15,513 matches
-
Basel, pe președinții principalelor bănci centrale din lume. Acest comitet a promulgat deja îsub numele de „Basel I”, apoi „Basel II”) reguli contabile și financiare aplicabile, fără ca nici o lege mondială să poată lua astfel de decizii pentru toate băncile de pe planetă. Un asemenea organism de coordonare a tuturor băncilor centrale va încerca într-o zi, din proprie inițiativă, să fixeze o paritate stabilă între principalele monede din lume, impunând statelor anumite norme bugetare. Apoi va emite un fel de monedă mondială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vrea în mod absolut să păstreze controlul surselor de aprovizionare; așadar vor înțelege să continue să controleze Arabia Saudită și Irakul; de asemenea, vor dori să reia controlul Iranului, pentru a împiedica o blocadă a strâmtorii Ormuz, fapt ce ar lipsi planeta de o cincime din producția mondială și ar propulsa cursul petrolului până la 250 de dolari barilul. Prezența americană în Asia Centrală va fi din ce în ce mai consistentă, atât pentru a supraveghea evoluția situației din Iran, cât și pentru a evita instituirea unei supremații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
noi. Niște actori de avangardă, pe care-i voi numi transumani, vor anima - așa cum o fac deja - întreprinderile relaționale, al căror profit nu va mai fi decât o obligație, și nu o finalitate. Toți transumanii vor fi altruiști, cetățeni ai planetei, nomazi și sedentari în același timp, fiecare va fi egal în drepturi și îndatoriri cu vecinul său, ospitalieri și respectuoși față de lume. Vor contribui cu toții la înființarea unor instituții planetare și la reorientarea întreprinderilor industriale, care vor produce, pentru bunăstarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în modul cel mai potrivit. De fapt, cu Europa va începe hiperdemocrația. La scară mondială vor trebui să fie își vor fi) create noi instituții, în prelungirea celor deja existente. Baza o va constitui Organizația Națiunilor Unite. O Constituție a planetei va relua, lărgind-o, Carta actuală a Națiunilor Unite. Pentru aceasta, ea va trebui să capete o dimensiune supranațională, nu doar multilaterală. Preambulul ei va regrupa toate drepturile și îndatoririle fiecărei ființe umane în ceea ce privește natura, alte ființe umane și viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
într-adevăr, la cinema și că până în acel moment, cel puțin, încă nu se hotărâse dacă avea să vină să voteze. Din fericire, nevoia de echilibru deja invocată în alte dăți, care a menținut continuu universul pe făgașurile sale și planetele pe traiectoriile lor, stabilește că, ori de câte ori se ia ceva dintr-o parte, se pune în cealaltă ceva care îi corespunde mai mult sau mai puțin, de aceeași calitate și în aceeași proporție, poate în scopul de a nu se acumula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
atunci, da, reluă ministrul afacerilor externe, atunci vom putea să vorbim, și o să fie mult mai potrivit, de torpile de adâncime împotriva stabilității sistemului democratic, nu pur și simplu, nu doar într-o țară, în această țară, ci pe toată planeta. Ministrul de interne simțea că îi scapă rolul de figură principală la care ultimele întâmplări îl înălțaseră și, ca să nu-i fugă complet pământul de sub picioare, după ce a mulțumit și a recunoscut cu imparțială gentilețe justețea comentariilor ministrului afacerilor externe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
din populația capitalei un caz extrem de interesant de monstruozitate politică, demn de studiat. Ideea era, din oricare unghi ai fi privit-o, o prostie desăvârșită, nu avea nimic de-a face cu realitatea, aici, ca în oricare alt loc de pe planetă oamenii sunt diferiți unii de alții, gândesc diferit, nu sunt toți săraci, nici nu sunt toți bogați și, în ceea ce-i privește pe cei care se descurcă, unii o fac mai bine, alții mai puțin bine. Singura chestiune în privința căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
spună Înainte, tovarăși, le jour de gloire est arrivé, Nu înțeleg de ce ar trebui să fie în franceză, Din cauza chestiunii tradiției revoluționare, domnule președinte, Ce extraordinară țară asta a noastră, unde se întâmplă lucruri nemaivăzute în vreo altă parte a planetei, Nu trebuie să vă amintesc, domnule președinte, că asta n-a fost prima oară, Tocmai la asta mă refeream, dragul meu prim-ministru, Este evident că nu există nici cea mai mică probabilitate a vreunei relații între cele două evenimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nerăbdător. - Așadar, paradisul tău se Întinde dincolo de bolțile cristaline ale cerurilor. Și cum e alcătuit? - Pe scara care i-a apărut, Profetul - Dumnezeu să-l țină În slava sa - a urcat mai Întâi prin cele șapte ceruri ale celor șapte planete. În ordinea exactă În care le-au așezat Înțelepții astronomi de la Bagdad, cu viziunea lor minunată. Prin pustiuri de beznă și de lumină. Și prin lacul de foc al vinovăției. Dante scutură din cap. - Poate că vrei să spui În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
