3,174 matches
-
austro-ungară din rândurile căreia făceau parte mulți români a fost mutată pe frontul italian pentru a lupta contra trupelor italiene și franceze. Din cauza intensei propagande de aruncare a armelor și a dezertării în liniile aliate, din rândurile racovicenilor au dezertat plutonierii: Ioan Doican, Nicolae Diac și Gheorghe Drăgoi (numit „majoru”), precum și ostașii: Ioan Comănean, Gheorghe Breteșan, Ioan Catană, Dionisie Crișan, Gheorghe Crișan, Toader Balea, Alexandru Dan, Ioan Fogoroș, David Fogoroș, Pamfir Haiduc, „străjameșterul” (sergent-major) Gheorghe Ivan, sergentul Vasile Ignat, Gheorghe Haica
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
stil mare de icoane peste graniță. Filmul este împărțit în două fragmente: "Prafuri pentru mama-mare" și "Icoana făcătoare de minuni" și prezintă rezolvarea a două cazuri de către membrii Brigăzii Fapte Diverse a unei secții de miliție: căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpșună (Sebastian Papaiani), sergentul-major Cristoloveanu (Dumitru Furdui) și câinele lup Costel. Filmul începe cu eliberarea din închisoare a celor trei prieteni: Gogu Steriade (Dem Rădulescu), Trandafir (Puiu Călinescu) și Patraulea (Jean Constantin). Deveniți liberi, cei trei se căsătoresc toți odată
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
se însoară cu Luminița Mardare, Trandafir cu Maricica Teică și Gogu cu Stela Mocuță. Pe când cele trei cupluri ieșeau din clădirea primăriei, unde-și oficializaseră relațiile, ei se întâlnesc cu grupul de milițieni din Brigada Diverse care venise la căsătoria plutonierului Căpșună cu domnișoara Angela (Reka Nagy). În prima parte, "Prafuri pentru mama-mare", maiorul Dobrescu (Iurie Darie) îi trimite pe membrii Brigăzii Fapte Diverse în concediu cu familiile pe litoralul Mării Negre. Milițienii bucureșteni trebuie să participe la o acțiune comună dirijată
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
Gogu și prietenii lui afirmă că nu știau ce transportă, ei sunt arestați odată cu Vasilesco. Consiliul Culturii și Educației Socialiste a comandat realizarea a două filme cu milițieni (primele două din seria Brigada Diverse) pentru ca să repare imaginea dură a unui plutonier de miliție din filmul «Reconstituirea» regizat de Lucian Pintilie. Inițial erau programate să fie realizate doar două filme din colecția Brigada Diverse, dar ca urmare a marelui succes pe care l-au avut primele serii la public, a fost filmată
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
era un câine ciobănesc german, dresat, adus pentru filmări chiar de la Miliție. După 12 ore de filmare, de oboseală sau de plictiseală, câinele începea să latre din senin și nu se mai oprea. Pentru a-l îmblânzi, actorul Sebastian Papaiani (plutonier Căpșună din film) venea la filmare cu o pungă plină cu ficat de porc și îi dădea să mănânce. Limuzina Buick pe care o conduce Dem Rădulescu în "" era mașina-operator a Studioului Cinematografic București, din care se puteau filma diferite
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
La 27 martie, exprimând voința poporului, Sfatul Țării, în virtutea dreptului istoric și de neam, decide prin vot unanim unirea Basarabiei cu România. Ca membru al Sfatului Țării, votează pentru Marea Unire și Simeon Galițchi (11.02.1887 - 22.06.1940), plutonier major a regimentului de infanterie din Odesa, originar din Dondușeni și un patriot înflăcărat al neamului românesc, care își pierde viața în vara anului 1940 ca rezultat al cumplitelor represiuni staliniste. După 106 ani de subjugare mosculească, poporul revine la
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
