4,062 matches
-
are pe altcineva? Bianca privește din centru, are pe altcineva?!? o să-ți spună el mai încolo, vreau acum, ce contează?!? ei îi plac poveștile de dragoste, mai ales cele repovestite, de mine, de ea... și mai ales eșecurile, finalurile, când pică de papagal ea, eu... ne mai plac aterizările, la punct fix, cu nota maximă, 10!!! Cambreurile de final și mâinile ridicate a victorie pe care Bianca mia le exemplifică cu demnitate, precizie, impecabil... și cumpăna dinainte și țucahara cu dublu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
doi centauri. Un jilț pretențios, deosebit de incomod. Doar îmbinarea fericită a tonurilor roz-violet-aurii reușea să estompeze rigiditatea formei, conferindu-i un oarecare farmec exotic. Și în acest jilț doamna consul li se înfățișă vizitatorilor mai mult decât golașă, ba chiar picată din altă lume. Părul ridicat, coafat cu panglici aurite și perle, lăsa ceafa, gâtul, umerii și brațele total neacoperite. Croiala îndrăzneață și transparența toaletei vert d’eau scoteau în evidență liniile trupului până la cele mai ascunse detalii. Moda Galatée transforma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
imobilului era și ea deschisă. Babic trase de mânerul care spânzura de o sârmă, chiar lângă intrare. În cuprinsul odăilor sună un clopoțel. Dar nu apăru nimeni. Prințul apucă frâul calului, gata să-l întoarcă. ― Să mergem! Chiar atunci însă pică un fecior care le luă caii. ― Intrați, intrați! îi îndemnă el. Aici e cam vraiște. Când pictează, stăpânu’ meu nu mai vede, nu mai aude. Babic intră primul, apoi îi făcu semn prințului să-l urmeze. Încăperea era goală. Câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Pantalonii lui cazoni, răscroiți în josul coapselor, și tot mai strâmți înspre glezne, erau legați de șiretul cusut pe tivul de jos al postavului. Primea de la nenea Mihalache doi lei pe săptămână, pentru că făcea curățenie în cameră, afară de ce-i mai pica de la noi. În ziua când urma să fie dus la judecată, el își curăți vestonul, cu ceai, își lustrui bocancii, și cu capela periată și pe o sprânceană, își duse la gură o mână făcută pâlnie, trompetând „înaintarea”. La poarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
credincioșii spre altar, dar singurul care mai era în templu fusese excomunicat din cauza obârșiei sale și continua să măture. O ofrandă căzu pe dușumea, chiar argintul și Lana îngenunche s-o recupereze. — Hei, mangosito! strigă Jones, violând sanctitatea ritului. Îți pică bine, bre, profitu-ncasat de la orfani! — N-ai văzut unde s-a dus? întrebă ea. Ajută-mă să-l găsesc, Jones. Jones puse pămătuful de praf pe bar și cercetă terenul în căutarea monedei, încordându-și privirea ca să vadă prin ochelari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-nfunde pușcăria... Nu l-am mai văzut de atunci. — Păcat. Aș vra să aflu p-un’ se mai învârte smintitu’ ăla gras. Poate-am să sun la Levy Pants să-ntreb de el. Mi-ar place să-l fac să pice la Bucuria Nopți’ ca o bombă nucleară. Îm’ pare că-i ce ne trebe ca s-o facă pe muierea aia de Lee să se scape-n chiloț’. Ăău! Dac-o să mă pună portar, o sabotez cum neam de neam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
totalitate. — Bine, spuse Insch izgonindu-l către ușă. Ești liber. Încă Întrebându-se despre ce era vorba, Logan părăsi sala de ședințe. Inspectorul Insch rămăsese așezat pe birou, rânjind ca un maniac. Nu va trece prea mult până să-i pice fisa. Agentul Steve, arătând din cale afară de Îngrijorat, aștepta pe coridor. Chipul lui Își mai recăpătase puțin din culoare și era acum mai degrabă vânăt decât cenușiu; dar arăta oricum groaznic. Ochii lui erau de culoare roz, injectați, iar respirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
nimic faptul c-a fost Închis În ultimele șase luni. Nu e el. Nu zic că-i el. Zic doar că se putea. Gary se uită urât. Și când mă gândesc că v-am lăsat să-mi mâncați biscuiții, mucoșilor! Pici nerecunoscători! 24 O băutură se făcu două, două se făcură trei, trei se făcură un curry și Încă patru. Până să ajungă Logan să Își ia la revedere de la inspectorul Insch și agenta Watson, totul era din nou În ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mă sunați. Sergentul McRae vă va conduce afară. Zâmbetul i se lărgi. Ai grijă să nu fure argintăria, Logan, știi cum sunt avocații ăștia. Logan Îl conduse pe avocat până la ușa din față. — Știi, zise Sandy, privind chiorâș ploaia care pica din cerul de culoarea cenușii, și eu am copii. Dacă e să Îl crezi pe grăsanul ăsta ticălos, ai zice că trăiesc numai ca să dau drumul la loc pe străzi perverșilor. Logan ridică o sprânceană. — L-ai făcut scăpat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
