3,339 matches
-
parte, după Primul Război Mondial peninsula a primit dela Marile Puteri statut de autonomie în cadrul Greciei. La Muntele Athos a funcționat în perioada iluminismului neo-elenist din secolul al XVIII-lea o academie, în care se studia și preda filozofia. „Academia patriarhală", cum era ea numită, fusese înființată în 1749 într-o clădire a mânăstirii Vatopedu și din chiar primii ei ani de existență (mai precis din 1753) a fost condusă de Eugen Vulgaris, un filozof și teolog cu oarecare deschidere față de
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
s-au închinat, cum se închină și astăzi, în speranța că odată și odată copiii care suntem noi cu toții se vor emancipa în ochii Occidentului; conservatorii s-au erijat în arbitrii ai autenticității, sfârșind ca păstori ai națiunii cu consecințe patriarhale grele pentru noi toate și toți. Dar nici unii, nici alții n-au înfruntat miezul problemei - fundamentele condiției subalterne din care suntem obligați să vorbim. Păcăleala cu proiectul națiunii Preluarea Codului Occidental a declanșat un sentiment al dislocării care este trauma
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
urmat de mai toți poeții sensibili la elementul pictural, la peisaj, indiferent de orientare estetică: Alexandru Macedonski, George Coșbuc, Ion Pillat, Vasile Voiculescu. Pastelurile lui Alecsandri evocă natura așa zis domestică, adică tot ce constituie cadrul obișnuit al unei vieți patriarhale, idilice. Elementele descriptive apar aici nu incidental, ca un cadru al unui conflict de natură romantică, ci sunt scopul elementar al acestei poezii. Natura nu mai este un refugiu, ca în marea poezie romantică, ci cadrul natural privit cu obiectivitate
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
contact „sufletul lui Sadoveanu poate fi ușor redus la sufletul slav”. Personalitatea și experiența lui Sadoveanu au jucat un rol important în formarea stilului său literar. După căsătoria din 1901, Mihail Sadoveanu a adoptat ceea ce Călinescu numea stilul de viață „patriarhal”. Călinescu menționează că Sadoveanu și-a educat personal pe cei mai mulți dintre copiii săi, folosing chiar și biciul. Un epicureist, scriitorul era gospodar, vânător înrăit, pescar și amator de șah. Colegul său, epigramistul Păstorel Teodoreanu, spunea despre el că este un
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
care ținea la bucătăria românească și vinul românesc. Stilul de viață era în strânsă legătură cu interesele sale literare; personajele principale din romanele sale duceau o viață retrasă și rudimentară (Călinescu face legătura cu dorința scriitorului pentru „întoarcerea la vremurile patriarhale”), Operele sale sunt apreciate pentru prezența naturii și pentru descrierile amănunțite ale festinurilor ritualice, ale partidelor de vânătoare și de pescuit. Călinescu consideră că valoarea acestor descrieri a crescut în timp, și că autorul, odată ce a renunțat la liricizare, le-
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
ci doar în sens simbolic. Tatăl nu este neapărat o persoană reală, ci o "„funcție”", care poate fi îndeplinită de reprezentanți diferiți. Și Erich Fromm interpretează mitul lui Oedip ca simbol al revoltei fiului față de autoritatea tatălui, într-o societate patriarhală, și nu ca rivalitate sexuală în competiție cu atașamentul matern. Critici serioase au fost aduse pe baza constatărilor etnologice (Claude Lévi-Strauss). Noțiunea de „complex Oedip” este inseparabilă de o formă familială precisă, denumită „nucleară”, în care tatăl, mama și copiii
Complexul Oedip () [Corola-website/Science/297675_a_299004]
-
al lui Ianache (Gr. Tăbăcaru: „Tatăl său, pe lângă ocupațiile de agricultor, a avut și servicii comunale: notar, picher, scriitor la primărie”)- în localitatea Bucești, județul Galați. 1888 - urmează studiile primare la Liești, iar la Tecuci, prima clasă gimnazială în casele patriarhale ale Smarandei Iaconachi; 1889 - continuă studiile în noua clădire a gimnaziului real „D. A. Sturdza” din Tecuci până în 1892; 1892-1896 - urmează cursurile Gimnaziului „Nicolae Bălcescu” din Brăila, unde în octombrie 1894, unde era înscris în clasa a VI-a, cum va
