3,838 matches
-
și 212 Carassius carassius L.. An. St. ale Univ. “Al. I. Cuza” Tom IV. P. 119-123 Iași 2003.11/19/06 64. GHERACOPOL, O., LABUS SELIN, M., Lucrări practice. Piscicultură. Ed. Did. și Ped. Buc., 1966. 65. GHERACOPOL, O., (1981). Piscicultura. Curs Universitatea Galați. 66. GILLET, C., (1980), Ecloserie et production de larves. La Pisciculture en Etang, INRA, publ. paris, 1980, 175-186. 67. GORGAN D. L., BARA I. I., The contrnt in total nucleic acid at Cyprinus carpio L. and Carassius carassius
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
75. IORGA, V., PECHEANU, C., MARIN, GH. și colaboratorii (1994). Cercetări privind elaborarea și promovarea tehnologiilor de aplicare a asolamentului agropiscicol. Referat annual la contract de cercetare științifică nr.515/1994. 213 76. KATASAONOV, V., CERFAS, N., Prezentul și viitorul pisciculturii în heleșteie, în Ungaria. Moscova 1976. 77. KATASONOV, V. Ya. (1973). A study of pigmentation in hybrids between the common and the decorative Japanese carp. I. A study of the dominant pigmentation types. Genetika (Moscow) 9: 59-69 (RE). 78. KATASONOV
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
in V S. Kirpitchnikov ed., Genetika v Akvaculture. Nauka Publ Leningrad (RE), pp. 153-168. MARIAN, T. (1987). 114. MATEI, D., MATEI, C., COSTEA, E., DAVIDEANU, Gh., STRAT. A., Crearea rasei de crap Podu Iloaiei, formă adecvată pentru bazinele din nordul Moldovei. Piscicultura Moldovei, Iași, 1990. 115. MATEI, D., HUIAN, Gh., Stadiul actual și perspectivele dezvoltării pisciculturii în centrul și nordul Moldovei. Piscicultura Moldovei, Iași.1990. 116. MISĂILĂ, E.R.. (1999). Cercetări biochimice și ecofiziologice asupra profilului metabolic la unii pești de cultură. Teza
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
T. (1987). 114. MATEI, D., MATEI, C., COSTEA, E., DAVIDEANU, Gh., STRAT. A., Crearea rasei de crap Podu Iloaiei, formă adecvată pentru bazinele din nordul Moldovei. Piscicultura Moldovei, Iași, 1990. 115. MATEI, D., HUIAN, Gh., Stadiul actual și perspectivele dezvoltării pisciculturii în centrul și nordul Moldovei. Piscicultura Moldovei, Iași.1990. 116. MISĂILĂ, E.R.. (1999). Cercetări biochimice și ecofiziologice asupra profilului metabolic la unii pești de cultură. Teza de doctorat, Universitatea Al.I.Cuza Iași. 117. MISĂILĂ, E.R., MISĂILĂ, C., COMĂNESCU, G.
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
C., COSTEA, E., DAVIDEANU, Gh., STRAT. A., Crearea rasei de crap Podu Iloaiei, formă adecvată pentru bazinele din nordul Moldovei. Piscicultura Moldovei, Iași, 1990. 115. MATEI, D., HUIAN, Gh., Stadiul actual și perspectivele dezvoltării pisciculturii în centrul și nordul Moldovei. Piscicultura Moldovei, Iași.1990. 116. MISĂILĂ, E.R.. (1999). Cercetări biochimice și ecofiziologice asupra profilului metabolic la unii pești de cultură. Teza de doctorat, Universitatea Al.I.Cuza Iași. 117. MISĂILĂ, E.R., MISĂILĂ, C., COMĂNESCU, G. (1998). Some hematological, biochemical and histological
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
R. A. (1971). DNA content, ribosomal gene multiplicity and cell size in fish. The Journal of Experimental Zoology Ml: 65-78. \ POJOGA, J. (1969). Observations sur I'heredite de la carpc. Bulletin Erancais de Pisciculture 42(235): 67-73. 135. POJOGA I., NEGRIU R., Piscicultura practică. Ed.Ceres. Buc. 1988. 136. POJOGA I., Piscicultura. Ed. Ceres Buc. 1977. 137. POPESCU, O V., Electroforeza, Ed.tehnica, Buc., 1988. 138. POPESCU-VIFOR St., Genetica animală. Ed. Ceres Buc. 1978. 139. POPOV, O. P. (1978). Application of hematological analysis for
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
size in fish. The Journal of Experimental Zoology Ml: 65-78. \ POJOGA, J. (1969). Observations sur I'heredite de la carpc. Bulletin Erancais de Pisciculture 42(235): 67-73. 135. POJOGA I., NEGRIU R., Piscicultura practică. Ed.Ceres. Buc. 1988. 136. POJOGA I., Piscicultura. Ed. Ceres Buc. 1977. 137. POPESCU, O V., Electroforeza, Ed.tehnica, Buc., 1988. 138. POPESCU-VIFOR St., Genetica animală. Ed. Ceres Buc. 1978. 139. POPOV, O. P. (1978). Application of hematological analysis for characterizing common carp breeds in V. (a. Katasonov ed.
