3,799 matches
-
ani pe această lume de insule și mări. Să plutești alene prin aer, să aterizezi când ai chef, unde dorești; să îmbarci pe oricare dintre ființele inferioare pe care vrei să o domesticești, să iei oricare obiect pe care-l poftești - o parte din firea omului aspira la acest fel de viață fără griji. Faptul că, în aceste împrejurări, se adăuga și supunerea oamenilor care nu posedau prețiosul dar al profeției era de asemenea ușor de înțeles. Tirania poate întotdeauna să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
un pahar de vin din vița sfințită a pietrei-muntelui-vânăt-de-la apus. șase deasupra: la portița grădinii tale suspendate, seara bat trei magi. le deschizi portița verde, recent vopsită cu sevă de baobab-bătrân capricios, ei pășesc în grădina dragostei tale, tu îi poftești la masă. ursul panda roșu se bucură la vederea mesei tale de chihlimbar, masa cristalizată din lacrimile urșilor clanului abenaki, și te gratulează. zeița chuang-mu nu se poate abține și mănâncă de îndată un ouț de furnică albă umplut cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fuseseră chemați, pe neașteptate, să-l însoțească pe Kanbei la picioarele muntelui, dar mai mult nu li se spusese. După ce merseseră ceva, Kuriyama abordă subiectul: — Stăpâne, comandantul postului de la poale v-a invitat astă seară? — Ce? Credeai că am fost poftiți la masă? chicoti Kanbei. Cât crezi că durează Anul Nou? Până și ceremoniile de ceai ale Seniorului Hideyoshi s-au sfârșit. — Bine, dar atunci, unde ne ducem? — La palisada de lângă râul Miki. — Palisada de la râu? Dar e un loc periculos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
așa. A adus și alți poeți din capitală? — Se pare că Domnul Shoha a avut foarte puțin timp ca să se pregătească. V-a primit invitația aseară și a constatat că nimeni dintre cei pe care ar fi vrut să-i poftească nu putea veni într-un timp atât de scurt. Împreună cu fiul lui, Shinzen, n-a mai putut aduce decât încă doi: un discipol numit Kennyo și o rudă, pe nume Shoshitsu. — Chiar așa? râse Mitsuhide. S-a plâns? Știam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
capul, tânărul făcu același gest: — Eu sunt Sutan, tot din Hakata. Străjerii păreau să nu fi înțeles nimic din aceste prezentări, dar căpitanul lor, care stătea în fața corpului de gardă din curte, le făcu semn să intre, cu un zâmbet: — Poftiți, vă rog. Sala Omotemido era clădirea principală din incinta templului, dar adevăratul centru îl reprezenta cartierul general al lui Nobunaga. Lângă încăperea de unde se auzea glasul lui Nobunaga, murmura un pârâu izvorând din grădină, iar din niște clădiri puțin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
un ascet muntean fu oprit de altă patrulă. Spre deosebire de stilul smiorcăit al falsului muzicant, călugărul era trufaș. — Sunt discipol al Templului Shogo, anunță el arogant. Noi, asceții de la munte, mergem, adeseori, toată noaptea fără a ne odihni. Mă duc unde poftesc, cu sau fără cărare. Cum vă permiteți să-mi puneți întrebări vulgare, cum ar fi, unde mă duc? Un om cu trupul ca norii călători și râurile curgătoare nu are nevoie de destinație. Pustnicul continuă în același stil o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de pace care nu va cruța viața lui Muneharu. — Cheamă-l totuși pe Ekei aici, ordonă Hideyoshi. Nu părea deloc descurajat; ba chiar, devenea tot mai optimist cu fiecare minut. Îl invită pe călugăr într-o cameră însorită și-l pofti să stea comod. După ce vorbiră despre vremurile de demult și comentară diverse bârfe din capitală, Hideyoshi duse conversația mai departe. — Ia să vedem, începu el, abordând principalul subiect de discuție, se pare că tratativele de pace s-au împotmolit, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de oameni au murit, în timp ce alții, fără număr, au fost răniți. Generalii noștri au fost doborâți, iar noii recruți s-au împrăștiat. Câți soldați credeți c-au mai rămas acum în tabăra asta? — Dă-mi drumul! Pot face întocmai ce poftesc! Lasă-mă să trec! — Tocmai vorbele necugetate de acest soi dovedesc că nu faceți decât să vă repeziți spre moarte și-mi voi da toată silința ca să