hârtii cu figuri geometrice și cu numere. Mângâie cu buricele degetelor urmele de cerneală, Încă umede. Pesemne matematicianul părăsise camera de puțină vreme. Citi iute pagina pe care omul părea să o fi scris ultima: observații Împrăștiate, Însemnări despre declinația planetei Venus. Într-un colț, zări o umbră roșiatică, ca și când hârtia ar fi fost atinsă de niște degete murdare de sânge. Din instinct, Își ridică privirea În sus, către tavan. Abia bătuse de vecenie, era ora cea mai bună pentru observarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
lui. Continua să strângă tăblița. - Într-adevăr, niște semne neobișnuite, murmură. - Simboluri ale astrelor, mi se pare. Dar ce Înseamnă? - Așa cum, ai Înțeles, semnele din jurul octogonului reprezintă diferitele corpuri cerești. Iată Soarele, zise medicul, arătând un cerculeț. Iar acestea sunt planeta Venus și Întunecatul Saturn. - Dar ce Înseamnă octogonul? Am mai văzut și alte reprezentări ale hărții zodiacale și toate erau diferite de aceasta. Bătrânul așteptă câteva clipe Înainte să răspundă. Urmărea cu degetul urma subțire lăsată de bețișor peste ceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cât ți-a mai rămas de trăit. Și vei avea parte de durerea pe care o meriți! Continuă să traseze cu nervozitate niște segmente scurte, până când transformă pătratul inițial Într-o mică rețea articulată. Delimită seria Caselor, apoi rândui simbolurile planetelor. Făcea totul pe de rost, fără să execute nici un calcul. Pesemne avea o minte prodigioasă, dacă Își amintea astfel pozițiile unghiulare ale fiecărui corp ceresc pe ecliptică, Își zise Dante uimit. Sau poate că trasase deja aceeași diagramă cândva, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
din dinți al prizonierului, ce semăna cu zgomotul unei pietre lovite de un zid. Matziev scoase un trabuc, vru să-i dea unul și judecătorului, care îl refuză. Pentru câteva momente, ținură în continuare discursuri despre astre, despre lună, mișcarea planetelor, cu capul întors spre bolta îndepărtată. Apoi, ca și cum ar fi fost înțepați cu un ac, se întoarseră spre prizonier. Erau trei ore de când stătea în frig. Și nu orice fel de frig. El unul avusese tot timpul să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
una tobă de carte. Inteligența nu‑i punctul ei forte. Toate muchiile sunt rotunjite, tari și strălucesc puternic. Murdăria e total străină ființei ei, așa cum până nu de mult și pentru germani tot ce nu era german era de pe altă planetă; cu toate acestea, astăzi a început un turism intens care le aduce și nemților lumea în casă, respectiv îi transportă pe nemți în lumea din afara casei. Nu există nici un punct în care să te‑nfigi pe această suprafață netedă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în fața acestui tablou sumbru, lucrurile bune par rare și, ceea cei mai rău, perisabile, trecătoare. De asemenea, oamenii duc o existență limitată în timp, finalmente foarte scurtă în raport cu eternitatea. De ce să nu transformăm răstimpul petrecut pe această planetă în prilejuri de jubilații? Cum? De exemplu, bucurându-ne de tot ce ni se întâmplă și e plasat sub semnul binelui, profitând de acest moment, aderând la această clipă. A conștientiza bogăția unei clipe efemere, dar fericite, a ști că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
existenței porilor. Ansamblul se unește sub formă de abur. Cum s-ar putea profesa mai clar un materialism după toate regulile? A-ți devora aproapele devine deci un exercițiu filosofic: nimic imposibil în asta, mai întâi pentru că unele populații de pe planetă acționează în acest fel, dar și pentru că nimic nu se pierde, iar economia generală a lumii este astfel salvgardată. Materia cadavrului aproapelui meu nu este pierdută, ea este reciclată, modificată, transformată și reintrodusă în marele joc al particulelor în mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
