34,654 matches
-
din beciul Securității (MI, devenit sediu al CC al PMR) și Jilava (penitenciar de tranzit și depozit), care erau ale Securității, nu ale Direcției Penitenciare”111. Unități/ Colonii de muncă (formațiuni): Arad (minori), Baia Mare, Baia Sprie (1954/761), Bârcea Mare (penitenciar/colonie), Bicaz, Borzești (1954/1.458), Brad, Bragadiru, Brâncovenești, CRM București (ISRM Roșu), Buzău (minori), Capu Midia (1953/ 2.337), Castelu (1953/732), Cavnic (400), Câmpulung, Cernavodă (F. 0722), Cernavodă (F. 0762), Cernavodă 3 (F. 0857, 1954/1.624), Chilia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
le realizezeă”117. Bibliografietc "Bibliografie" Fonduri de arhivătc "Fonduri de arhivă" Arhiva Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului, Memorialul Sighet (ACIMS). Arhivele Naționale, Direcția Județeană Cluj (ANDJC). Arhivele Oficiilor de Stare Civilă de la Primăriile Sighet, Aiud, Gherla, Făgăraș, Cluj-Napoca. Arhiva Penitenciarului Gherla. Lucrăritc "Lucrări" Aioanei, Constantin, Troncotă, Cristian, „Arhipelagul ororii”, Magazin Istoric, nr. 3/1993, pp. 22-27. Andreica, Gheorghe, Târgșorul Nou. Închisoarea minorilor, 1948-1950, Printeuro, Ploiești, 2000. Anisescu, Cristina, „Dinamica de structură și rol a rețelei informative În perioada 1948-1989”, În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2005. Ciobanu, Mircea, Regele Mihai și exilul românesc, prefață de Al. Zub, Princeps, Iași, 1994. Ciuceanu, Radu, Intrarea În tunel. Memorii I, Potcoava fără noroc. Memorii II, prefață și note de Octavian Roske, Meridiane, București, 1991, 1994. Ciuceanu, Radu, Regimul penitenciar din România. 1940-1962, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001. Cojoc, Marian, Istoria Dobrogei În secolul XX. I. Canalul Dunăre - Marea Neagră, 1949-1953, Mica Valahie, București, 2001. Cojoc, Marian, Rezistența armată din Dobrogea. 1945-1960, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2004
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de lagăr. Caracal, 1945, ediție Îngrijită de Romeo Dăscălescu și Octavian Ghibu, Albatros, București, 1991. Gheorghe, Constantin, șerbu, Miliana, Miniștri de Interne ai României (1862-2001), Editura Ministerului de Interne, București, 2001. Giurescu, Constantin C., Cinci ani și două luni În penitenciarul din Sighet (7 mai 1950 - 5 iulie 1955), ediție de Lia Ioana Ciplea, introducere de Dinu C. Giurescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. Goma, Paul, Gherla, Humanitas, București, 1990. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Grigore
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ai PNȚ, 167 membri ai PNL, 51 În „alte partide burgheze”, 241 În PCR și/sau UTC, 3.152 În „diverse”65. Datele aveau să se schimbe ușor În lunile următoare, astfel Încât la 30 mai 1959 se găseau În sistemul penitenciar 4.928 de țărani. Ei erau Împărțiți astfel din punctul de vedere al apartenenței politice anterioare: 870 legionari, 320 țărăniști, 219 liberali, 63 În „alte partide burgheze”, 263 În PCR sau UTC, 3.194 cu „diverse” Încadrări (2.556 pentru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
creștine, cu specificarea că martiriul reeducaților a fost mai Îndelungat decât acela al sfinților creștini 23. De altfel, tot scenariul reeducării este pus de Mihai Rădulescu În paralel cu martiriul lui Hristos, până și În elementele sale colaterale: astfel, autoritățile penitenciare ce au știut și au Îngăduit tortura Între deținuți au jucat rolul unui Pilat din Pont demonizat, care nu aude și nu vede nu fiindcă nu poate să o facă, ci fiindcă nu vrea. Deoarece scopul ardent al reeducării era