expresii antisemite. Există de asemeni multe mărturii și evocări ale evreilor care demonstrează că au fost mulți români care i-au ajutat: i-au ascuns în propriile lor case sau i-au rugat pe soldați să nu-i omoare. Astfel, plutonierul Cehan i-a ascuns în casa lui pe toți membrii familiei Salzberg. Julieta Comănescu și-a salvat pe vecinul, Lupu Iager (Jager). Colonelul Alexandru Marino și căpitanul Stino, căpitanul Popaza (l-a salvat pe soldatul evreu Adolf Abramovici, din Regimentul
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
comunității, S. Șulimovici care, deși rănit la braț, a reușit să fugă de urmăritorii săi (soldați din Regimentul 3 grăniceri) și să intre sub protecția unei patrule trimise de comenduire "„sub conducerea căpitanului Hergheligiu, care făcea ordine”", apoi a unui plutonier de jandarmi: "„soldatul (din Regimentul 3 grăniceri) având intenția să se opună, plutonierul a scos revolverul și l-a amenințat că-l execută pentru dezordinea făcută în oraș”". Un caz de colaborare între militari români și evrei este intervenția locotenentului
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
urmăritorii săi (soldați din Regimentul 3 grăniceri) și să intre sub protecția unei patrule trimise de comenduire "„sub conducerea căpitanului Hergheligiu, care făcea ordine”", apoi a unui plutonier de jandarmi: "„soldatul (din Regimentul 3 grăniceri) având intenția să se opună, plutonierul a scos revolverul și l-a amenințat că-l execută pentru dezordinea făcută în oraș”". Un caz de colaborare între militari români și evrei este intervenția locotenentului Isăceanu (Regimentul 29 infanterie), care a format un detașament mixt cu care a
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
extrădat din Iugoslavia), Nicu Ștefănescu (zis Niky), fost director în Siguranța Generală, comisarul Pavel Patriciu din Prefectura Poliției Capitalei, agenții de poliție ; Gheorghiu Petre, Niculae Găman, Constantin I. Popescu, jandarmul Ion Iordache zis Iordănescu, Gh. Comșa și Nicolae Lescenco, jandarmi ; plutonier major Nițu Ștefan, plutonierii Nicolae Bularda, Ion N. Cașotă, Neacșu Crăciun, V. Moisescu, Gh. Niculescu, Gh. Oancea, Const. Sârbu, Ion Stănciucu, V. Tașcă și Nicolae Zăinescu, sergentul instructor Tudor Petre și soldatul Barabas Ion. În scurtă vreme, comisia a stabilit
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Ștefănescu (zis Niky), fost director în Siguranța Generală, comisarul Pavel Patriciu din Prefectura Poliției Capitalei, agenții de poliție ; Gheorghiu Petre, Niculae Găman, Constantin I. Popescu, jandarmul Ion Iordache zis Iordănescu, Gh. Comșa și Nicolae Lescenco, jandarmi ; plutonier major Nițu Ștefan, plutonierii Nicolae Bularda, Ion N. Cașotă, Neacșu Crăciun, V. Moisescu, Gh. Niculescu, Gh. Oancea, Const. Sârbu, Ion Stănciucu, V. Tașcă și Nicolae Zăinescu, sergentul instructor Tudor Petre și soldatul Barabas Ion. În scurtă vreme, comisia a stabilit că în multe crime
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
În aceste condiții, col. Ștefan Zăvoianu, Prefectul Poliției Capitalei, a refuzat să dea curs acestei decizii. Mai era și cazul studentului Mihai Vârfureanu, fost comandant legionar, dovedit colaborator al Siguranței, acuzat de arestarea și asasinarea Nicoletei Nicolescu. Unul dintre reținuți, plutonierul de jandarmi Tudor Petre, a fost arestat datorită unei neglijențe a comisiei, având același nume cu unul din cei 14 jandarmi strangulatori, fiind și el asasinat. Ulterior s-a susținut că președintele comisiei, Eugeniu Bănescu, ar fi făcut demersuri pentru
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