al mărimilor incomensurabile, el este recunoscut și pentru contribuții în materie de mișcare a astrelor, după ce a inventat instrumente de măsură și de calcul care i-au permis să confirme argumentele teoretice din Timaios al lui Platon asupra relațiilor dintre planete. Tot călătorind în lung și în lat, el ia notițe, redactează texte ca geograf, gândește ca un etnolog și reacționează ca un om interesat de tot ce vede. Gândirea lui este rezultanta unui număr la fel de mare de influențe. Școala pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
a unei puteri politice acționând în numele zeilor și legitimând ordinea, opresiunea, supunerea prin invocarea unor divinități înrolate cu forța, împotriva consimțământului lor - și pe bună dreptate... De altfel, planul imanenței în care evolueză zeii este, bineînțeles, lumea oamenilor, dar nu planeta Pământ: nu riscăm să-i vedem apărând la colțul unei străzi sau în piața publică. Cosmogonia epicuriană presupune lumi infinite, cu variații calitative și cantitative ale materiei: între aceste lumi se află zeii. Materiali, ei sălășluiesc în interlumi, în punctele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
rezolvă, oferind aici și acum o soluție viabilă. Grădina trimite la paradisul terestru, situat pentru unii antici în zona Tigrului și Eufratului. Rezumare a lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește cu Hera în grădina Hesperidelor... -, grecii îi descoperă farmecul abia după cuceririle făcute de Alexandru în Asia îînceputul secolului al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
au filosofat absolut de la egal la egal cu Metrodoros sau cu dedicatarii celor trei faimoase scrisori - Pythocles, Herodot și Meneceu. Ceea ce nu putea intra în creierul unui grec obișnuit din vremea aceea, convins, ca toți masculii cu fruntea îngustă de pe planetă, că genul feminin și filosofia viețuiesc pe două planete definitiv străine. -16- Puteri ale contractului hedonist. Ceea ce domnește în Grădină, dar și în relațiile dintre indivizi, fie că fac parte sau nu din comunitate, este contractul. Trei Maxime capitale vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sau cu dedicatarii celor trei faimoase scrisori - Pythocles, Herodot și Meneceu. Ceea ce nu putea intra în creierul unui grec obișnuit din vremea aceea, convins, ca toți masculii cu fruntea îngustă de pe planetă, că genul feminin și filosofia viețuiesc pe două planete definitiv străine. -16- Puteri ale contractului hedonist. Ceea ce domnește în Grădină, dar și în relațiile dintre indivizi, fie că fac parte sau nu din comunitate, este contractul. Trei Maxime capitale vorbesc de el, altfel spus o cantitate ridicol de mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
PLANETA MEDIOCRILOR precedată de EPOPEEA SPAȚIALĂ 2084 ediție definitivă Cuvânt înainte Textele acestea reprezintă un exorcism. Am avut - și mai am - prejudecata că un scriitor trebuie săncerce să scape nu numai de demonul defectelor, ci și de cel al calităților sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
aceste două seriale pseudo S.F. ce și-au câștigat un anumit public, au stârnit anumite simpatii și au sfârșit prin a atrage atenția anumitor organe și organisme de partid și de stat. Ele au dispus în primăvara lui 1989 sistarea „Planetei Mediocrilor”, întrucât au descoperit probabil riscul că, mă citez din ultimul episod apărut, „ceea ce, de comun acord, consideram a fi la mii de miliarde de kilometri să se afle, spre surpriza noastră, la câțiva ani-lumină”. Privesc cu nostalgie și uimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
înapoi, pe orbita lui. Aceasta trebuie să ne intereseze. Unde-am ajunge dacă fiecare satelit - și mă refer aici și la sateliții artificiali - ar lua-o de capul lui, prin cosmos. Înțelepciunea galaxiei spune: „Fie-orbita cât de grea, eu iubesc planeta mea!”. Să nu abdicăm de la acest principiu, căci altfel ne trezim în haos. Roca marțiană de pe birou, trezită de glasul impunător al lui Iuliu Corodan, se gudura recunoscătoare pe lângă mâna acestuia. Directorul UNIVAX-ului o mângâie mașinal și continuă: — De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
le făcea lună. Acum, iată, ca o recunoaștere a meritelor sale, i se îngăduia să iasă în cosmos, e drept, ca robot de serviciu; dar câți roboți de tipul lui nu și-ar fi dorit oare nu să zboare spre planete îndepărtate, ci doar să meargă până la prima stație, pe Selena, la „COSMIC-SHO...”, unde, contra taxei infime de cinci petrofarazi, niște marțiene drăguțe te programau să vezi filme cu venusiene? Nu toți aveau această posibilitate, bineînțeles, unii pentru că nu fuseseră programați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]