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Pandrea consideră că această Închisoare a constituit ultima universitate pe care a absolvit-o, ieșind din „suferință morală cruntă” și din „deznădejde politică”, deținuții de conștiință alcătuind „o constelație cu efect de nou poem pedagogic al lui Makarenko”; „la Aiud, penitenciar cu câteva mii de infractori politici, Poemul pedagogic a fost carte centrală și a ajutat, efectiv, În primul rând pe «infractorii intelectuali». De acolo s-a Învățat tehnica autocriticii tradusă, În mod imperfect, cu termenul spovedanie, termen cu mireasmă clericală
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a supărat conducerea statului, care, deranjată și de numărul foarte mare de Închinători, a luat hotărârea radicală de arestare a conducerii mănăstirii. În noaptea de 29 spre 30 martie 1955, am fost arestat de Securitatea din Galați și Încarcerat În penitenciarul din aceeași localitate, Într-o celulă fără geam și neîncălzită” - Își amintește Ioan Iovan 28. Lectura memoriilor lui Petre Pandrea, avocatul mănăstirii, ne Îndreaptă către următoarea ipoteză: autoritățile comuniste au dorit să Înăbușe viața spirituală extraordinară de la mănăstirile Vladimirești și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost izgonirea Bisericii din viața socială; ca urmare a aplicării modelului sovietic, consacrat În principal prin Legea Învățământului și Legea cultelor din 1948, Biserica a fost aproape alungată din spațiul public 59, din școli, spitale, instituții de caritate, armată și penitenciare, iar sentimentul religios a fost sistematic reprimat de un regim care se declara ateist. Apropierea omului de religie a fost descurajată și, cu un sprijin Însemnat dinspre instituțiile ecleziastice „domesticite”, regimul a reușit o Îndepărtare a proiectelor individuale de rădăcinile
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dintre 1945 și 1965, dominată de Gheorghiu-Dej, a fost aplicată teza „întăririi vigilenței” și a „intensificării luptei de clasă”. Atunci a fost creată Securitatea ca instituție centrală a sistemului represiv. Raportul oferă date cutremurătoare despre Gulagul românesc, cu ale sale penitenciare și lagăre de exterminare prin muncă forțată. Sighet, Aiud, Gherla, Pitești, Canalul Dunăre-Marea Neagră sunt doar câteva din numele de pe această veritabilă hartă a morții. Sub Ceaușescu, în pofida promisiunilor privind întărirea „legalității socialiste”, a continuat demonizarea proprietății private, persecutarea credințelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
urmărească vocația lor reală, care ține de exercitarea deplină a tuturor drepturilor civile. De la ce se întâmplă în spitale la procesul de restituire a proprietăților, la modul cum se desfășoară actul de justiție, la relația instituții publice-cetațean și până la realitatea penitenciarelor, vedem că lipsa de respect pentru om nu a dispărut încă. Poate că unii se întreabă ce anume ne dă dreptul să condamnăm ? Ca președinte al românilor, aș putea invoca faptul că am fost ales. Dar cred că avem o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
neacceptare; neascultare; necesară; nechibzuit; nedreptate; needucat; nefericit; negru; neîncredere; nemeritat; nemiloasă; neputință; neregulă; nerespectare; nesupunere; nevinovăție; nimic; noapte; normală; nu vreau; nu; nuci; nu-u-u!; obidă; obrăznicii; a fi ocărît; om; onorariu; oprire; orez; orgoliu; pătură; pedeapsă; a pedepsi; pedepsire; penală; penitenciar; pierdut; plictiseală; plîns; porumb; porumbel; privațiune; prost; putere; ramura; rea; reguli; reparare; repercusiune; restricții; restrîngere; roata norocului; sarcină; schimbare; scurtă; sechestru; sentiment urît; soție; spaimă; sta la colț; strunare; student; suferința; supremă; șarpe; școală; teamă; televizor; teme; timp; tiran; toamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lanț; a lăsa; lăsat; legat; lemn; din lesă; lingură; linguri; linguriță; lipsă; lipsește; de lucru; mare; microbuzul; mincinos; minciună; moarte; monedă; mulți; mulțumire; neatins; nedorit; neglijent; neglijenta; neglijență; nelegiuire; neprins; nevătămare; nisip; de