sa În multe straturi cu izolare termică. Dacă nu mai aveți nevoie de mine, mă duc s-o ard Într-un loc mai călduros. Cum ar fi Siberia. O dată decesul declarat, echipa BI se apucă să adune tot ce-i pica În mâinile vârâte În mănuși. Ridicau fibre, pudrau ca să ia amprente. Fotograful făcea clic și fâșâia, operatorul video filma orice și pe oricine. Singurul lucru pe care nu-l făcură fu să mute cadavrul. Nici unul dintre ei nu voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
prin zăpadă și gheață, detectivul-inspector Insch are două mașini În Middlefield. Vreau să se ducă acum la adresa asta! Până să ajungă Logan acolo, cele două mașini erau deja răsucite pe stradă În fața numărului 25. Vântul se potolea, iar fulgii grași picau din cerul portoclaiu murdar. Aerul avea gust de piper. Logan se năpusti asupra frânelor, iar mașina patină pe asfaltul acoperit cu zăpadă și se opri numai după ce ajunsese la marginea carosabilului. Se Împletici afară din mașină, alunecând și patinând În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
l-ar fi ascultat - va sta cu el Într-o crîșmă Întunecoasă și va comanda două votci pascale, pare-se, conform ritualului. Jeshua Krohal, căci așa se numea tînărul, Îi va mărturisi Maestrului că frecventa acel cartier de cînd Îi picase În mînă o lucrare a sa care Îl Încredințase că experiența e „asexuată, deci amorală“, numai că nu putuse afla acea Împăcare a spiritului propovăduită În Vară și pustie. Maestrul fu cuprins de Înfrigurare, dar și de căință, Întrucît abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ce-a de-a doua va zăcea Înecată În praf, păstrată nu ca un gînd, ca un spirit, ci ca un obiect de prisos, și mai apoi ca o carte, despre care cititorul se va Întreba, dacă vreodată Îi va pica În mînă, dacă altcineva Înaintea lui o mai deschisese sau dacă se ivise cineva pe lume care să Întindă mîna după ea; era una dintre acele cărți care nimeresc din Întîmplare În mîna caldă a cititorului, dintr-o eroare (fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
În timp ce Rahill s-a instalat comod, În vederea conversației care urma. Subiectul favorit al lui Rahill erau viitoarele cariere ale elevilor din clasa a șasea și Amory le-a schițat neobosit pentru prietenul său: — Ted Converse? Cu el e ușor. Va pica la examene, va face pe Învățătorul toată vara la Harström’s, va deveni student la Sheff cu vreo patru credite restante și va abandona studiile cam În mijlocul anului Întâi. Se va Întoarce În Vest și va face tărăboi un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
una câte una. — Amory, Între noi fie vorba, eu Însumi abia m-am Învățat cu asta. Rezolv cu plăcere cele o sută și una probleme care vin după următoarea, dar de problema imediat următoare mă Împiedic și cad, așa cum ai picat tu În toamna asta la matematică. — Dar de ce trebuie să ne ocupăm mereu de ce se ivește? Mie nu mi se pare nicidecum că ar trebui să acționez astfel. — Fiindcă nu suntem personalități, ci personaje. Frumos spus! Ce Înțelegeți prin asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În orice caz, Clara i-a povestit multe despre ea În seara respectivă. Fusese foarte hărțuită de la șaisprezece ani, iar educația ei Încetase abrupt, o dată cu huzurul... Scormonind prin biblioteca femeii, Amory a găsit un volum gri, hărtănit, din care a picat o foaie Îngălbenită. A desfăcut-o, uitând de discreție. Era o poezie scrisă de Clara ca elevă, despre un zid sur de mânăstire Într-o zi plumburie și o fată cu pelerina umflată de vânt care ședea pe el, gândindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cântec pierit și frunze căzând, Vânturi subțiri și, departe, un râset pierit... Și ploaia, și peste câmpii o voce chemând... Norul nostru gri s-a umflat, grăbit se ridică, Alunecă agitat peste soare, surorile pe aripi purtând. Umbra unei porumbițe pică Jos, pe hulubărie; crengile de aripi gemând; Iar jos În vale, prin crângul ce plânge, Zboar-al furtunii mai negre trup fără piept; În aerul nou, răsuflarea mării secate o strânge Și firavul, subțirele tunet... Dar eu aștept. Aștept cețuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
