13,371 matches
-
0,5), transaminazele crescute că într o hepatită fulminanta. Starea generală se caracterizează prin cașexie, areactivitate, adinamie, anorexie, subfebrilitate. Plăgile sunt hipersecretante, granulații palide, atrofice, suprainfectate fără tendința la vindecare. Complicațiile stadiului IV: decompensări renale și hepatice; tulburări ale circulației periferice; eczematizări sau ulcerații ale cicatricilor; cașexie, adinamie, areactivitate; plăgi granulare atrofice infectate; edeme cornice. Leziunile locale de arsură pot influența starea generală a pacientului. Invers starea generală poate influența modul de evoluție a leziunii locale, antecedențele patologice ale pacientului prezentând
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
rapidă a unui sindrom compartimental care poate evolua spre ischemie și necroza distală. Dacă monitorizarea pulsului capilar cu ajutorul unui aparat Doppler nu este posibilă, se înțeapă vârful degetelor cu un ac de seringă: sângerarea cu sânge roșu înseamnă o perfuzie periferica adecvată; întârzierea sau absența sângerării indică reducerea sau absenața fluxului arterial; sângerarea rapidă cu sânge negru indică o insuficiență venoasă.In ultimele două cazuri că și în cazul scăderii saturației în O2 < 95% inciziile de decompresiune sunt indicate în urgență
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
insuficientă renală. Sângele se va adminisdtra în primele 24 ore numai la acei pacienți cu antecedente de anemie sau la politraumatizați, vâscozitatea sangvină fiind deja crescută datorită hipovolemiei asociată cu pierderea plasmatica. Deoarece acești pacienți prezintă de obicei creșterea rezistenței periferice și un flux slab, administrarea sângelui va acceatua problemele circulatorii. Distrucția hematica în primele 24 ore pate fi de 0,5-1% din totalul masei eritrocitare pentru fiecare 1% S arsura profundă. Pcntru pacienții cu Ht < 40 administrarea sângelui va începe
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Distrucția hematica în primele 24 ore pate fi de 0,5-1% din totalul masei eritrocitare pentru fiecare 1% S arsura profundă. Pcntru pacienții cu Ht < 40 administrarea sângelui va începe din a III-a zi. Persistentă anemiei determina scăderea fluxului periferic ceea ce lipsește plăgile arse de oxigenu 1 necesar vindecării. Creșterea activității cardiace pentru satisfacerea nevoilor de oxigen va solicita și mai mult cordul. Creșterea activității cardiace este atribuită mărimii leziunii și ea va reveni la normal după acoperirea plăgilor. Poate
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
leziunile depășesc aponevroza regiunii sau seroasa cavităților. Dacă avem în vedere acest criteriu, contuziile pot fi: simple fără leziuni viscerale grave cu leziuni viscerale de intestine și gravitate variabila (rupturi de organe în cavități sau ale pediculilor vasculo-nervoși în regiunile periferice); mixte cele doua tipuri de leziuni apar combinate. 12.2.1.2. Regiunea topografică interesată Se descriu contuzii ale capului, gâtului, toracelui și extremităților. Fiecare dintre aceste contuzii au particularități determinând tablouri clinice ce vor fi studiate la patologia organelor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
topografic interesat: la nivelul membrelor se produc leziuni musculare, vasculare și nervoase care vor fi responsabile de hemoragii, variabile cantitativ, constituind hematoame difuze, cu caracter compresiv, cu diminuarea debitului circulator distal, cu apariția anoxiei tisulare sau fenomene de ischemie acută periferică ce necesită un tratament de urgență. Consecința acestor tulburări va fi vicierea metabolismului celular local, cu acumulare de produși metabolici intermediari (acid lactic, acid piruvic) ce determină acidoză metabolică, precum și eliberarea de substanțe cu acțiune vasoplegică (histamina, serotonina, bradikinina, etc.