la câte 10 ani închisoare, iar 5 acuzați au fost achitați. Printre cei achitați s-a numărat și fostul secretar al prefecturii de poliție Constantin Orășanu, apărat de Ionel Teodoreanu. Ancheta a relevat și existența unei a 65-a victime, plutonierul de jandarmi Nicolae Ciurea, care a scăpat cu viață în împrejurări neelucidate. Din cei 20 de condamnați la moarte, 14 erau dispăruți. Restul de 6, respectiv Ștefan Zăvoianu, Gheorghe Crețu, Octavian Marcu, Constantin Savu, Anghel Dumitru și Ion Tănăsescu, ultimii
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
și ofițeri superiori ai armatei și poliției, sub acuzarea de complicitate la arestarea și executarea lui Codreanu, 28 în arest preventiv, cu mandat de arestare și 37 adunați de "Poliția legionară" fără mandat de arestare, în special, polițiști și jandarmi. Plutonierul de jandarmi Petre Tudor a fost arestat de legionari și asasinat datorită coincidenții de nume cu unul dintre asasinii lui Codreanu. Dintre cei 65 de arestați au fost asasinați 64. Printre cei 28 de deținuți în arest preventiv (cu mandat
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
ajuns mai întâi la Fabrica de Oțeluri Speciale din Târgoviște, apoi (la ora 15) la Centrul pentru Protecția Plantelor aflat la 5 km de Târgoviște, de unde au fost preluați de milițienii mr. Ion Enache, sergentul major Constantin Paisie, și șoferul plutonier Andrei Osman (ora 15,30). S-au îndreptat spre sediul miliției din oraș, care a fost între timp ocupat de revoluționari, deci într-o mașină "radar" au fugit spre localitatea Rățoaia. Au stat ascunși lângă o pădure până la lăsarea întunericului
Procesul și execuția soților Ceaușescu () [Corola-website/Science/317961_a_319290]
-
fost arestați și percheziționați de revoluționarii conduși de Ilie Știrbescu. La ora 18:10, sub escorta a de doi ofițeri de armată (Ion Mareș și Ion Țecu), a locțiitorului comandantului Securității județene, colonelul Dinu (care a condus mașina ARO), și plutonierului de miliție Constantin Paisie, au fost transportați la garnizoana din Târgoviște (UM 01378 și UM0147). Comandantul garnizoanei, Andrei Kemenici, într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național pe 23 martie 2009, a declarat următoarele: Unitatea militară a fost amenințată de mai
Procesul și execuția soților Ceaușescu () [Corola-website/Science/317961_a_319290]
-
sistematic de mărfuri din Magazinul Universal Victoria. Filmul este împărțit în două părți: "Hoțul de cîini" și " Profesorul de mimică" și prezintă rezolvarea a două cazuri de către membrii Brigăzii Fapte Diverse a unei secții de miliție: căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpșună (Sebastian Papaiani), sergentul-major Cristoloveanu (Dumitru Furdui) și câinele lup Costel. În prima parte, "Hoțul de cîini", maiorul Dobrescu (Iurie Darie) repartizează Brigăzii Fapte Diverse spre rezolvare reclamația doamnei Rizescu de pe strada Parfumului nr. 114 bis privitoare la furtului cățelului
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
face rodajul și le încredința unor infractori pentru a fi folosite la săvârșirea unor infracțiuni. Consiliul Culturii și Educației Socialiste a comandat realizarea a două filme cu milițieni (primele două din seria Brigada Diverse) pentru ca să repare imaginea dură a unui plutonier de miliție din filmul «Reconstituirea» regizat de Lucian Pintilie. Inițial erau programate să fie realizate doar două filme din colecția Brigada Diverse, dar ca urmare a marelui succes pe care l-au avut primele serii la public, a fost filmată
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
era un câine ciobănesc german, dresat, adus pentru filmări chiar de la Miliție. După 12 ore de filmare, de oboseală sau de plictiseală, câinele începea să latre din senin și nu se mai oprea. Pentru a-l îmblânzi, actorul Sebastian Papaiani (plutonier Căpșună din film) venea la filmare cu o pungă plină cu ficat de porc și îi dădea să mănânce. Filmul "" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 4.618.451 de spectatori la cinematografele din
