5,805 matches
-
de trecere feroviare (4 dyade din totalul celor 5 segmente de frontieră), ceea ce evidențiază rolul de tranzit al teritoriului sirian și totodată de poartă obligatorie de trecere în relațiile transporturilor terestre dintre Asia și Europa, via spațiul arab. În aceiași postură se află teritoriile Libanului (4 puncte feroviare de trecere), fâșiei Gaza (2 puncte) și Israelului (2 puncte distribuite însă pe doar 2 din cele 7 dyade frontaliere). Tot în această regiune se înregistrează de altfel și cel mai mare număr
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a Islamului) o parte din civilizația maritimă mediteraneeană din antichitate, reușind pentru cca. patru secole (secolele VIII-XI) săși mențină controlul asupra centrului de greutate strategic și comercial al lumii de atunci - bazinul mediteraneean. Arabii au înțeles să profite de această postură favorabilă și au utilizat și dezvoltat infrastructura portuară moștenită de la civilizațiile antichității. Au folosit porturile din estul Mediteranei întemeiate încă de fenicieni: Byblos (actualul port Jubail), Sidon (actualul Saida), Tyr, Tripoli (din Levant); porturile egiptene (Alexandria, Cairo); porturile nord-africane construite
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
două bazine maritime. spațiile deservite corespunzător de infrastructurile portuare dețin hinterlanduri de până la 50.000 kmp. pentru fiecare port, dar care înregistrează o densitate costieră mai mică, unui port revenindu-i mai mult de 200 km. de țărm. În această postură se află porturile din Djibouti (datorită numărului scăzut de infrastructuri portuare) și din Oman (datorită lungimii mari a perimetrului costier). spațiile deservite la nivel mediu de infrastructurile portuare sunt echipate cu terminale cărora le revin suprafețe cuprinse între 50.000-200
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
9). Asia arabă (Asia de sud-vest), în ciuda tendințelor de dezvoltare susținută a capacităților militare din ultimele patru decenii, nu reușește să acumuleze decât un minim potențial militar (M=5,3) în raport cu spațiile înconjurătoare, fapt ce o pune într-o dublă postură: este un spațiu median între Asia nearabă (M=31,3) și Africa subsahariană (M=0,9), dar în același timp un spațiu de subsidență a puterii militare între Asia nearabă (M=31,3) și Europa (M=16,0). Africa arabofonă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
putea înregistra o revenire atât ca pondere, cât și ca număr al locațiilor militare folosite în lumea arabă. 4.3.2. Lumea arabă în geostrategia principalilor centri de putere - o geografie a intereselor strategice economice și militare Veșnic situat în postura de limes la periferia unor blocuri teritorial-geopolitice, spațiul arabofon pare că s-a obișnuit cu acest rol de periferie intermediară pe care, în timp, a învățat să și-l asume și să-i folosească valențele funcțional-spațiale. În fapt, ne aflăm
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
un rol important în țara lor. Însă contrar comuniștilor, ei nu dispun de o organizație și nici de o structură internațională aptă să le unifice intervenția, iar în fața marilor lor rivali din rîndul mișcării muncitorești, ei apar mai degrabă în postura de inspirator decît de conducător, în ciuda acțiunii de prim plan din cadrul forțelor Rezistenței. Nu fără greutate, aceștia au știut să se separe de cei care, aflați în rîndurile lor, au optat pentru colaborare prin pacifism și anticomunism. Acțiunea lor împotriva
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
enigmatice ale vieții Poetului (a se vedea în acest sens cea mai recentă carte: "Un an din viața lui Eminescu", ibidem, 2006) înspre investigația exhaustivă a scrierilor sale, în primul rând a poeziei, asupra căreia se apleacă într-o multiplă postură: biograf, bibliograf, editor și exeget al fiecărui vers eminescian de-a lungul istoriei sale, de la manuscris la faza de tipăritură (periodic sau carte) până la cele mai recente editări. Adevărul e că N. Georgescu se ocupă de mai bine de un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
național postbelic prin ediția academică. Din "Anexa 1 Eminescu, azi", reținem însemnările laudative ale lui N. Georgescu pe adresa prof. Gh. Bulgăr, "un nume pentru eminescologie", dar și pe cele mai puțin măgulitoare, privind de pildă pe Aureliu Goci, în postura sa de autor al unei ediții eminesciene (Editura Gramar, 1997), al cărei text păcătueiește nu doar prin "miile de greșeli de dactilografie și de corectură", pe Al. Andriescu, în calitatea sa de editor pur sentimental al ediției G. Călinescu; diseminându-și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ilustrativă, tip Sandu Tudor cu celebrul său "Acatist", Vasile Ciocâlteu, D. Ciurezu etc. Există și teme, ca de pildă moartea și erosul, eretice față de doctrina gândiristă inventariate de autor în textele unor Ștefan Baciu, Olga Caba, Gherghinescu Vania, Minulescu (în postura de confecționer de poezii pe o temă dată), Radu Gyr și chiar Pillat. Cartea lui Mircea A. Diaconu, axată pe cei patru sau cinci piloni de rezistență, Blaga, V. Voiculescu, Ion Pillat, Adrian Maniu, Aron Cotruș, dar și pe ideea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