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau absența excoriației (leziune superficială a pielii), edemul, modificările de culoare ale tegumentelor (roșu, violaceu, galben verzui etc.). Palparea va evidenția modificări de temperatură locală (rece sau cald), consistența formațiunilor postagresiune (hematoame, colecții seroase etc.), prezența sau absența pulsului arterial periferic. În contuziile profunde palparea va aprecia existența herniilor musculare (ca urmare a leziunilor aponevrotice), dezinserții sau rupturi musculare și/ sau tendinoase, manifestată clinic prin impotență funcțională selectivă. Prezența de hematoame circumscrise sau difuze cu caracter compresiv și care se pot
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
va aprecia existența herniilor musculare (ca urmare a leziunilor aponevrotice), dezinserții sau rupturi musculare și/ sau tendinoase, manifestată clinic prin impotență funcțională selectivă. Prezența de hematoame circumscrise sau difuze cu caracter compresiv și care se pot însoți de ischemie acută periferică (edem, modificări de sensibilitate și motilitate, absența pulsului, răceala extremității) impune intervenția chirurgicală de urgență. Pot exista de asemeni leziuni nervoase manifestate clinic prin sindrom de întrerupere, disociere sau iritație. 12.2.6. CONTUZII SUPERFICIALE ASPECTE ANATOMO CLINICE 12.2
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cel circumscris). Cantitatea de sânge acumulată poate fi uneori importantă (până la 2 litri în fracturile femurului) și în raport cu situația topografica pot apare fenomene de compresiune asemănătoare cu cele produse de garou. Consecințele pot fi: acțiune hemostatică sau fenomene de ischemie periferică în segmentul afectat, sub leziune, manifestate prin durere intensă, marmorare, cianoză, modificări de puls și motilitate, fenomene care impun intervenția de urgență. Evoluția hematomului are o mare importanță terapeutică. Se va urmări aspectul stagnant sau creșterea rapida a hematomului, ca
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ireversibil (ceea ce justifică operațiile decompresive), apariția leziunilor musculare, nervoase și de retur venos (tromboze). Reacțiile generale se pot manifesta sub forma șocului traumatic sau/și hemoragic. Obișnuit, hipovolemia consecutivă pierderii sângelui și fluidelor în leziune tinde să reducă fluxul sanguin periferic accentuând ischemia. Concomitent, prezența fenomenelor obstructive (tromboză) sau compresive (prin hematom), reduce și mai mult circulația periferică astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel un cerc vicios (fig. 12.8). Insuficiența renală acută poate apare în leziunile vasculare grave
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
pot manifesta sub forma șocului traumatic sau/și hemoragic. Obișnuit, hipovolemia consecutivă pierderii sângelui și fluidelor în leziune tinde să reducă fluxul sanguin periferic accentuând ischemia. Concomitent, prezența fenomenelor obstructive (tromboză) sau compresive (prin hematom), reduce și mai mult circulația periferică astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel un cerc vicios (fig. 12.8). Insuficiența renală acută poate apare în leziunile vasculare grave însoțite de contuzii sau distracții tisulare întinse la care resuscitarea este inadecvată. Hipotensiunea și toxemia sunt cauzele
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sânge roșu, sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls mic filiform, tendință de colaps și moarte. Datorită întreruperii totale sau parțiale a fluxului arterial periferic (prin plagă laterală sau secțiune totală) se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls mic filiform, tendință de colaps și moarte. Datorită întreruperii totale sau parțiale a fluxului arterial periferic (prin plagă laterală sau secțiune totală) se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de: ischemia cronică posttraumatică la membrul inferior în obstrucțiile limitate ale segmentului arterial iliofemural, apărute după traumatisme cu fracturi ale oaselor bazinului. Clinic, se manifestă prin sindrom de ischemie cronică: durere sub formă de claudicație intermitentă, modificări trofice, dispariția pulsului periferic. Tromboza venoasă post-traumatică se instalează după contuzii, la câteva săptămâni, evoluând ca o tromboză obișnuită, capabilă să determine accidente embolice și evoluează către insuficiența venoasă cronică sau anevrism pulsatil arterio-venos. 12.4.2.6. Evoluția traumatismelor arteriale Evoluția este în funcție de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
pot fi traumatizate. Producerea soluției de continuitate este urmată de hemoragie a cărei importanță este strâns legată de mărimea vasului lezat. Sângele din hemoragia venoasă este de culoare închisă, aproape negru, se revarsă în jet continuu, mai ales la capătul periferic. Cu excepția vaselor mari de la baza gâtului sau a VCI și VCS, hemoragia devine gravă când există: hipertensiune venoasă fenomen care apare de regulă la bolnavii cu dilatări varicoase a venelor, ca urmare a unei insuficiențe vasculare. În aceste cazuri sângerarea
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
presiunii hidrostatice în capilare și venă cu apariția de varice și tulburări de permeabilitate care dezvoltarea edemului. Edemul și varicele sunt manifestări constante în evoluția acestui tip de anevrism. Membrul afectat suferă atât prin ischemie, ca urmare a reducerii fluxului periferic, cât și prin staza venoasă. Ca urmare a modificărilor presiunilor, artera și vena de deasupra comunicării se dilată; scurtcircuitarea determină creșterea întoarcerii venoase cu creșterea presiunii telediastolice. Când fistula este importantă, cordul drept este aproape inundat, ceea ce duce la hipertrofie
