile ce nu sunt harpă . eu vreau să tac acum . nici ieri, nici mâine... eu vreau să tac nedefinit, vreau sufletul să-mi fie
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
mă ridici. O suflete-al meu 'ntristat, deschide poartă iar spre Cer și leapădă al tău oftat. atât eu vreau. atât îți cer. Mă iartă Tu, Iisuse Sfinte, că vrednic nu-s, ci păcătos, transformă-mi lenea în virtute și patimă din gând glodos. Mă iartă și Tu, Maică Sfânta, vezi, rogu-Te nevoia mea, ajută-mă, în biruință să mă întorc, Măicuța mea. Mă iartă tu, țăran al gliei ce prin brazdisuri te-ai culcat, să fii coloana veșniciei credinței
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
Acasa > Poezie > Delectare > BASARABEANCA Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1904 din 18 martie 2016 Toate Articolele Autorului Basarabeanca Lasă-mă să pot trece prutul Înnotând prin valurile patimilor tale Basarabeanco Să-ți ating malurile când pajiștile Pe unde îți umblă mersul blajin Sunt copleșite de flori și miresme În care tu îți ascunzi fructul splendorii Rătăcind mintea care privește în suspin Nu știu să înnot așa bine Și
BASARABEANCA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368911_a_370240]
-
trec de apele ce ne înconjoară Să pot ajunge la înălțimea fructului tău Golul din aripi să nu mă mai doară Depărtarea să o acopăr cu mâna întinsă Spre gândul tău de dorință învinsă Înnotând să ajung Dor strivit între patimi Gând Veșnic rămas între pleoape Neînchise când sărutăm Descătușarea noastră din ape dedicată BASARABIEI STRĂBUNE ! Am râs cu lacrimi când unele fete s-au regăsit în apele Prutului De anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: basarabeanca / Anghel Zamfir Dan : Confluențe
BASARABEANCA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368911_a_370240]
-
eu am dat ! Avut-am onoare și-am ajuns de pripas ! Fusesem ce-am fost și-am ajuns ce-am rămas! Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Ce patimă poate s-arunce în noi cu-atâta desfrâu de negru noroi ? Ce haină îmbrăcat-am în zorii de-apoi când tristă ispita mușcat-a din noi ? Ce iureș născut-a crimă de-o zi când nu mai știam ce am
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]
-
consideră cea mai bună actriță, care printr-o sonorizare adevărată a cuvintelor le dă viață, le dă aripi. Daniel Vidrașcu le-a dedicat un catren fraților de peste Prut: „Frații meu de dor durut,/De dincolo de Prut, / Ne-am născut din patimă/ Să trăim în lacrimă.” Dumitru Codiță a apreciat vigoarea, suplețea, sensibilitatea, semnificațiile versurilor. Eugen Ciobanu, reprezentant al Fundației „Origini Carpatice” de la Buzău a relevat aspecte ale prieteniei cu Christian Mocanu pe care l-a cunoscut la congresele de tracologie, legăturile
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
cerul ți-a fost martor, când l-AI răstignit! Oh, lume nebună, cum vrei să te-nțeleg, și eu sunt din tine, dar azi am să te neg, în lumini și-n noapte, te scalzi în ispite, vieți pierdute-n patimi, clipe risipite. Doar o viață am și carnea de pe mine, sufletul ți-l dau, nimic nu-mi aparține, soartă osândită, o viață și-o moarte, lume blestemată, vrei să ai de toate... Voi iubi mereu și viața în tăcere, Doamne
LUME BLESTEMATĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368964_a_370293]
-
proză scurtă. Dacă volumul Cu noaptea de mână îi dă prilejul poetei de a se defini ca o îndrăgostită de natură, o natură măreață, ce o impresionează cu frumusețea și solemnitatea ei, dar și cu „gingășiaˮ, „fioriiˮ și „vârtejul de patimi și visˮ (Ce-i frumusețea), o natură ale cărei taine vrea să și le însușească (cf. În munți, Vânt de apus, vânt de răsărit, Femeia, Am plecat, Taine, Acasă, Îndemn ș.a.), în volumul Darul muntelui povestirea se împletește cu elementele
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
Am dorit ca icoanele să „vorbească” despre înfrângerea dorințelor trupești, despre curățenia sufletului și nevinovăția creștină. Eu cred că numai așa, vorbind de rolul picturii, aceasta poate convinge despre rolul credinței în ceea ce privește disprețuirea frumuseții trecătoare și a lumii stăpânite de patimi. Iar expresia chipurilor înfățișate, culorile folosite, fondul general al icoanelor, au un mare rol în această direcție. Așa am gândit eu că trebuie să fie și pictura de pe stâlpii turnului mare, după cum am observat că îi numești tu, Mariane, care
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