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
mere în fiul transformat în gândac, provocându-i o rană mortală, iar în "Verdictul", tatăl lui Georg Bendemann îi face un scurt proces de intenție fiului și îl condamnă la moarte. În multe din lucrările scriitorului întâlnim o autoritate supremă, patriarhală, care guvernează discreționar destinul personajului principal. În "Procesul", un om este arestat și acuzat de o instanță distantă și inaccesibilă, iar în "Castelul", imensul și inabordabilul monument, Castelul, se bucură de centralitatea și reputația unui "pater familias", fără a-i
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Kafka se vede nevoit să construiască un complicat sistem de ziduri, tuneluri subterane și labirinturi, spații ascunse și secrete care îi pot conserva individualitatea. Frederick Karl identifică în povestirea "Marele zid chinezesc" tendința scriitorului de a se izola de centrul patriarhal. Lucrătorii din această poveste pot trăi departe de viața capitalei, fără să știe măcar cine este împăratul sau numele dinastei acestuia; pot inculca propriei existențe un nou sens și o nouă istorie. În același mod, Franz Kafka își propune să
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
îl include în 1940 pe Kafka în "Antologia umorului negru" ("Anthologie de l'humour noir"), alături de autori ca Jonathan Swift, Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud și Lewis Carroll, arătându-se încântat de modul cum scriitorul evreu combate autoritarismul patriarhal cu armele ironiei. Jean-Paul Sartre îl citește în cheie existențialistă, apropiindu-l de Kierkegaard și Heidegger, în timp ce într-un apendix al "Mitului lui Sisif", Albert Camus vorbește despre " Speranța și absurdul în opera lui Franz Kafka". Conform lui, "Procesul" și
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
unor principii artistice comune. Rodul acestei conlucrări este ""Lyrical Ballads"" ("Balade lirice", 1798). Pentru ediția a doua din 1800, Wordsworth scrie o prefață care constituie manifestul romantismului din cadrul literaturii engleze. Wordsworth vedea salvarea de relele civilizației în întoarcerea la orânduirea patriarhală a țărănimii engleze și în autodesăvârșirea morală cu ajutorul religiei. După părerea lui, principiul divin i se revela omului prin apropierea acestuia de natură. O trăsătură importantă a poeticii lui Wordsworth o constituie refuzul său hotărât de a folosi convenționalismele stilistice
William Wordsworth () [Corola-website/Science/298371_a_299700]
-
la naștere într-adevăr Alexandru, dar numele de familie era Damian (fiul preotului Antemir Damian). O imagine a Urlațiului idilic și a locuitorilor săi pitorești ne-a dat [[Gala Galaction]], care l-a vizitat adesea: ""Urlații înfățișează o minusculă urbe patriarhală. La restaurantul lui Petrache - un fel de cămin cultural al locului - am văzut adunați laolaltă: avocați, magistrați, inspectori administrativi, un lăutar și preotul paroh... Fratele meu Dimitrie Pișculescu - un adevărat moștenitor al lui Nicolache Piua-Petrii din Papucii lui Mahmud - este
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Municipiului București, completată de două persoane de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române. Cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la martiriul din Constantinopol, Biserica Ortodoxă Română a plasat rămășițele domnului într-o raclă, ritual descris de vicarul administrativ patriarhal Ionuț Corduneanu astfel: „Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