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
că a murit însuși Zavaidoc. În 1941 revine la Pitești unde inaugurează cel mai mare restaurant, numit „Tuluca”, cântând "seară de seară cu fetița în brațe". Își face aici ulterior angajamente și la localurile „Stoica” și „Tralea”. În 1942 ajunge plutonier în rezervă și primește ordin de concentrare la o unitate din Târgoviște. Pleacă ulterior, cutreierând echipele artistice ale armatei în Basarabia și Transnistria. În 1943 la Tighina cântă la restaurantul de lux „Victoria”, pe fațada căruia era scris cu litere
Zavaidoc () [Corola-website/Science/298265_a_299594]
-
7 octombrie a început bătălia pentru apărarea Brașovului. O companie alcătuită din mai mulți ostași primește ordinul să apere cu orice preț intrarea în Brașov dinspre Bartolomeu. După două zile de rezistență, soldații români au fost înconjurați și nimiciți. Un plutonier din această campanie a însemnat pe o tabacheră: "Călătorule, du-te și spune spartanilor ca am murit aici, precum ordonase legile lor". Monumentul din cartierul Bartolomeu cinstește pentru posterioritate memoria militarilor, în mare parte necunoscuți, căzuți în acest loc. Un
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
Societății "Cultul Eroilor" din acea perioadă a susținut că au fost înhumați 112 militari români în 69 de morminte. O altă relatare despre mormintele eroilor din Vorovești datează din 14 decembrie 1933, fiind făcută de șeful postului de jandarmi Galata, plutonierul Moroșan. Potrivit acelui subofițer, cimitirul din Vorovești avea o suprafață de 9.000 metri pătrați și era îngrijit de biserică, fiind delimitat pe latura nordică de un șanț, iar pe celelalte laturi de salcâmi. În cadrul necropolei mai existau doar 10
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
că i-au ajutat pe partizanii din grupurile Uță și Blănaru. Acțiunile Securității s-au intensificat, bazându-se și pe trădările unor locuitori din zonă sau chiar ale unor persoane din grupurile de sprijin ale partizanilor. Pe 15 februarie 1949, plutonierul major Gheorghe Onescu a fost informat despre prezența a trei partizani în casa lui Ion Damian din satul Valea Mare. Onescu a ordonat încercuirea locuinței și a informat Comandamentul Unic de la Caransebeș, care a trimis întăriri, conduse de căpitanul Ioan
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
seama că ea este omul de legătură al partizanilor, cărora le lasă grenade și le semnalizează locul cu fum. Pentru a afla locul unde se ascundeau partizanii, Petrescu o urmărește pe Iulia la cabana unde locuia aceasta și ucide un plutonier neamț ce voia să intre în casă, luându-i uniforma. Căpitanul bate la ușă și, dându-se drept albinist, întreabă de trupele germane aflate în apropiere. Femeia îl suspectează că este neamț și-l tratează cu răceală. El o forțează
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
nu au coborât din tren, garniturile înapoindu-se în localitățile de unde au venit”. Cu toate acestea, ritmul evenimentelor și nivelul de ostilitate față de regimul său au dat peste cap planurile lui Ceaușescu. În același „Jurnal de luptă” al Ministerului Apărării, plutonierul major Bulgescu Stelian raportează că „în gara Timișoara-Nord au sosit garnituri cu luptători din Gărzile Patriotice care au coborât din trenuri, au fraternizat cu manifestanții și s-au deplasat împreună spre Piața Operei”. În anii '80, comunismul românesc a căpătat
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]