vă opresc. Una ar fi dacă am mai avea aici trei sau patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Spune că ar dori să vă vorbească între patru ochi. — Cum, Arima? — I-am spus că vă culcaserăți mai devreme, dar a insistat. Un moment, din plasa de țânțari nu se auzi nici un răspuns. În cele din urmă, Hideyoshi spuse: — Poftește-l. Dar prezintă-i scuzele mele pentru că nu mă scol și spune-i că la castel am fost indispus și am luat niște medicamente. Pașii lui Mosuke coborâră, încet, treptele de la mezanin. Apoi, se auzi cineva urcând și, nu peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să ajung la Kitanosho și zău că acum n-am timp de prisos. Dar aș putea să profit de generozitatea voastră și să vă cer o strachină de orez? — Asta-i o cerere ușor de satisfăcut. Dar nu vrei să poftești în casă, măcar un moment? Hideyoshi nu făcu nici o mișcare de a-și dezlega sandalele și de a se relaxa. O vom face altă dată. Azi, trebuie să mă mișc repede. Și soțul, și soția cunoșteau punctele bune și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
subțire, ca și cum i s-ar fi făcut milă de gândirea lor îngustă, dar vorbi politicos, întrucât cei doi îi erau superiori atât în grad, cât și ca vârstă. — Nu mă duc cu ceilalți generali. Fiecare dintre voi poate face așa cum poftește. Dar Hideyoshi conduce o armată odihnită spre Seniorul Ieyasu și, în ceea ce mă privește pe mine, nu pot sta aici fără să fac nimic. Gândiți-vă. Forțele stăpânului nostru sunt, cu siguranță, epuizate, după luptele de astă noapte și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
invita deseori să-l admirăm făcând un tur de cap în vârful patului; pretindea că, în concursurile la care participase, fusese imbatabil în figura asta, că nimeni nu reușise să-l facă vreodată tuș. N-avea decât să verifice cine poftea. 18 Dar dacă eu eram dintre toți singurul care rămânea cu această senzație? 19 Într-o bună zi un milițian și-a făcut apariția în cadrul ușii camerei noastre de la cămin, lătăreț mai c-ar fi fost nevoie să se deschidă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Carol fusese o singură dată la el, din cauza unui acces de tuse seacă. Se gândise că e doctorul ideal pentru Dan din momentul în care îl văzuse ițindu-și capul teșit pe ușa care dădea spre sala de așteptare și o poftise în sanctuarul său. Căci Flaherty puțea a alcool. Puțea marțea după-amiaza la ora trei. Puțea de parcă tot trupul îi fusese înmuiat într-un amestec de sherry pentru gătit și Rémy Martin. Flaherty era un împuțit, beat mort. Beat pulbere. Făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nu am făcut-o. - Luca mă numesc, am spus. Luca Dinulescu. - Frumos nume ai, Luca, mi-a vorbit el, pe un ton parcă prea blând pentru ca tot ceea ce-mi închipuisem despre el să fie adevărat. Acum te rog să poftești înăuntru. Eu mă numesc John Euripide, dar mi se mai spune și John Epidermic. Sau Cool Epic, John Cool Epic, ori Epic Cur, ba chiar Epic Double. Dumneata poți să mă numești cum vrei. Acum te rog să-ți cauți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
atunci mama mi-a zis să-mi șterg pantofii, și am intrat, și ambasadorul a închis ușa în urma noastră, și ne-a spus s-o luăm drept înainte, între timp am auzit c-a răsucit yala de două ori, să poftim, să intrăm, și atunci am intrat în camera mare, eu am rămas uimit, camera arăta ca un muzeu, pereții erau încărcați cu trofee de vânătoare, antilope, bivoli, urși negri, leoparzi, șacali, într-un colț, un cap de hipopotam cu gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cavaleri care să-l slujească cu mai mult zel și mai multă credință în toate razboaiele lui cu sarazinii și păgânii. TURNAMENTUL Era în luna mai la Rusalii. Carol Magnul a dat poruncă să se țină niște serbări mărețe și poftise pe lângă paladinii palatului și vasalii coroanei, pe toți străinii, fie ei creștini sau sarazini care se aflau atunci în Paris. Printre acești oaspeți se aflau: regele Grandonio al Spaniei;, Ferrau sarazinul cu ochi de vultur, Orlando și Rinaldo - nepoții împăratului
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