geam, în dreptul mâinii. De acum, nu mai vorbim de oseminte, ci de sfinte moaște și vor rămâne în biserică.” La 21 mai 2014, în ziua prăznuirii Sfinților Împărați Constantin și Elena, a avut loc o procesiune cu moaștele de la Catedrala Patriarhală din București până la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, la eveniment participând patriarhul Daniel, membri ai Sfântului Sinod, sute de preoți și diaconi, monahi și monahii și mii de persoane. Drumul urmat a fost cel din 1934, când rămășițele voievodului fuseseră reînhumate
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
de oameni. Curiile aveau un rol important în mecanismul de conducere, întrucât, în cadrul adunării poporului roman, fiecare curie dispunea de un vot. Fiecare gintă cuprindea pe cei care descindeau dintr-un strămoș comun și unea una sau mai multe familii patriarhale. Organul suprem al conducerii era adunarea poporului roman, numită "comitia curiata". Hotărârile erau adoptate de comitia curiata în urma votului ginților. Regele "(rex)", ales de "comitia curiata", era șef militar, șef al religiei și era chemat să soluționeze conflictele ivite între
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
se întorseseră vremurile Angelilor. În primii ani ai domniei lui Andronic II, presiunea dușmanilor asupra Bizanțului a slăbit. În această perioadă, relativ liniștită, basileul s-a apucat de treburile bisericii. El a proclamat , în mod solemn, dezicerea de unie, cathedra patriarhală, după depunearea lui Ioan XI Bekkos, a fost din nou ocupată de Iosif I. Însă lupta dintre partidele bisericești-iosifenii, adepții patriarhului, și arseniții, cei care nu puteau da uitării depunerea lui Arsenios (mort de multă vreme) și îl acuzau pe
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
și private, egalitate de șanse în ceea ce privește autonomia și autoafirmarea persoanei. Ideile de bază de la care pornește feminsimul sunt: în mod universal, în cadrul tuturor culturilor și cvilizaților, femeile sunt aservite doar pentru că sunt femei; relațile de gen sunt concepute de culturile patriarhale ci nu naturale și pun femeia pe un loc inferior bărbatului; și, pentru a elimina inegalitățile de gen este necesară o angajare politică (Miroiu, 2004, p. 31). Există tot atâtea definiții ale feminismului câte feminisme există (Popeangă, 2004). El face
Feminismul radical () [Corola-website/Science/317749_a_319078]
-
bărbați. Ceea ce este comun tuturor ramurilor feministe este un “nucleu feminist” care poate fi redus la trei concepte-cheie: femeie, experiență și politici personale. Acestea pot fi puse în relație în forma următoare (Frunză): •femeile sunt un grup oprimat de ideologia patriarhală •indiferent de clasă, rasă, etnie, femeile au în comun o serie de experiențe similare •problemele femeilor nu sunt personale ci politice Discriminarea femeilor se produce în baza misoginismului, termen care poate fi definit ca ura, teama disprețul sau desconsiderarea față de
Feminismul radical () [Corola-website/Science/317749_a_319078]
-
nu poate fi eliminat. De aceea este necesară o despărțire totală față de aceștia, atât la nivel politic cât și la nivel teoretic. Astfel femeile vor învăța să valorizeze proprile experiențe și vor reuși o reordonare a societăților (Elen Wills). Oprimarea patriarhală este primară, celelalte tipuri de oprimare fiind suprapuse acesteia (Miroiu, 2004, p. 165). Ea se regăsește în aproape toate culturile, și la toate nivelele vieții publice și private Feministele susțineau ca difenrențe,e dintre bărbați și femei nu sunt naturale
Feminismul radical () [Corola-website/Science/317749_a_319078]
-
intrare din pridvor în pronaos s-a pictat o pisanie cu următorul cuprins: Preotul paroh Constantin Grigore, consilier juridic al Arhiepiscopiei Iașilor, a primit pe 24 octombrie 2009 din partea patriarhului Daniel cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române - Crucea Patriarhală - Clasa I, în semn de apreciere a aportului juridic deosebit la recuperarea proprietăților și bunurilor bisericești din mai multe eparhii ale Patriarhiei Române. El a câștigat peste 1.000 de procese în instanțe la Iași, Bacău, Vaslui, Neamț, Suceava, Sf.