vecini, cu frate, cu mamă. Aceștia au timp și pentru un bolnav și pentru un sărman și pentru un semen care are nevoie de un sfat, de un ajutor. Pe când cei care au ceva pe suflet, care sunt cuprinși de patima de a aduna continuu averi, fără măsură, aceia sunt bolnavii adevărați ai vremurilor noastre. Cu ei nu poți vorbi normal, ei au ceva pe suflet mereu, ei evaluează continuu, dar nu după măsura lui Dumnezeu ci numai după măsura oamenilor
PIETRE PENTRU TEMELIA ROMÂNIEI DE MÂINE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369045_a_370374]
-
nu poți vorbi normal, ei au ceva pe suflet mereu, ei evaluează continuu, dar nu după măsura lui Dumnezeu ci numai după măsura oamenilor. Omul a venit pe lume curat, sprinten, vesel. Singur își împovărează viața, singur se bagă în jurul patimilor, singur devine posac și asta pentru că el nu se mai raportează la Dumnezeu, el se raportează numai la averea vecinului, la luxul nemăsurat pe care l-a văzut undeva. Vechii creștini se întreceau în virtuți, în fapte bune, în rugăciunea
PIETRE PENTRU TEMELIA ROMÂNIEI DE MÂINE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369045_a_370374]
-
ce-n viață m-au iubit Eu le urez de sănătate. Căci fără ea ești veșnic chinuit, Și viața-ți pierzi,pășind spre moarte. Dacă Tu, dacă nu iubești, să nu te minți Că poți trăi în fericire! Trăind în patimi și dorinți fierbinți, Nu poți ajunge la iubire. Privind ceru-nstelat, tu ai să vezi Că stelele își iubesc luna. Și ele, chiar de sunt ploi, sau zăpezi Vor fi-mpreună totdeauna. Să nu rănești nicicând un suflet blând Cu
TESTAMENT de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369079_a_370408]
-
în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului VIAȚA MEA Viața mea e-o poezie Care plânge și suspină, E un gust trist de vioară, E un dor ce se închină. Viața-mi e-un zbor în patimi, E un plânset ne-ntrerupt, E un vers ce curge-n suflet, E un amurg prelins în lut. Viața mea e-o așteptare, E-un poem plin de iubire Ce e picurat de doruri În răni de dezamagire. Viața mea e
VIAȚA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369086_a_370415]
-
și ciudă! Sărutul prins sub interese Când banu-n rege se îmbracă, Iubiri frugale în mers el țese Cu gust răcit de promoroacă... Sărutul pătimaș în noapte Sporește amoru-n slăbiciuni Și rezultatele sunt coapte C-un bebeluș la noua luni! Sărutul patimă sau spumă Ce-n viața omului purcede, Mereu e serios ori glumă, Dar tot iubirea o prevede... Autor Constantin Enescu Referință Bibliografică: Sărutul / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2109, Anul VI, 09 octombrie 2016. Drepturi de Autor
SĂRUTUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369091_a_370420]
-
Bucur Constantin, Victor Corbuț, Nichifor Crainic, Mihai Pușcașu, g-ralul C. Petrovicescu, Amiralul Horia Măcelariu, Radu Gyr,Mircea Morarescu și mulți foarte mulți alții de ordinul miilor, iar spre completare la fel de recomandată era și ilustra Casimca-Talpa iadului de la Jilava. Poetul sfintelor patimi și al tuturor pătimiților creștini, Radu Gyr se afla în Zarca-Marsupialul Mariei Tereza. După număr și închidere, în seara de Ajun tânărul Radu Flintașu cu câțva camarazi de suferință s-au așezat la ușa Zărcii cu plugușorul, murmurând și câteva
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
apoi aprilie mirosul pământului reavăn trezit dintr-un somn greu schimbarea lumii la față după un nou pact cu lumina vom fi fost și noi atunci ca puii de cloșcă cu mersul nostru după al celor mari mai ales săptămâna patimilor mai ales fumul lumânărilor din biserica mare de la două sute de pași mai ales prohodul cu apusul său tăios. ca un copil bucuria ne sărea în brațe în dimineața Învierii când în hainele cele noi mergeam să luăm paști pe urmă
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
Întâlnim, în aceleași tablouri “pictate” din condei, asocieri sensibile între anotimp și timpul de suflet: “Plouă mărunt ca-ntr-o iubire/ ce-și cată rostul său fragil/ dar întâlnește remușcarea/ prin adieri de dor nubil.// Spinii din suflet îi culege,/ patima unei flăcări vii/ moare-nșelată doar de timpul/ care s-a spart în clipe mii.” (Tablou de toamnă 3) Frumusețea versului sporește odată cu frumusețea figurilor de stil folosite abil de către autor, o adevărată aglomerare de sensibilitate care reușește să te includă
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]