trecut sub tutela Italiei. O situație aparte au avut Egiptul și Kuwaitul, care, nominal au rămas provincii vasale Imperiului otoman până în 1914 deși, de facto, a intrat sub stăpânire britanică încă din 1882 (Egiptul), respectiv din 1899 (Kuwaitul). Într-o postură similară s-a aflat și Libia, intrată în sfera ocupației italiene în urma conflictului italo-turc din 1911-1912. Tot din 1899 Sudanul a devenit condominium anglo-egiptean, statut ce masca în fapt umbrela hegemoniei britanice. De asemenea, majoritatea arealelor din proximitatea exterioară a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
la fluxurile comerciale transfrontaliere. Totodată, capitalele sunt localizate, în general, în regiunea locuită de etnia majoritară din stat, fapt ce poate amplifica uneori tendințele centrifuge ale populațiilor minoritare, mai ales dacă acestea locuiesc compact pe un anumit teritoriu. În această postură se găsește capitala Sudanului - Khartoum, amplasată în partea central-nordică a țării, locuită de majoritatea arabofonă (ce constituie puțin peste 50% din totalul populației), în timp ce regiunea sudică este locuită preponderent de populația negroidă, care revendică o serie de drepturi colective, mergând
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
afectat (foto 63). Întinderi ale ischiogambierilor după politraumatisme ale membrelor inferioare (foto 63) Capitolul VII. GYMBALL-UL Chiar de când au fost introduse cu câțiva ani în urmă, exercițiile cu gymball-ul au fost foarte apreciate. Gymball-ul poate corecta multe defecte de postură, adesea vădite când o persoană stă în șezând, în poziție dreaptă sau când merge. Această minge este soluția celor mai mari probleme de sănătate din zilele noastre. Postura neîngrijită este adesea cauza unei creșteri fizice deficitare, care poate conduce la
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
cu gymball-ul au fost foarte apreciate. Gymball-ul poate corecta multe defecte de postură, adesea vădite când o persoană stă în șezând, în poziție dreaptă sau când merge. Această minge este soluția celor mai mari probleme de sănătate din zilele noastre. Postura neîngrijită este adesea cauza unei creșteri fizice deficitare, care poate conduce la alte probleme de sănătate grave. Tehnologia civilizației noastre, mereu înfloritoare, și lipsa de mișcare de rigoare, duc în timp la o stagnare a dezvoltării și slăbirii anumitor organe
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
felul în care această "minge" poate fi folosiă și rezultatele pe care aceasta le oferă, se bucură de popularitate în rândul persoanelor de toate vârstele care au folosit-o, de la bebeluși la persoane mai în vârstă cât și la sportivi. Postura, fie ea bună sau mai puțin bună, afectează în mod direct respectiva persoană. Bună starea fizică și mintală este fără dar și poate dependentă de tonusul muscular optim, de un spate drept și de oase rezistente. Gimnastica modernă se adresează
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
ar fi în stare să meargă cu ochii închiși (după Chanussot și Danowski, 1999) Baza Simțul proprioceptiv este văzut ca fiind alcătuit din informațiile aduse de neuronii senzoriali localizați în urechea internă (mișcarea și orientarea) și în articulații și mușchi (postura). Există receptori specifici acestei forme de percepție, precum există receptori pentru presiune, lumină/întuneric, temperatură, sunet, și alte experiențe senzoriale. Aplicații Propriocepția este testată de către polițiști când folosesc testul de ebrietate, în care îi roagă pe automobiliști să-și atingă
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
aceasta un personaj care întreține "viziuni romanești" (fie acest romanesc și foarte sexualizat). Faptul că un personaj fictiv întreține o "viziune romanescă a lucrurilor", avertizează Jean-Marie Schaeffer, nu implică generalizarea: reprezentarea acestei viziuni nu este ipso facto "romanescă". Trebuie ca postura de narator să fie "consonantă" (Dorrit Cohn) cu punctul de vedere al personajului, ca să avem ficțiune a romanescului. Emma Bovary, spre exemplu, etern model de spirit / psyché "romanești", se opune flagrant orizontului interpretativ anti-romanesc al naratorului, inserat în acțiune. (9
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nu doar zguduirile care prevestesc maturizarea, ci și reactivitatea exacerbată a copilului, respectiv adolescentului, care trăiește concomitent teroarea și fascinația tutelei (paterne, în ordine mundană, divine, pe calea de consecință a epifaniei). Vizibila motilitate psihică a tînărului este motivată prin postura lui mereu dependentă și, disproporționată, forța care se opune relativului echilibru dobîndit. Copilul primește iluminarea: "...pe urmă rămase însă numai crucea aurită sus, de parc-ar fi plutit în văzduh...Apoi, tocmai în clipa cînd se închina, la încheierea rugăciunii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
