3,143 matches
-
Piața Bolivar (în ) este o piață cu trafic auto redus situată în cartierul Zuid-Museum din orașul belgian Antwerpen. Principalul edificiu care străjuiește piața este Palatul de Justiție, sub ale cărui trepte monumentale se află cele două peroane ale stației terminus pentru tramvaiele liniilor și în direcția Hoboken. Împrejurul pieței sunt poziționate mai multe cafenele cu terase, iar fost discotecă „Zillion” și un campus al liceului „Karel de Grote” se găsesc în apropiere de piață. Bulevardul Amerikalei traversează
Piața Bolivar (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337388_a_338717]
-
nedeservit de personal (PANG), cu acces liber. Construită în debleu la 48 de metri față de nivelul mării, gara este situată la kilometrul feroviar (PK) 3,90 al liniei 26 de la Schaerbeek la Halle, între gările Haren și Evere. Accesul la peroane se face pe scările sau pe rampele construite pentru a conecta stația cu căile rutiere învecinate. Prin Gara Bordet circulă doar trenuri preorășenești ale liniilor S4, S5, S7 și S9, și doar în zilele lucrătoare. În contextul Rețelei Expres Regionale
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
RER), numărul trenurilor care vor circula în și în jurul orașului în orele de vârf se va tripla. În 2004/2005, gara a fost deja adaptată în acest sens: au fost construite rampe pentru a îmbunătăți accesul persoanelor cu handicap, iar peroanele au fost extinse. Linia, inaugurată în 1926, a fost în principal folosită pentru traficul de mărfuri din jurul Bruxelles-ului. Abia în 1976 Societatea Națională a Căilor Ferate Belgiene (SNCB) a deschis traficului de pasageri tronsonul cuprins între Etterbeek și Vilvorde
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
de la inceput transformării în metrou greu, mai multe stații au configurații diferite: În 2004 au debutat lucrările de reamenajare a liniilor în stațiile Gâre du Nord / Noordstation, Rogier, De Brouckère, Bourse / Beurs și Anneessens. Amenajate pentru gabaritul ramelor de metrou, peroanele au fost reduse pentru a putea primi noile tramvaie Bombardier FLEXITY Outlook de tipul T3000 (în 2006) și T4000 (în 2007) și a le permite pasagerilor să coboare din rame pe peroanele exterioare, în timp cei care urcă să o
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
și Anneessens. Amenajate pentru gabaritul ramelor de metrou, peroanele au fost reduse pentru a putea primi noile tramvaie Bombardier FLEXITY Outlook de tipul T3000 (în 2006) și T4000 (în 2007) și a le permite pasagerilor să coboare din rame pe peroanele exterioare, în timp cei care urcă să o facă de pe peronul central. Axa Nord-Sud se intersectează cu liniile de metrou și în stația De Brouckère și cu liniile și în stațiile Rogier, Porte de Hal / Hallepoort și Gâre du Midi
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
reduse pentru a putea primi noile tramvaie Bombardier FLEXITY Outlook de tipul T3000 (în 2006) și T4000 (în 2007) și a le permite pasagerilor să coboare din rame pe peroanele exterioare, în timp cei care urcă să o facă de pe peronul central. Axa Nord-Sud se intersectează cu liniile de metrou și în stația De Brouckère și cu liniile și în stațiile Rogier, Porte de Hal / Hallepoort și Gâre du Midi / Zuidstation. Ca urmare a restructurării rețelei de tramvai a orașului între
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
câteva tuneluri și bretele. Stația Diamant a fost deschisă pe 2 mai 1972 și face parte din axa Centura Mare (anterior numită Linia 5) a Metroului din Bruxelles. Prin stație circulă tramvaiele liniilor și . Stația are două linii și două peroane, dispuse de o parte și de alta a liniilor. În partea de nord a stației se află o rampă care permite tramvaielor accesul la suprafață. Deasupra uneia din intrările în stație este expusă o lucrare a artistului în sticlă Michel
Diamant (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/335858_a_337187]
-
Horta a suferit un grav atac cu graffiti: opt tineri cu cagule au împrăștiat cantități mari de vopsea pe ziduri și pe trepte, ducând la închiderea stației timp de 24 de ore pentru curățenie. Stația are două linii și două peroane, dispuse de o parte și de alta a liniilor. O parcare auto subterană ocupă spațiul dintre zona peroanelor și parcul de deasupra stației. Accesul în stație se poate face doar prin partea de est, pe la intrarea dinspre Șoseaua Waterloo. Nu
Horta (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/335945_a_337274]
-
pe ziduri și pe trepte, ducând la închiderea stației timp de 24 de ore pentru curățenie. Stația are două linii și două peroane, dispuse de o parte și de alta a liniilor. O parcare auto subterană ocupă spațiul dintre zona peroanelor și parcul de deasupra stației. Accesul în stație se poate face doar prin partea de est, pe la intrarea dinspre Șoseaua Waterloo. Nu a fost construită nicio ieșire spre Piața van Meenen, deși acest lucru ar fi ușurat accesul spre primăria