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Metodele chirurgicale constau în ligaturi simple, care nu au dat rezultate satisfăcătoare din cauza recidivelor; extirparea anevrismului și refacerea continuității vasculare prin sutură cap la cap sau folosirea de proteză sau grefă, constituie metoda cea mai eficace. 12.5. TRAUMATISMELE NERVOASE PERIFERICE Leziunile traumatice ale nervilor periferici, puține ca număr, prezintă un interes deosebit datorită repercusiunilor funcționale pe care le determină în organism. Ele reprezintă aproximativ 1-25% din totalul leziunilor traumatice (Arseni și colaboratorii). Structura nervului: Fibra nervoasă mielinică sau amielinică este
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
simple, care nu au dat rezultate satisfăcătoare din cauza recidivelor; extirparea anevrismului și refacerea continuității vasculare prin sutură cap la cap sau folosirea de proteză sau grefă, constituie metoda cea mai eficace. 12.5. TRAUMATISMELE NERVOASE PERIFERICE Leziunile traumatice ale nervilor periferici, puține ca număr, prezintă un interes deosebit datorită repercusiunilor funcționale pe care le determină în organism. Ele reprezintă aproximativ 1-25% din totalul leziunilor traumatice (Arseni și colaboratorii). Structura nervului: Fibra nervoasă mielinică sau amielinică este reprezentată de expansiunea protoplasmatică - axon
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
fascicul, este înconjurat de o teacă numită perinerv care se poate individualiza cu ușurință pe traiectul său de unde și posibilitatea de a se realiza suturi nervoase fasciculare. Toate aceste fascicule sunt înconjurate de un țesut conjunctiv numit epinerv. La partea periferică epinervul constituie a teacă nervului nevrilemul. Importanța sa este fundamentală pentru regenerarea și reparația chirurgicală a nervului. Etiopatogenie: Leziunile traumatice ale nervilor sunt determinate de agenți mecanici, termici, toxici sau ischemici. Complexitatea leziunilor depinde de particularitățile agentului vulnerant. Acțiunea acestor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
realizate prin luxații, mai ales la nivelul genunchiului. Leziunile nervoase complexe sunt produse în general prin accidente de muncă sau circulație, deoarece pe lângă leziunea nervoasă se constată frecvent prezența de leziuni asociate (fracturi, luxații etc.): Cel mai grave leziuni nervoase periferice se produc în cazul traumatismelor de război. Leziunile nervoase produse prin agenți chimici, termici sau ischemici sunt mai rare. Oricare ar fi etiologia acestora este necesară să se cunoască modul de acțiune al traumatismului, timpul scurs de la accident, eventualele complicații
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
nervoasă (Tinel) sau bloc trecător. Apare după contuzii, compresiuni sau ischemii de scurtă durată. 3. Criteriul clinicoterapeutic (Scarff) - leziunile se împart în: comoția nervului echivalentă cu neurapraxia; contuzia echivalentă clinic în oarecare măsură, cu axonotmezis; secțiuni parțiale, laterale ale fibrelor periferice determinate de regulă de instrumente tăioase; secțiunea completă echivalentă cu neurotmezis cu sau fără pierdere de substanță nervoasă, fapt important pentru reparație; 12.5.1. ANATOMIE PATOLOGICA Leziunile anatomice ale nervilor au caracter evolutiv distingându-se două faze: distructivă și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
pentru reparație; 12.5.1. ANATOMIE PATOLOGICA Leziunile anatomice ale nervilor au caracter evolutiv distingându-se două faze: distructivă și regenerativă. 1. Leziunile distructive ale nervului sunt caracterizate prin modificări ce se produc la locul traumatismului, atât în capătul central periferic cât și în terminațiile nervoase. Importanța și aspectul anatomic al acestor leziuni sunt strâns legate de mecanismul și agentul etiologic care l-a determinat. În traumatismele mecanice, la locul contuziei, apar în primele 24 ore un conglomerat de fibrină, cheaguri
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
serozitate și se produce o segmentare a tecilor mielinice și elementului axonal, cu tumefierea celulelor tecii lui Schwann. Acest proces neurolitic devine complet în circa 4-5 zile. Paralel cu acest fenomen se constată o hiperactivitate a celulelor Schwann din capătul periferic al nervului care, după aproximativ a 25-a zi determină apariția unui pat de fibre de tracțiune axial (benzi HenckeBougner), ce va deveni scheletul viitoarei regenerări din capătul proximal al nervului. Capătul periferic, sublezional, suferă modificările cele mai evidente sub
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
o hiperactivitate a celulelor Schwann din capătul periferic al nervului care, după aproximativ a 25-a zi determină apariția unui pat de fibre de tracțiune axial (benzi HenckeBougner), ce va deveni scheletul viitoarei regenerări din capătul proximal al nervului. Capătul periferic, sublezional, suferă modificările cele mai evidente sub forma unor leziuni degenerative intense care evoluează centrifug. Aceste fenomene se datorează separării fibrei nervoase de centrul ei trofic, celula nervoasă, fenomen cunoscut sub denumirea de degenerescență Walleriană (descris de Waller). Fibrele nervoase
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
4-a săptămână de la accident prin inducerea unei activități de hiperneuratizare. Prelungirile neuronale ale capătului central înmuguresc, cresc și se împart în mai multe fibrile, foarte fine care merg către extremitatea distală a nervului. Dintre neurofibrilele care ajung în capătul periferic, unele se maturizează funcțional iar dimensiuni obișnuite capătă numai una, celelalte dispărând. Maturarea constă în formarea tecii de mielină a fibrei respective, fenomen care se produce mai lent decât creșterea nervoasă. Se admite în principiu, că după sutura nervoasă sunt
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]