noi; norocos; oala; obligații; omul; păstra; păși; penitenciar; pește; pica; pică; a pierde ceva; pierdea; pierduse; pîinea; pleacă; poc!; pod; politician; politicieni; poliție; pompier; portiță; prin gaură; prindea; prins; printre degete; program; un prosop; pușcărie; a rata; rămîne; răsufla; răsuflare; rău; refugiu; de rele; responsabilități; reuși; reușita; ridica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Gorki"; lecție; liceală; literatură; loc; loc de studiu; loc pentru învățat; loc unde se învață; lumînare; matematică; mea; merit; meserie; de meserii; minciună; minister; minte; multă; multă carte; necaz; neesențială; nevrută; note mari; nou; număr; obișnuit; obligativitate; ocupație; panouri; pauză; penitenciar; pffff!; plăcere; plictisitor; preferată; prezență; prietenie; profesională; profesoară; progres; proiecte; prompt; punctualitate; putere; rea; renumită; reper; rîsete; am scăpat; scrie; scris; sec; septembrie; serviciu; sfat; sîrguință; solicitat; spital; de stat; surioară; școală; șofer; șomaj; știi; temelie; tipar; treaptă; trezire; trist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Din păcate nici astăzi trupul lui nu a fost identificat în ciuda eforturilor familiei și bisericii. In “Cuvânt la slujba de înmormântare a martirilor de la Târgu-Ocna” ținută de Constantin Voicescu pentru cei “care și-au sfârșit viața, ca deținuți politici în penitenciarul de la Tg.Ocna și au fost aruncați în gropi commune, fără cruci, fără slujbă” se amintește chemarea lui Valeriu Gafencu de dincolo de moarte: “Ne-ndemni pe cei ce-n viață am rămas: Luptați uniți și în același pas. Zidiți lui
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
duhovnicul maicilor de la mănăstirea Vladimirești a fost condamnat la 25 ani de temniță fiind unul dintre cei mai insultați și calomniați preoți români. Știu de la tatăl meu, dar și din alte mărturii, că renumitul securist Petre Goiciu, pe când era directorul penitenciarului din Galați, a avut predispoziție de a ucide pe preoți și pe fiii de preoți . Din mărturia subofițerului Gheorghe Anghelache aflăm că același Goiciu, când era comandantul închisorii Gherla, le spunea deținuților: -“Bă!.Cine nu ascultă de regulament și de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
noastre cu sfințenie merge urgent acolo unde nu este durere, nici întristare și nici suspin, ci viață veșnică! Ați înțeles?”. Era de fapt o ironie grosolană la adresa ceremoniei de înmormântare în religia noastră ortodoxă. Același Goiciu, tot în timpul șefiei la penitenciarul din Gherla se lăuda și cu prietenia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej deoarece lucrase cu acesta la atelierele CFR din Galați. Pe de altă parte, Eugen Țurcanu, zbirul reeducării de la Pitești, când murea câte un deținut, zbiera către șefii lui: -”...domnu’șef
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ianuarie 1950, fiind localizate de-a lungul canalului DunăreMarea Neagră, dar și în Delta Dunării sau în Balta Brăilei (sau pe lângă șantiere de construcții ori ferme agricole subordonate MAI). Un lagăr de muncă după wikipedia.org este un tip de penitenciar, unde condamnații își ispășesc pedepsele prin muncă corecțională. Lagărele de muncă au numeroase trăsături comune cu sclavia și cu închisorile. Condițiile de viață în lagărele de muncă variază foarte mult în funcție de stăpânii respectivului stabiliment. Conform Institutului de Investigare
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
comune cu sclavia și cu închisorile. Condițiile de viață în lagărele de muncă variază foarte mult în funcție de stăpânii respectivului stabiliment. Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului lagărele de muncă sunt trecute la tipuri de închisori după cum urmează: • Penitenciarele reeducării - caracterizate prin aplicarea metodelor de tortură în vederea convertirii la ideologia comunistă: Suceava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Târgșor, Brașov, Ocnele Mari, Peninsula; Închisori de exterminare a elitei politice și intelectuale: Sighet, Râmnicu Sărat, Galați, Aiud, Craiova, Brașov, Oradea, Pitești; • Lagăre