Horta (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/335945_a_337274]
-
părți din acest teren au fost scoase la vânzare, statul român a cumpărat o bună parte din ele în vederea construirii unei gări care, trebuia să lege Capitala de nordul țării (pentru partea de sud exista Gara Filaret). Clădirea gării, alături de peroane și linii, a fost construită după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg, și a purtat, la început, numele de Gara Târgoviștei. În anul următor, Consorțiul a dat faliment, iar statul a cumpărat acțiunile sale. Astfel, a devenit principalul proprietar
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
în zona în care acum se află Opera Română, au existat, însă declanșarea Primului Război Mondial a împiedicat realizarea vreunui proiect în acest sens. Gara de Nord a fost modernizată și mărită, în anii 1930-1932, când s-au făcut mai multe lucrări: cele nouă peroane au fost legate, la capăt, printr-un peron transversal (lung de 200 m și lat de 23 m), s-a construit frontonul dinspre sud, și s-a realizat sistematizarea liniilor de primire/expediere a trenurilor, mărindu-se numărul lor, de la
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
Română, au existat, însă declanșarea Primului Război Mondial a împiedicat realizarea vreunui proiect în acest sens. Gara de Nord a fost modernizată și mărită, în anii 1930-1932, când s-au făcut mai multe lucrări: cele nouă peroane au fost legate, la capăt, printr-un peron transversal (lung de 200 m și lat de 23 m), s-a construit frontonul dinspre sud, și s-a realizat sistematizarea liniilor de primire/expediere a trenurilor, mărindu-se numărul lor, de la 10 linii la 16 linii (două din ele
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
dimensiuni. Au fost modernizate și sistemele de sonorizare din stații. În 1932, la Gara de Nord, s-a montat un amplificator (de 200 w) și șase difuzoare; până în 1938, acestea s-au extins în toate gările din țară, înlocuind vechiul clopot de peron. Construcția Gării a dus, totodată, și la dezvoltarea urbanistică a zonei din jurul său, care a început să fie populată rapid, terenurile fiind ocupate în principal de locuințele lucrătorilor de la căile ferate. Gara de Nord, după bombardamentul din aprilie 1944 (Foto: Arhivele Naționale
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
rămână, până în prezent, trecând peste o demolare programată în 1992, de fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu, care voia să construiască o nouă gară la marginea capitalei. Între 1945 și 1990, au fost realizate alte modernizări, printre care: electrificarea liniilor, lungirea peroanelor, reamenajarea sălilor de așteptare, racordarea la rețeaua de termoficare, caloriferele începând să înlocuiască sobele cu lemne, construirea de pasaje pietonale, sub/supraterane pentru traversarea liniilor ferate, dar și legarea gării la rețeaua de metrou prin realizarea în 1988, a stației
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
Monumentelor Istorice din România având codul B-II-m-B-18803. Ultimele lucrări de reabilitare a clădirii Gării de Nord au avut loc între anii 1997 și 1999, și au constat în modernizarea sălilor de așteptare, a sistemelor de afișaj video, montarea de tâmplărie termopan, înălțarea peroanelor la nivelul podelei vagoanelor, introducerea biletelor de peron etc.
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
lucrări de reabilitare a clădirii Gării de Nord au avut loc între anii 1997 și 1999, și au constat în modernizarea sălilor de așteptare, a sistemelor de afișaj video, montarea de tâmplărie termopan, înălțarea peroanelor la nivelul podelei vagoanelor, introducerea biletelor de peron etc.
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
Evenimentul ” No Pants Subway Ride București” va avea loc, duminică, 11 ianuarie, la ora 15.00. Participanții se vor întâlni la stația de metrou Unirii, după care vor cobora pe peron și își vor da pantalonii jos. Vor urca în garniturile de metrou și se vor comportă normal, ca și cum nimic nu este neobișnuit. Ideea că mai mulți oamenii vor să se plimbe fără pantaloni cu metroul nu i-a încântat deloc
No Pants Subway Ride Bucuresti. Grupul de inițiativă ”Nefiresc”, organizator () [Corola-website/Journalistic/105197_a_106489]
-
nu este acesta. Până acolo mai sunt 2-3 Km. Din păcate, tocmai azi nu avem suficiente mijloace de transport. Vă rugăm foarte mult, toate mamele și copii până la 14 ani, bătrânii și bolnavii să treacă vizavi de această parte a peronului. Pentru ei vom face tot posibilul să găsim camioane. Ceilalți, care sunteți buni de muncă și puteți mărșălui, rămâneți pe loc". În fond, limbajul acesta menit să inspire încredere separa brutal vii de morți din chiar momentul ajungerii la destinația
Oliver Lustig sau a trăi la Auschwitz și a gândi despre fenomenul Auschwitz by Prof. univ. Vasile Morar () [Corola-website/Journalistic/105580_a_106872]