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
apoi mitropolit al eparhiei Ortodoxe-Ruse din Eparhia de Sourozh,Eparhiei Ortodoxe Ruse din Moscova,Patriarhiei Marii Britanii și Irlandei.Este cel mai numeros grup Ortodoxo-Rus din țară.Există,deasemenea,Biserica Ortodoxă-Rusă,din afara bisericilor Rusiei,precum și unele bisericii și comunități apaținând Exarhatul Patriarhal pentru Parohiile Ortodoxe de Tradiție Rusă din Europa de Vest. Astăzi,există șapte biserici care poartă titlul de catedrală în Londra,precum și în Birmingham(Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Andrei) și Leicester.În plus față de acestea,există și biserici,în număr de
Religia în Anglia () [Corola-website/Science/319536_a_320865]
-
sub juridicția Bisericii Coptă Ortodoxă din Alexandria de către Papa din Alexandria.Biserica Coptă Ortodoxă din Regatul Unit a fost divizată în trei parohii principale:Irlanda,Scoția și Anglia de Nord;Midlans și zonele sale afiliate;și Sudul Țării Galilor.În plus,există Exarhatul Patriarhal la Stevenage,Hertfordshire.Cele mai multe convertiri britanice aparțin Bisericii Ortodoxe Britanice,care este parte canonică din Biserica Coptă Ortodoxă.Există,de asemenea,Biserica Ortodoxă Eritreea Tewahedo și Biserica Ortodoxă Etiopiană Tewahedo din Londra,dar și Biserica Apostolească Armeană. Deși Islamismul este
Religia în Anglia () [Corola-website/Science/319536_a_320865]
-
Dacă exersarea "meseriei” de prostituat este accesibilă și bărbaților, statisticele arată că într-o proporție de 95% prostituția benevolă este practicată de femei, iar cazuri de prostituție forțată a bărbaților nu se cunosc. Această realitate este considerată "produsul unei societăți patriarhale”, în care prostituția nu este altceva decât reflexul dominației masculine "prostituatele sunt aservite unor clienți, tot așa cum nevestele sunt aservite soților" (Pateman C., 1988:194). Deși pare a se reduce la un schimb între prestarea unui serviciu sexual și o
Prostituție () [Corola-website/Science/319814_a_321143]
-
se găsesc eparhiile de Praga și Olomouc-Brno, în timp ce eparhiile de Presov și Michalovce se gasesc sub jurisdicția sinodului din Slovacia. După moartea PreaFericitului Mitropolit Dorotheus de Praga și a toată Cehoslovacia, arhiepiscopul Nicolae din Presov fost ales mitropolit, iar sediul patriarhal a fost mutat de la Praga la Presov. Mitropolitul Nicolae a trecut la Domnul în data 30 ianuarie 2006; locul său a fost luat de Arhiepiscopul Hristofor de Praga și al Ținuturilor Cehiei (ales 2 mai 2006). În Republica Cehă sunt
Biserica Ortodoxă Cehă și Slovacă () [Corola-website/Science/319839_a_321168]
-
fost cucerită de arabii musulmani, Biserica "greacă" a fost percepută de către invadatori ca aliată a dușmanilor lor, romano-bizantinii. Ulterior, creștinii ortodocși antiohieni au fost supuși unui lung șir de persecuții, astfel încât au existat numeroase perioade de timp în care scaunul patriarhal al Antiohiei a fost vacant sau în care Patriarhul nu rezida efectiv în Antiohia, mai ales în timpul secolelor al VII-lea și al VIII-lea. În anul 969, Imperiul Roman de Răsărit a recucerit Antiohia, iar Biserica de aici s-
Patriarhia Antiohiei () [Corola-website/Science/319840_a_321169]