așa drăguț și cu un caracter așa de dur, iar Audrey o liniștea, „Lasă, lasă”, dându-i țigară după țigară, ca să tacă din gură. Totul părea să semene cu o cursă cu trei cai: o mie de la Gelfman, ce mai pica dacă Mickey devenea sentimental față de Lucy și favorurile sau informațiile pe care le putea obține de la Johnny Stomp. Cu Mickey trebuia să fie atent - nu-l mai văzuse de când părăsise Departamentul, pe vremea pactului lor cu procentele. De atunci omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
da sau nu, apoi contractele păguboase obișnuite după un „Da” - câte o replică în producții ieftine la RKO, masă și casă în cuibarele de futai de la Hughes Enterprises și frecvente vizite nocturne din partea Masculului însuși. Era bine dacă-i mai picau și ceva bani în plus: încă avea datorii serioase la un parior pe nume Leotis Dineen, un iepuraș al junglei de un metru nouăzeci care-i ura pe cei din Oklahoma din toți bojocii. Buzz auzi ușa deschizându-se în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dintre ei pe baza grupei de sânge. Patru sunt la ora actuală în pușcărie, iar cu ceilalți trei am vorbit chiar eu. Nici o sclipire. În plus, tipii au alibiuri pentru orele asasinatelor. O să continui și o să te sun dacă îmi pică ceva în labă. Danny zise: — Vezi să fie o proteză. Apoi se întoarse spre Breuning: — Mike, ce-ați aflat tu și sergentul Niles? Breuning își consultă un caiet mare, legat cu arc metalic. — Ce-am găsit noi e tradiționalul zero
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe care se obliga să-i plătească până pe 10 aprilie. Femeia lui scăpase astfel de necaz - cadoul lui pentru durerea îndurată când Gene Niles fusese împușcat în cap chiar în patul ei. Cine are noroc, are. Slavă Domnului că-i picase pleașca cu anchetarea comuniștilor. Dacă nu se vor prăpădi unul de dorul celuilalt, probabil că el și leoaica lui vor supraviețui. Puștiul rămânea în continuare jokerul pe care nu știa cum să-l joace. Trecuseră douăsprezece ore de când purecase apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
săi la o soluție similară („Meșterii gândeau/ Și ei își făceau/ Aripi zburătoare/ Din șindrili ușoare/ Apoi le-ntindeau/ Și-n văzduh săreau”) și va avea parte de același sfârșit ca al lui Icar („Dar pe loc cădeau/ Și unde picau/ Trupu-și despicau”). Interesant, semnificativ și, într-un fel, paradoxal este faptul că nu cel care a inventat și folosit cu succes sistemul de zbor, nu Dedal - tehnocratul genial (cu minte) și pilotul precaut (cuminte) - a devenit paradigma omului care zboară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îmbunarea ei, iar tonul imperativ a fost înlocuit cu unul invocativ. în incantații infantile de tipul : „Pita popii s’o ’năcrit/ Și a noastră s’o ’ndulcit” (9, p. 163), sau „Domnul face pita/ Pita se despică/ Ploaia nu mai pică/ Nici o țirică” (11, p. 146), sau „Popa frământă pita/ Pita se dospește/ Ploaia se oprește” (9, p. 162 ; 40, p. 28), se observă relația direct proporțională dintre pregătirea rituală a ofrandei de către un „popă” păgân și oprirea ploii. Aceeași determinare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar îneca ploile lumea” (20, p. 125 ; 14, p. 482), sau „S-aude, zic unii, că în vârful unui copac înalt s-a fost găsit o babă clocind două pietroaie. Copacul a fost tăiat din rădăcină și așa baba a picat moartă jos. Pietroaiele au fost azvârlite în Dunăre și ploile s-au dezlegat apoi prin părțile acelea” (20, p. 125). 5. Omul, partenerul zeului Am comentat până acum, din folclorul copiilor, câteva formule recitative de tip mai mult invocativ : recitative
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
amintească însă numele narcoticului : Doamna Rosetti, care le-o luase înainte, pregătise un ospăț pe cinste, cu vin din belșug, cafele și lichioruri. Turcii, și așa năuciți de cât băuseră toată ziua, își leapădă acolo orice urmă de judecată. Fumează, pică de somn. [...] Prizonierii, urcați în care, o porniseră voios pe câmp (203). Ion Heliade-Rădulescu nu cunoaște episodul narcotic al întâm- plării, astfel că, în memoriile sale, el prezintă evadarea revoluțio- narilor români în termenii unei revolte eroice : „în fine, ei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]