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Legislația comunitară în domeniul statisticii presupune alinierea la standardele europene în următoarele domenii: * infrastructura statistică, * statistici demografice și sociale, * statistici regionale, * statistici macro-economice, * statistica întreprinderilor, * statistica transporturilor, turismului, serviciilor și comerțului exterior, * statistica agriculturii, silviculturii și pisciculturii. Instituțiile componente ale Delegației sectoriale * Institutul Național de Statistică și Studii Economice (integrator de capitol), * Ministerul Dezvoltării și Prognozei, * Banca Națională a României, * Ministerul Industriei și Resurselor, * Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, * Ministerul Justiției, * Ministerul Finanțelor Publice, * Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, * Ministerul Educației
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
aceasta urma a fi realizată o dată la 2 ani. Se estima că, la orizontul anului 2005, va fi asigurată alinierea statisticii agriculturii la standardele și normele Uniunii Europene. Alinierea totală, în cazul silviculturii, era prevăzută până la sfârșitul anului 2003. Statistica pisciculturii era în sarcina Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, urmând ca în anul 2004 să se asigure armonizarea totală. În ceea ce privește stadiul construcției instituționale, era în curs de înființare Centrul Național de Pregătire în Statistică. În același timp, biblioteca tehnică a INS
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sistemului statistic INTRASTAT era programată să înceapă din anul 2002. Armonizarea totală a statisticilor de comerț exterior cu sistemul statistic EXTRASTAT, în conformitate cu cerințele acquis-ului comunitar 2000, trebuia să se realizeze până la sfârșitul anului 2004. Statistica în domeniul agriculturii, silviculturii și pisciculturii urma a fi armonizată până în anul 2005. Un progres semnificativ l-a reprezentat întărirea capacității administrative în domeniul statisticii, prin îmbunătățirea cadrului legislativ, fiind adoptate OUG nr. 75/2001 și HG nr. 488/2001, privind organizarea și funcționarea Institutului Național
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
stratului vegetal, alese și ierarhizate în subasociații, asociații, alianțe, ordine și clase; H Habitat= parte din biotop ocupată de un individ sau de o populație, care oferă acestora toate condițiile de dezvoltare și de prosperitate; Heleșteu= ecosistem ecvatic antropogen, destinat pisciculturii sistematice, cu adâncime de regulă mică (0,7m0,8m); Hibernare=stare de activitate redusă a unor animale ce cad în amorțire șiși reduc considerabil metabolismul în timpul sezonului rece; Hidrosferă= înveliș de apă sub formă lichidă și solidă care există pe
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
are loc în cadrul unui sistem financiar, numit și industrie financiară. Se apreciază că, în prezent, în S.U.A., industria financiară (inclusiv asigurările și avuția reală) reprezintă circa 1 / 6 din PNB, respectiv de 7 ori mai mult decât agricultura, silvicultura și piscicultura la un loc. La sfârșitul anului 2000, peste 6 % din forța de muncă americană, își desfășura activitatea în industria financiară. Activele financiare se clasifică în active bancare și active nebancare. Activele bancare, rezultă din operațiunile specifice băncilor și institutelor asimilate
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
urmare producția de ouă este unul dintre indicatorii dificil de cuantificat. Datele statistice evidențiază că în anul 2002 producția medie a fost de cca. 100 buc., mai mică decât cea la nivel județean (165 buc.). IV. 1.6. Vânatul și piscicultura Vânatul și piscicultura s-au practicat în toate epocile istorice, în tot spațiul carpato - danubiano -pontic, fiind atestate de dovezi arheologice, documentare, lexicale. Unii istorici consideră că pescuitul se practică încă de pe timpul conlocuirii românilor cu slavii, termenii de „iaz