puternic, cu tremurări grăbite, din ce în ce mai albă... Bologa vedea bine cum bulbii ochilor se umflau și se învinețeau, și totuși privirea își păstra strălucirea însuflețită, parcă nici moartea n-ar fi în stare s-o întunece sau s-o nimicească..." (s. n.) Postura lui Bologa este în măsură să vorbească despre tendința sa obișnuită de a suprapune realității o imagine gata pregătită, o semnificație dinainte verificată ("se aștepta ca gura condamnatului să se deschidă și să scoată un strigăt îngrozitor de izbăvire, întocmai ca
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
atașează existenței lor. Li s-a inoculat o transparență neverosimilă. Zidurile lor trainice, iluzia "reliefului" mural pe întinderea nedeterminată a unei așezări labirintice par a se lichefia sub unghiul primei priviri scrutătoare. Unghiul vederii se ajustează potrivit situației diegetice, relevînd postura de privitor, de privit, de simplu trecător sau de spion al ferestrelor, din afara sau dinapoia obloanelor trase, de vizitator, de locuitor, de servant, de patron, de amfitrion, de outsider. În istoria genului, tema trimite la Émile Zola, cel care a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
orașul i se revelează, ca o epifanie învăluitoare, în corpul lui inefabil. Identificîndu-se cu "punctul de miră", fix, personajul se autodesemnează drept centru al viziunii și al discursului. Rolul "reflector" este indicat aici cu accente clare: mise en abyme, implicînd postura privilegiată a punctului de vedere pe care romanul își construiește viziunea: "Și Mini clătină capul plină de milă pentru acei exploratori care nu au găsit punctul fix de miră, de unde să îmbrățișeze totul. Numai de pe un loc pe lume poți
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
personalitatea nimicită." La o primă impresie, semnificația apare metonimic în aderarea "personală" la obișnuința de interior a fleacurilor domestice. În fapt, recompunerea decorului familiar și definitoriu trezește în Lenora o zvîcnire de orgoliu, un sine somnolent și anihilat în noua postură. Dintre termenii pe care (psih)analiza îi poate exploata, tocmai datorită aparenței lor neutre, "sertarele"apar desigur, ca semne exterioare, materiale, pentru pliuri ascunse, inavuabile, ale sufletului personajului. O tematică a ascunsului întunecat, a subteranei și a adîncului (imaginat ...arhitectural
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
că, în roman, asistăm, cum se poate bine înțelege, la o "divizare semantică" a lui D. (sau D.O.) în două personaje distincte, D. și Fred. Primul, de altfel, "preia" un rol ingrat, care nu există în Dama cu camelii, postura de amant acceptat din milă. Registrul "nobil" al personajului este cu totul transferat asupra lui Fred. El este cel care înfăptuiește sacrificiul, ca și Octavian D. Camil Petrescu a fost vizibil preocupat de aceasta soluție tematică, intrigă și clôture în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
arată Thierry Laget, "posedă același spirit. El este, astfel, aproape predestinat să se îndrăgostească de o Carmen care este creația sa. Odette pe care o cunoaștem nu este adevărata Odette de Crécy, ci personajul inventat de Swann." (s.n.) Într-o postură narcisiacă (ludică), avantextul camilpetrescian figurează relația cu scrierea și opera Dama cu camelii (La Traviata): "Camil citește "La Dame aux camélias"". Bruioanele nu vor da naștere la un roman (ne aflăm în fața unui proiect de roman "nerealizat", cf. Florica Ichim
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
textul lui Caragiale spune ceva despre măsura veritabilei magii cu care el își "răpune"cititorul. O bună parte din această putere vine din faptul că autorul respiră cu nesaț, el însuși, aerul comediei. Că autorul își închipuie personajele într-o postură veșnic "de rîsul lumii", fără deosebire, într-o proporție uriașă: ca un alt "pedagog de școală nouă", aflat în fața rîndurilor de inepuizabile, potențiale, victime ale sarcasmului auctorial. Cu cît autoritatea este mai vie, cu atît ...fascinația victimei este mai puternică
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ironiei, Ioanide sfidează triumfător și în amor: "posedat de Eros, strivește, mușcă. Centaurul în cavalcadă". Dezerțiunea comică a lui Hagienuș și a lui Suflețel de la locul scenei surprinse între Ioanide și Ioana nu este ceea ce pare. Oroarea de indiscreție (Hagienuș?), postura nepotrivită de voyeuri fără voie nu ar fi dat un asemenea impuls energetic retragerii lor. Scopul este vehicularea grabnică a imaginii în sine, desprinsă parcă de autor din romanul Donnei Alba scena sărutului carnasier. În suita raporturilor de ironie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]