partea de apus, lângă mare, se afla palatul, clădit dintr-o marmură atât de curtată și de strălucitoare încât în ea se răsfrângea toată frumusetea priveliștii înconjurătoare. Rinaldo sări pe mal și curând a întâlnit o doamnă care l-a poftit ăa intre în palat. Acesta era înăuntru tot atât de frumos ca și pe dinafară, cuprinzând o sumedenie de încăperi cu pereți muiați în aur și albastru ca aerul și împodobiți cu tablouri mărețe. Doamna l-a condus pe cavaler într-o
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
al Ioa nei care făcea ca deplasarea mea, târând geamantanul, să semene cu mișcarea unui dulap pe rotile. Prietena mea ne urma intimidată. La capătul culoarului, gazda s-a oprit, a potrivit cheile în broască și ne-a deschis ușa, poftindu-ne înăuntru. Am intrat într-o încăpere ușor prăfuită, înțesată cu tablouri de diverse mărimi, în culori de o armonie ciudată, topindu-se unele într-altele ca în vis: păreau ceruri cu stele căzătoare sau poieni cu sclipiri de râuri
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
închipuia că vine o curcă bă trână, plictisitoare, când colo a dat de această... minune! — Cum ți s-a părut Felix Klee? — Era un munte de om, avea 84 de ani, vesel, amu zant, de o vioiciune deosebită. M-a poftit la masă cu prie tenii care mă aduseseră la el. — Ți-a plăcut colecția? — Erau 300 de tablouri ale lui Paul Klee pe care nu le văzusem nicăieri în altă parte. Colecția cuprindea și o serie de desene extraordinare făcute
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Ca un câine-i dar nu latră. Prin desișuri ziua toată Hoinărește după hrană, Iepurașu-l ia la goană, Mai poftește și cornute, Cele de pe vârf de munte. Vara păru-și înegrește Iar în iarnă și-l albește, Nu e greu noi să ghicim Cum îl cheamă, oare știm?!
Lupul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83637_a_84962]
-
duhovnicească ce venea după ei; și stînca era Hristos. 5. Totuși, cei mai mulți dintre ei n-au fost plăcuți lui Dumnezeu, căci au pierit în pustie. 6. Și aceste lucruri s-au întîmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei. 7. Să nu fiți închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: "Poporul a șezut să mănînce și să bea; și s-au sculat să joace." 8. Să nu curvim, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
stînca era Hristos. 5. Totuși, cei mai mulți dintre ei n-au fost plăcuți lui Dumnezeu, căci au pierit în pustie. 6. Și aceste lucruri s-au întîmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei. 7. Să nu fiți închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: "Poporul a șezut să mănînce și să bea; și s-au sculat să joace." 8. Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
-și caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia. 25. Să mîncați din tot ce se vinde pe piață, fără să cercetați ceva din pricina cugetului. 26. Căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 27. Dacă vă poftește un necredincios la o masă, și voiți să vă duceți, să mîncați din tot ce vă pune înainte, fără să cercetați ceva din pricina cugetului. 28. Dar dacă vă spune cineva: Lucrul acesta a fost jertfit idolilor", să nu mîncați, din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
am luat pe fată acasă? Numai ca să-nșele pe Mihalake al d-tale, ca să nu știe pentru cine vin aici. Căci pentru tine viu, sufletul și iubirea mea, căci pentru a mă culca o dată cu tine ți-aș // da tot ce poftești tu. Pe grasa o duc apoi acasă - la Simțion - îi spăl *** în parfumuri și apă caldă - o *** în *** o *** dumnezeiește și după asta, de o mi plăcea, o cultivez înainte. Scriu * aici * pe unghie * ș-o duc acasă. Plătesc datoria
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ei comanda, te aruncă la pământ... El se întoarse, îndată ce reuși să scape de Zaleucos, sărmanul preceptor grec. Fata din Rhetia îl văzu de departe: — Iată-te! Erai curios, nu-i așa? Nu știu ce să-i răspundă; ea râse și-l pofti să intre. Îl întrebă: — Vrei să vezi ceva ce tu, fiul frumosului nostru comandant, n-ai văzut niciodată? Părea să-l cheme, jucăușă; nu-i provoca teamă, se dădea înapoi surâzând, era enormă, impunătoare. Băiatul făcu doi pași; ea lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]