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ouă este unul dintre indicatorii dificil de cuantificat. Datele statistice evidențiază că în anul 2002 producția medie a fost de cca. 100 buc., mai mică decât cea la nivel județean (165 buc.). IV. 1.6. Vânatul și piscicultura Vânatul și piscicultura s-au practicat în toate epocile istorice, în tot spațiul carpato - danubiano -pontic, fiind atestate de dovezi arheologice, documentare, lexicale. Unii istorici consideră că pescuitul se practică încă de pe timpul conlocuirii românilor cu slavii, termenii de „iaz” și „râmnic” fiind
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
numărul iazurilor din zona Șipote a crescut, ca de altfel în întreaga Câmpie colinară a Jijiei, fiind condiționate de: creșterea numărului de locuitori și a morilor de apă, a șeptelului și a consumului de pește în alimentație. În comuna Șipote piscicultura este atestată și de toponimele unor sate componente: Iazu - Vechi și Iazu - Nou, ce derivă de la cele 10 iazuri ce se găsesc pe teritoriul comunei. (Foto nr. 9). Acestea sunt: - iazul Sorocanu, cu o suprafață de 32 ha (care este
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ș.a. După 1989, producția de pește a scăzut, fiind însă greu de apreciat, deoarece unele iazuri au intrat în proprietate particulară. Având în vedere numărul de iazuri care există pe teritoriul comunei Șipote și factorii naturali favorabili, putem concluziona că piscicultura are condiții reale pentru a se dezvolta, dacă vor fi ameliorați o serie de factori tehnico - organizatorici, precum: asigurarea fertilizării și îngrășării iazurilor, introducerea speciilor fitofage în amestec cu cele autohtone,furajarea peștilor, respectarea perioadei optime de recoltare (15.IX15XI
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
teritoriu de pasaj și chiar de iernat pentru numeroase specii de păsări. Pentru caracterul său deosebit a fost declarată rezervație a Biosferei. Habitatul uman are însă puține condiții favorabile, populația este rară iar activitățile social-economice sunt monotone, predominant orientate spre piscicultură și într-o măsură mai redusă spre servicii turistice. Forme abuzive de practicare a turismului ca și orientarea total greșită, într-o anumită perioadă, către înlocuirea ecosistemelor naturale cu terenuri agricole, au reprezentat o agresiune antropică puternică față de structura și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Goudie și Viles, 1997, pp.165). 15. Pentru unele zone, aceste consecințe nu sunt neapărat negative. Astfel în Sahel, revărsarea fluviului Niger pe cursul superior, în statul Mali, conduce la formarea unei veritabile " delte " interioare de o importanță economică majoră (piscicultură, culturi irigate, menținerea unei cuverturi vegetale capabile să susțină creșterea animalelor etc.). Suprafața inundată acoperă între 4 000 și 30 000 km2 (Goudie și Viles, 1997, pp.57). 16. Epidemii recente precum aceea de holeră din 1990, în Peru, au
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Goudie și Viles, 1997, pp.165). 15 Pentru unele zone, aceste consecințe nu sunt neapărat negative. Astfel în Sahel, revărsarea fluviului Niger pe cursul superior, în statul Mali, conduce la formarea unei veritabile " delte " interioare de o importanță economică majoră (piscicultură, culturi irigate, menținerea unei cuverturi vegetale capabile să susțină creșterea animalelor etc.). Suprafața inundată acoperă între 4 000 și 30 000 km2 (Goudie și Viles, 1997, pp.57). 16 Epidemii recente precum aceea de holeră din 1990, în Peru, au
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