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Neagră (Peninsula, Poarta Albă, Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, Noua Culme,etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei; • Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești; • Închisori de anchetă: Rahova, Malmaison, Uranus; • Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni; • Penitenciare pentru minori: Târgșor, Mărgineni, Cluj; • Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești. Erau internați în lagăre de muncă: 1. elementele dușmănoase RPR pentru a fi pregătiți în vederea încadrării în viața socială în regimul de democrație populară; 2. cei care prin faptele
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, Noua Culme,etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei; • Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești; • Închisori de anchetă: Rahova, Malmaison, Uranus; • Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni; • Penitenciare pentru minori: Târgșor, Mărgineni, Cluj; • Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești. Erau internați în lagăre de muncă: 1. elementele dușmănoase RPR pentru a fi pregătiți în vederea încadrării în viața socială în regimul de democrație populară; 2. cei care prin faptele lor primejduiesc regimul de democrație populară
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
-Colonel Al. Drăghici Nr. 10003 din 15 aprilie 1958, tatălui meu i se fixează loc de muncă pentru 36 de luni, conform Decretului-Lege Nr.89/1958 și în conformitate cu HCM nr.282/1958. Se menționează că serviciul „C” (contrarevoluționari) și Direcția penitenciarelor și coloniilor de muncă din MAI trebuie să ducă la îndeplinire ordinul. Prin ordinul Nr. 0066710, dat în 17 aprilie 1958, către Direcția penitenciarelor și coloniilor de muncă se stabilește fixarea locului de muncă pentru 36 de luni din 17
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
89/1958 și în conformitate cu HCM nr.282/1958. Se menționează că serviciul „C” (contrarevoluționari) și Direcția penitenciarelor și coloniilor de muncă din MAI trebuie să ducă la îndeplinire ordinul. Prin ordinul Nr. 0066710, dat în 17 aprilie 1958, către Direcția penitenciarelor și coloniilor de muncă se stabilește fixarea locului de muncă pentru 36 de luni din 17 februarie 1958 până în 17 februarie 1961. Prin ordinul 0066710 către Direcția Regională Galați din 15.IV 1958 se transmite că pedeapsa începe la 17
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ales la recoltatul stufului, la construcția unei ferme și la un lot agricol (grădină), fiind cazați în barăci cu paturi suprapuse. Exista aici și o infirmerie pentru cei bolnavi sau inapți. Formațiunea Periprava, așa cum apare în arhiva Direcției Generale a Penitenciarelor, avea în custodie, în permanență, câte 3.000 de detinuți politici. 2. Grindu era așezat la sud de Periprava, în apropierea pădurii Letea. Acest lagăr, ca de fapt toate celelalte, era construit pe fâșii mai ridicate de pământ, care se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și insuficientă). Mărturia elevului Vasile Balanovici care, aflat la Periprava în deltă, tot reținut ca și tatăl meu, este cutremurătoare prin concluzia ei: ”aici am făcut tot felul de munci: de la tăiatul stufului până la munci de grădinărit.... După eliberarea din penitenciare, am nimerit într-un penitenciar mai mare care era România subjugată imperiului rusocomunist”. Părintele Victor Lungănoiu își amintește și el că, pentru a tăia stuful, trebuiau să intre în apa înghețată. Din această cauză i-au degerat picioarele, unghiile i
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]