expus în Mémoires pour servir à l'histoire et à l'anatomie des mollusques (1817), rămâne un studiu fundamental în zoologie ; * Histoire naturelle des poissons, scrisă între 1828-1831, conținând descrierea a 5000 de specii de pești, este acva "biblia" și piscicultura. Din toate aceste motive, merită să fie încadrat în spirala ascendentă a progresului biomedical. 7) Spira bioelectricității Luigi Aloisio Galvani (1737-1798), medic și fizician italian din Bologna, este descoperitorul bioelectricității. Cu un secol înainte, William Gilbert descoperise existența electricității statice
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ar trebui să intervină și să scoată intermediarii care s-au infiltrat în procesul de valorificare a produselor agricole, adică între producător și procesator sau consumator. „Și isvoare, călătoare, Crapi-n ele-s cât berbecii (Tudor Arghezi) 3. Pescuitul și piscicultura la Hudești Din cele mai vechi timpuri peștele a constituit unul dintre alimentele preferate ale locuitorilor ce populau meleagurile noastre, hudeștene. Peștele a fost hrana diurnă atât a săracului, cât și a bogatului, aproape în tot timpul anului la care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în agricultură 5 Științele solului 5 Controlul și expertiza produselor alimentare 5 Facultatea de Horticultură Horticultură 5 6 Inginerie economică în agricultură 5 Inginerie și management agroturistic 5 Silvicultură 5 Peisagistică 5 Facultatea de Zootehnie și Biotehnologie Zootehnie 5 6 Piscicultură 5 Biotehnologii agricole 5 Facultatea de Medicină Veterinară Medicină veterinară 6 Biotehnologii medical-veterinare 5 * Durata studiilor, în ani B) Învățămînt universitar de scurtă durată la zi Colegiul Specializarea * Colegiul Universitar Agricol Legumicultură și floricultură 3 Pomicultură și viticultură 3 Protecția
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
instalații de proces 5 Utilaje pentru prelucrări la cald 5 Inginerie economică în domeniul mecanic 5 Ingineria sistemelor biotehnice și ecologice 5 Agricultură 5 Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor Ingineria produselor alimentare 5 Controlul și expertiza produselor alimentare 5 Piscicultură 5 Biotehnologii industriale 5 Facultatea de Științe Matematică Informatică 4 Matematică Fizică 4 Fizică Chimie 4 Facultatea de Litere, Istorie și Teologie Limba și literatura română O limbă și literatură străină (engleză; franceză; rusă) 4 5 O limbă și literatură
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
de lungă durată la zi, la distanță Facultatea Specializarea * Facultatea de Agricultură Agricultură 5 6 Montanologie 5 Inginerie economică și agricultură 5/6 Tehnologia prelucrării produselor agricole 5 Facultatea de Horticultură Horticultură 5 6 Facultatea de Zootehnie Zootehnie 5 6 Piscicultură 5 Facultatea de Medicină Veterinară Medicină veterinară 6 * Durata studiilor, în ani B) Învățămînt universitar de scurtă durată la zi Facultatea Specializarea * Colegiul Pomicultură și viticultură 3 Universitar Peisagistică 3 Agricol Creșterea animalelor 3 Igienă și laborator veterinar 3 Clinică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Limba și literatura română 4 Teologie ortodoxă didactică Asistență socială 4 Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Mecatronică 5 Ingineria materialelor 5 Utilaje și instalații de proces 5 Inginerie economică în domeniul mecanic 5 Facultatea de Ingineria Mediului și Biotehnologii Piscicultură 5 Montanologie 5 Tehnologia prelucrării produselor agricole 5 Ingineria și protecția mediului în agricultură 5 Facultatea de Științe Matematică Informatică 4 Matematică Fizică 4 Fizică Chimie 4 * Durata studiilor, în ani B) Învățămînt universitar de lungă durată la zi, la
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]